FONDURI EUROPENE
România a depus la Comisia Europeană o cerere de modificare a PNRR și de adăugare a unui capitol privind REPowerEU. Noua valoare a planului este de 28,5 miliarde de euro
Published
2 years agoon

România a transmis, vineri, Comisiei Europene o cerere de modificare a planului său de redresare și reziliență, la care dorește, de asemenea, să adauge un capitol dedicat planului REPowerEU, a cărui valoare a întregului plan modificat se va ridica la o anvelopă de 28,5 miliarde de euro, informează executivul european și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-o serie de comunicate de presă separate.
Capitolul privind REPowerEU propus de România acoperă două noi reforme și șase noi investiții, precum și o măsură consolidată care figura deja în plan. Reformele și investițiile din acest capitol sunt legate de sporirea producției de energie verde, de îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și de consolidarea competențelor forței de muncă din domeniul producției de energie verde.
Modificarea planului propusă de România și transmisă la o săptămâna după vizita premierului Marcel Ciolacu la Bruxelles prevede eliminarea a patru investiții din planul inițial și modificarea a aproximativ 70 de măsuri.
Cererea României de modificare a planului său se fundamentează pe necesitatea de a ține seama de inflația ridicată înregistrată în 2022, de perturbările lanțului de aprovizionare și de revizuirea în sens descrescător a alocării sale maxime de granturi prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR. Această revizuire face parte din actualizarea din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor prin MRR și reflectă rezultatul economic comparativ mai bun înregistrat de România în 2020 și în 2021 față de previziunile inițiale.
România a solicitat transferarea cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit, în valoare de 43,2 milioane EUR, către planul său de redresare și reziliență. Împreună cu granturile acordate României prin MRR și REPowerEU (12,1 miliarde EUR, respectiv 1,4 miliarde EUR) și cu împrumuturile MRR deja angajate în temeiul planului inițial (14,9 miliarde EUR), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat prezentat la aproape 28,5 miliarde EUR.
Comisia va evalua acum dacă planul modificat îndeplinește în continuare toate criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR. Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, Comisia va prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului pentru a ține seama de modificările aduse planului României. Statele membre vor avea apoi la dispoziție patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Reducerea deficitelor record şi stabilizarea datoriei României rămân esențiale pentru ratingul suveran, sugerează agenția Fitch: Formarea unui guvern pro-european durabil ar sprijini intrările de fonduri UE
Germania și Franța propun un canal TV european împotriva dezinformării dinspre Rusia și China: Europa trebuie “să își facă vocea auzită mai tare în lume”
Zelenski regretă că întâlnirea sa cu Trump din Biroul Oval a scăpat de sub control, dar continuă să exercite presiuni asupra președintelui american: „Viteza cu care se iau deciziile depinde de el”
Înaintea summiturilor G7 și NATO, Kaja Kallas s-a întâlnit cu emisarul lui Trump pentru a discuta despre colaborarea UE-SUA ”pentru a pune capăt războiului” rus din Ucraina
VIDEO INTERVIU “Îmi vor lipsi România și românii”. Bilanțul ambasadorului Germaniei la final de mandat: Schengen, cooperare în apărare și energie, parteneriat politic strâns; Noii lideri vor putea continua pe calea trasată
Putin plătește ”pentru fanteziile geopolitice bolnave” cu vieți, acuză Volodimir Zelenski: Nu-i pasă cu adevărat de pierderile umane. Ceea ce îl îngrijorează sunt sancțiunile dure
FONDURI EUROPENE
România a încasat aproximativ 1,3 miliarde euro pentru cererea de plată nr. 3 din PNRR. Până în prezent, România a primit 10,74 miliarde de euro din PNRR
Published
3 days agoon
June 10, 2025
România a primit de la Comisia Europeană aproximativ 1,3 miliarde de euro, pentru țintele și jaloanele din cererea de plată nr. 3 din PNRR care au fost îndeplinite integral, din valoarea menționată suma de 622 milioane de euro fiind aferentă componentei de grant, iar 657 milioane de euro componentei de împrumut, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro (814 milioane euro – grant și 55 milioane euro – împrumut), până la îndeplinirea tuturor jaloanelor. În continuare, România are la dispoziție un termen un termen de șase luni, adică până pe 28 noiembrie 2025, pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată nr. 3.
Potrivit MIPE, această etapă procedurală suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3. Sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.
Valoarea netă a cererii de plată nr. 3 este de 2,02 miliarde de euro (în urma deducerii prefinanțării deja încasate de țara noastră).
“Încasarea sumei de 1,3 miliarde de euro reprezintă recunoașterea eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un pas clar în direcția deblocării integrale a cererii de plată nr. 3. Actualul Guvern este în continuare concentrat pentru a soluționa și a debloca integral cererea de plată nr. 3. În paralel, renegociem PNRR pentru a putea înlocui investițiile care au un ritm de implementare încetinit cu altele, finanțate din bugetul de stat sau din programe naționale. Această renegociere vizează în primul rând protejarea intereselor noastre financiare: atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea eventualelor penalități pentru neimplementarea investițiilor sumate prin PNRR”, a explicat ministrul Marcel Boloș.
Ce vizează jaloanele îndeplinite parțial:
- operaționalizarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);
- desemnarea administratorilor în companiile din energie;
- modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați.
10,74 miliarde euro, suma încasată din fondurile PNRR
Suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro. Anterior, România a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro – prefinanțare, 0,29 miliarde euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1 și 2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.
Suma alocată României România pentru implementarea PNRR este de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene coordonează tehnic la nivel național implementarea PNRR. Țintele și jaloanele asumate de România în cadrul PNRR trebuie implementate de 20 de coordonatori de reforme și de investiții: ministerele și alte autorități publice centrale.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Propunerea vicepreședintelui PE Victor Negrescu privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial: „Există soluții concrete pentru a salva miliarde de euro”
Published
1 week agoon
June 5, 2025By
Andreea Radu
Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a anunțat miercuri că propunerea sa privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial, evidențiind că există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro.
„Comisia Europeană a prezentat astăzi o serie de comunicări și recomandări privind deficitul bugetar și implementarea PNRR-urilor. Avem și vești bune, dar și provocări serioase pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze urgent: Simplificarea și prelungirea procedurii de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă a fost una dintre solicitările noastre”, a scris Negrescu, pe Facebook.
Acesta a subliniat că Executivul european nu a propus suspendarea fondurilor pentru România și că țara noastră beneficiază de un termen suplimentar de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv.
„Exact cum s-a întâmplat și anul trecut, când, în ciuda scepticismului, am reușit renegocierea traiectoriei bugetare. În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune. Acestea permit o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv în cazurile de urgență precum Salina Praid sau pentru investiții în apărare și opțiunea folosirii lor pentru finalizarea PNRR-urilor”, a detaliat deputatul european.
Victor Negrescu a explicat că solicitarea de prelungire a termenului de implementare a PNRR, susținută în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, a fost acceptată parțial.
„Comisia Europeană propune o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului. Este o măsură esențială pentru toată Europa mai ales că până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite. La sesiunea plenară din iunie urmează votul din plen privind raportul Parlamentului European și o conferință de presă cu conducerea legislativului european. Punem presiune”, a adăugat europarlamentarul
De asemenea, vicepreședintele Parlamentului European a menționat că 16 state membre vor putea crește temporar deficitul bugetar pentru a investi în domeniul apărării.
„Așa cum am anunțat și am fost chiar citat la conferința de presă de la Cotroceni, România nu se numără printre ele. Din nou, am informat corect. Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere. Este momentul unei resetări rapide și lucide a felului în care ne raportăm la Europa”, a concluzionat Victor Negrescu.
Comisia Europeană a constatat oficial că România nu a întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea deficitului bugetar excesiv, în ciuda recomandărilor explicite formulate de Consiliul UE în ianuarie 2025. Anunțul vine în cadrul Pachetului de primăvară al Semestrului European, publicat marți, 4 iunie 2025, și poate atrage consecințe suplimentare din partea Bruxelles-ului, în lipsa unei corectări rapide a derapajelor bugetare.
În recomandarea de decizie adresată Consiliului, Comisia arată că România nu a respectat jaloanele asumate prin planul fiscal-structural pe termen mediu, iar devierile bugetare sunt semnificative. Potrivit documentului, „cheltuielile nete au crescut cu 19,9% în 2024, iar prognoza pentru 2025 indică o creștere de 5,4% – peste limita de 5,1% recomandată de Consiliu”. Mai mult, creșterea cumulată a cheltuielilor pentru 2024-2025 este estimată la 26,4%, cu 6,2 puncte procentuale peste plafonul stabilit (20,2%).
FONDURI EUROPENE
MIPE pune la dispoziția primăriilor 56 milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei termice din apă geotermală
Published
1 week agoon
June 4, 2025
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat, marți, lansarea unui apel de proiecte în valoare de până la 56 milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei termice din apă geotermală, o oportunitate considerată „rară” în contextul tranziției energetice.
„O oportunitate pe care n-o vom mai avea prea curând: am lansat un apel de proiecte de până la 56 milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei termice din apă geotermală”, a transmis ministrul într-un mesaj public.
Această linie de finanțare este destinată autorităților locale și oferă granturi de până la 8 milioane de euro pe proiect, cu o finanțare 100% nerambursabilă. Termenul limită pentru depunerea proiectelor este sfârșitul anului 2025.
Printre tipurile de investiții eligibile se numără:
- construirea, modernizarea și extinderea centralelor care produc energie termică din apă geotermală;
- rețelele care duc energia termică până la punctul de consum – adică până la clădirile publice”;
- forajele și echipamentele necesare pentru exploatarea și reinjectarea apelor geotermale, precum și instalațiile de schimb de căldură;
- utilajele și dotările tehnice necesare pentru producerea energiei termice din surse geotermale.
Boloș a punctat că modelul deja implementat la Oradea arată că astfel de proiecte sunt viabile și benefice. „La Oradea, Florin Birta a inaugurat prima stație geotermală din România destinată exclusiv consumului public – o investiție realizată cu fonduri europene, care furnizează deja căldură pentru spitale, școli și clădiri publice.”
Ministrul a subliniat și impactul strategic al acestor investiții în reducerea dependenței energetice: „România are un potențial geotermal uriaș, iar dependența de gaz poate fi redusă, dacă oferim primăriilor instrumentele corecte.”
Încurajând administrațiile locale să profite de acest apel, Marcel Boloș a încheiat cu un mesaj mobilizator: „Modelul de la Oradea ne arată că se poate. Cine are viziune și proiecte mature poate începe transformarea.”
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Marcel Boloș: 91 de centre moderne pentru copii din medii vulnerabile, finanțate cu 232,5 mil. euro din fonduri europene

ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

Burduja: Mintia, cea mai mare și modernă centrală pe gaz din Europa, evaluată la peste 1.4 mld de euro, este finalizată în proporție de 75%

Reducerea deficitelor record şi stabilizarea datoriei României rămân esențiale pentru ratingul suveran, sugerează agenția Fitch: Formarea unui guvern pro-european durabil ar sprijini intrările de fonduri UE

UE adoptă noi tarife pentru produsele agricole și îngrășămintele din Rusia și Belarus: Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa

Ministrul italian de externe avertizează că țara sa are nevoie „de cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile de apărare

ICI București a participat la Summitul Primăriilor 2025, dedicat inovației și bunei guvernanțe în administrația publică locală

IMM-urile și administrațiile publice din UE au la dispoziție peste 145 milioane de euro pentru întărirea securității cibernetice

Germania și Franța propun un canal TV european împotriva dezinformării dinspre Rusia și China: Europa trebuie “să își facă vocea auzită mai tare în lume”

Comisia Europeană a demarat discuțiile cu părțile interesate în vederea elaborării unui pachet privind mobilitatea militară, fundamental pentru securitatea UE

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Hurezeanu, la reuniunea OCDE de la Paris: România își aliniază investițiile și finanțările cu obiectivele de sustenabilitate
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală