Connect with us

#RO2019EU

România a făcut un nou pas spre finalizarea dosarului privind Dreptul de autor în Piața Unică Digitală

Published

on

Acord privind drepturile de autor

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene depune toate eforturile necesare încheierii dosarelor-cheie aflate pe agenda Uniunii Europene. Unul dintre aceste dosare este propunerea de Directivă privind Dreptul de autor în Piața Unică Digitală, a cărei negociere complexă durează de trei ani.

Miercuri seară, la Bruxelles, reprezentanții Președinției Române a Consiliului UE au ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la proiectul de directivă care introduce modificări ale normelor UE privind drepturile de autor existente, ca parte a creării unei adevărate piețe unice digitale a Uniunii Europene, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeana.

Ca pas următor, acordul va fi prezentat spre confirmare de către statele membre în cadrul Consiliului UE, în perioada următoare.

Așadar, România a reușit să facă încă un pas important spre finalizarea, la scurt timp de la preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, a unui dosar extrem de dificil și important pentru Piața Unică Digitală, după ce, săptămâna trecută, Președinția a primit susținerea Statelor Membre UE pentru textul compromis propus.

“Acordul de astăzi este un semn al hotărârii noastre de a institui o piață unică digitală funcțională, care încurajează dezvoltarea de noi întreprinderi bazate pe conținut, în interesul tuturor cetățenilor europeni. Prin urmare, vom valorifica oportunitățile oferite de mediul digital, atât pentru creatori, ale căror drepturi ar trebui să fie pe deplin respectate, cât și pentru cetățenii europeni, care ar trebui să profite de beneficiile aduse de piața unică digital”, a declarat Ministrul Culturii și Identității Naționale, Valer Daniel Breaz.

NOTĂ:

Proiectul de directivă abordează o gamă largă de chestiuni, care pot fi împărțite în trei categorii:

  1. A) Adaptarea excepțiilor/limitărilor în materie de drepturi de autor la mediul digital și la cel transfrontalier

Directiva introduce excepții obligatorii de la drepturile de autor în scopul extragerii de text și de date, al activităților didactice online și al conservării și difuzării online a patrimoniului cultural.

  1. B) Îmbunătățirea practicilor de acordare a licențelor pentru a se asigura un acces mai larg la conținut

Directiva prevede norme armonizate care facilitează:

  • exploatarea operelor care au încetat să fie comercializate (opere aflate în afara circuitului comercial),
  • emiterea de licențe colective cu efecte extinse și
  • obținerea drepturilor pentru filme prin intermediul platformelor video la cerere.
  1. C) Realizarea unei piețe funcționale a drepturilor de autor

Directiva introduce un nou drept pentru editorii de presă în ceea ce privește utilizarea digitală a publicațiilor lor de presă. Autorii operelor incluse în publicațiile de presă în cauză vor avea dreptul la o cotă din veniturile obținute de editorii de presă rezultate din acest nou drept.

În ceea ce privește platformele de partajare de conținut online, directiva clarifică cadrul juridic în care acestea funcționează. Aceste platforme vor trebui în principiu să obțină o licență pentru operele protejate prin drepturi de autor încărcate de utilizatori, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute în directivă.

De asemenea, directiva consacră dreptul autorilor și al artiștilor interpreți sau executanți la o remunerație corespunzătoare și proporțională în momentul acordării de licențe sau al transferării drepturile lor, introduce o obligație de transparență în ceea ce privește exploatarea operelor licențiate și un mecanism de ajustare a remunerațiilor, precum și un mecanism de soluționare alternativă a litigiilor. Dezvoltatorii de software sunt excluși de la aceste norme.

Citiți și:

Decizie în Consiliul UE: România va relua negocierile în numele țărilor membre privind directiva dreptului de autor, proiect ce nemulțumește giganții Google sau Facebook

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana ia parte la diferite inițiative naționale și europene care au ca scop aprofundarea cunoașterii cu privire la rolul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

UE va adera la un acord internațional privind denumirile de origine și indicațiile geografice. România, care nu a ratificat acest acord, are 5 branduri tradiționale protejate la nivel european

Published

on

@Pixabay License

Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona este un tratat administrat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI). Acesta extinde domeniul de aplicare al Acordului de la Lisabona pentru a cuprinde nu numai denumirile de origine, ci și indicațiile geografice și le dă organizațiilor internaționale (precum UE) posibilitatea de a deveni părți la Uniunea de la Lisabona instituită în temeiul Acordului de la Lisabona.

Fiecare parte contractantă are obligația de a proteja pe teritoriul său denumirile de origine și indicațiile geografice ale produselor originare din alte părți contractante.

UE are competență exclusivă pentru domeniile acoperite de Actul de la Geneva. Cu toate acestea, statele membre sunt autorizate să adere la Actul de la Geneva alături de UE și în interesul UE, pentru a garanta drepturile de vot ale UE.

Cinci branduri tradiționale românești protejate în UE

România a ajuns la 5 produse agro-alimentare protejate în Uniunea Europeană ca fiind tradiționale și specifice unor regiuni din țara noastră, după ce în decembrie 2018 a intrat în vigoare indicația geografică protejată pentru un nou astfel de brand tradițional.

Scrumbia de Dunăre afumată a primit, astfel, aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată (IGP), decizia Comisiei Europene fiind publicată luni, 3 decembrie 2018, în Jurnalul oficial al UE.

Astfel, cele 5 produse românești protejate în UE sunt:

  • Scrumbie de Dunăre afumată – indicație geografică protejată
  • Novac afumat din Țara Bârsei – indicație geografică protejată
  • Telemea de Ibănești – denumire de origine controlată
  • Salam de Sibiu – indicație geografică protejată
  • Magiun de prune de Topoloveni – indicație geografică protejată.

În total, la nivelul UE, sunt înregistrate 1.440 de produse protejate.

Indicația geografică protejată și denumirea controlată

Indicația geografică protejată și denumirea de origine controlată oferă protecție comercială produselor cărora li se conferă, pe piața UE și pe piețele cu care Uniunea Europeană încheie tratate comerciale și de liber schimb, în urma negocierilor. Astfel, niciun alt produs care este realizat în afara zonei geografice indocate nu poate purta denumirea respectivă pe piață.

Acest lucru oferă producătorilor locali drept exclusiv de utilizare a „brandului” tradițional. Există, însă, și o capcană: producătorii mici, care nu pot sau nu vor să adere la asociația de producători care a depus cererea de înregistrare, riscă să nu poată utiliza mai departe denumirea respectivă pentru un anumit produs tradițional.

Cum este la alții?

Franta are AOC (Appellation d’origine contrôlée) pentru:

și

IGP (Indication géographique protégée) pentru 137 de produse:

  • 36 carne de pasare (printre care: poulet de Bretagne, oie d’Anjou)
  • 10 carne de vita (veau du Limousin)
  • 10 carne de oaie (agneau du Périgord)
  • 19 carne de porc și produse din carne de porc (jambon de l’Ardèche, rillettes de Tours, porc de Normandie)
  • 2 fructe de mare (Coquille Saint-Jacques des Côtes-d’Armor, Huîtres Marennes-Oléron)
  • 9 branzeturi și produse lactate (Tomme de Savoie, Gruyère)
  • 2 carne de miel (miel d’Alsace, miel de Provence)
  • 11 fructe (mirabelle de Lorraine, pomme de Savoie)
  • 13 legume (artichaut du Roussillon, asperge des Sables des Landes)
  • 2 cereale (riz de Camargue, petit épeautre de Haute-Provence)
  • 74 vinuri
  • 2 cidru (cidre Breton, cidre de Normandie)
  • 7 alte produse (pâtes d’Alsace, sel de Guérande)

Spania are DO (Denominación de Origen) pentru peste 250 de produse, dintre care:

și

IGP (Indicación geográfica protegida) pentru:

Italia are DOP (Denominazione Origine Protetta) pentru 138 de produse printre care:  GorgonzolaGrana PadanoParmigiano ReggianoPecorino RomanoProsciutto di ParmaCaciocavallo Silano,

și

IGP (Indicazione Geografica Protetta) pentru 83 de produse, printre care: Aceto Balsamico di Modena, Mortadella Bologna

Marea Britanie are DOP pentru 65 de produse si IGP pentru 40 de produse.

Grecia are DOP pentru 19 tipuri de brânză (printre care Feta, Manouri, Xigalo Sitias)

În Germania, echivalentul DOP este geschützte Ursprungsbezeichnung (g.U.), iar pentru IGP este geschützte geografische Angabe (g.g.A.)

Etapele următoare privind aderarea UE la Actul de la Geneva

După aprobarea sa de către Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, regulamentul va fi adoptat de Parlamentul European și de Consiliu. Adoptarea de către Consiliu va avea loc simultan cu adoptarea deciziei Consiliului de autorizare a aderării UE la Actul de la Geneva, odată ce Parlamentul European își va da acordul.

Șapte state membre ale UE sunt părți contractante la Acordul de la Lisabona: Bulgaria (din 1975), Republica Cehă (din 1993), Slovacia (din 1993), Franța (din 1966), Ungaria (din 1967), Italia (din 1968) și Portugalia (din 1966). Trei state membre ale UE au semnat, dar nu au ratificat acordul: Grecia, România și Spania. UE în sine nu este parte contractantă, întrucât Acordul de la Lisabona prevede că această calitate poate fi deținută doar de state, nu de organizații internaționale.

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română la Consiliul UE a facilitat obținerea unui acord între instituțiile de la Bruxelles privind operaționalizarea Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare și inovare al UE, pentru perioada 2021-2027

Published

on

@Gerd Altmann/Pixabay License

Programul Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare al UE până în prezent, va deveni operațional din 2021 când va introduce o serie de caracteristici noi față de predecesorul sau programul Orizont 2020, pentru a continua să aducă o schimbare reală în viața cetățenilor și a societății în ansamblu, după ce instituțiile europene au ajuns la un acord politic asupra sa. Programul mai trebuie să fie aprobat în mod oficial de co-legiutori, Consiliul UE și Parlamentul European, potrivit unui comunicat.

Finanțarea din partea UE a permis unor echipe interdisciplinare din diferite țări să colaboreze și să facă descoperiri inimaginabile, transformând Europa într-un lider de talie mondială în domeniul cercetării și inovării. Programul Orizont Europa se bazează pe acest succes și  va asigura un grad ridicat de continuitate cu programul Orizont 2020, actualul program de cercetare și inovare al UE pentru perioada 2014-2020. Acesta se fundamentează pe trei piloni, în care excelența va continua să ocupe un loc central și se vor menține normele și procedurile de finanțare testate ale programului Orizont 2020. În plus față de acestea, programul a fost îmbunătățit pentru a i se maximiza impactul, relevanța pentru societate și potențialul de inovare revoluționară.

Salut călduros acest acord care sprijină ferm noul Consiliu european pentru inovare și agendele noastre de cercetare axate pe misiuni. Ne aflăm acum pe drumul cel bun în ceea ce privește lansarea, în 2021, a celui mai ambițios program european de cercetare și inovare, care conturează viitorul unei economii europene puternice, durabile și competitive și în beneficiul tuturor regiunilor europene”, a declarat Comisarul Carlos Moedas, responsabil pentru cercetare, inovare și știință.

Orizont Europa  va continua să impulsioneze excelența științifică prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) și al burselor și schimburilor Marie Skłodowska-Curie și va beneficia de consilierea științifică, asistența tehnică și activitățile de cercetare specifice ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), serviciul științific și de cunoștințe al Comisiei.

Programul va introduce elemente noi, inclusiv Consiliul european pentru inovare (CEI). Însă CEI va face parte dintr-un ecosistem mai amplu pe care UE îl pune în practică pentru a oferi numeroșilor întreprinzători europeni posibilitatea de a deveni companii de renume mondial. Consiliul, care se află deja în faza pilot, va fi un ghișeu unic al cărui obiectiv va fi să facă tranziția inovațiilor revoluționare și radicale din laborator la aplicarea pe piață și să ajute întreprinderile nou-înființate și IMM-urile să își dezvolte ideile. De asemenea, el va furniza sprijin direct inovatorilor cu ajutorul a două instrumente de finanțare principale, unul pentru etapele incipiente și celălalt pentru dezvoltare și introducerea pe piață. Consiliul vine în completarea Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT).

Orizont Europa este o parte esențială a punerii în aplicare a „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare — șansa Europei de a-și modela viitorul”. Această agendă, discutată în cadrul reuniunii liderilor UE de la Sofia din mai anul trecut, a evidențiat măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial. Programul Orizont Europa, propus de Comisie în iunie 2018 ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, este cel mai ambițios program de cercetare și inovare de până acum și va menține UE în avangarda cercetării și inovării la nivel mondial.

Amintim faptul că România a alocat în 2017 doar 0.5% din Produsul Intern Brut pentru cercetare și dezvoltare, aflându-se cu mult sub media de 2.03% din PIB, cât este media Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat.

De altfel, țara noastră se află pe ultimul loc la cheltuielile pentru cercetare și inovare. În schimb, statele din UE care alocă cel mai mult din bugetul lor acestui domeniu sunt Austria, Danemarca, Germania și Suedia, cu peste 3% din PIB.

România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, din care 422 milioane de euro sunt destinate cercetării publice.

Continue Reading

#RO2019EU

Viorica Dăncilă la Bruxelles: Premierul coprezidează Summitul Social Tripartit și are o nouă întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă efectuează astăzi, 20 martie, o vizită de lucru la Bruxelles. Tot astăzi va avea loc a treia întânire dintre prim ministrul român și primvice-președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Reaminitim că întrevederile anterioare au avut loc atât în Bruxelles, cât și în București.

Ultimele discuții de la București au fost constructive și au reprezentat o continuare a celor deja stabilite în cadrul întrevederii care a avut loc la Bruxelles, în data de 6 martie. Ambele părți au apreciat că este nevoie de un dialog constructiv și au convenit asupra pașilor de urmat în perioada următoare. Cei doi oficiali au punctat nevoia unei bune cooperări intre Executivul României şi Comisia Europeană, potrivit comunicatului oficial.

Cei doi înalți oficiali au agreat la București planul de lucru al experților români și europeni. Vizita de astăzi are drept scop găsirea  celor mai bune soluții.

Potrivit agendei, Viorica Dăncilă va participa la Summitul Social Tripartit, iar la finalul zilei va participa la o conferință de presă comună a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Consiliului European, Comisiei Europene și a reprezentanților angajaților și angajatorilor europeni.

Principala temă a Summitului social de primăvară este „Pentru o Europă mai puternică, unită și orientată spre viitor”. Discuțiile de la acest Summit se vor axa pe trei domenii: 50 de ani de mobilitate a forței de muncă – valorificarea optimă a liberei circulații a lucrătorilor pentru buna funcționare a piețelor forței de muncă, realizarea de investiții pe o piață unică mai aprofundată și mai echitabilă, valorificarea inițiativei „Un nou început pentru dialogul social” pentru conturarea noii piețe a muncii.

Ce este Summitul Social Tripartit?
Este un forum de dialog între instituțiile UE la nivel de președinte și partenerii sociali europeni la cel mai înalt nivel de conducere. Summitul este coprezidat de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei Europene și de șeful de stat sau de guvern al statului membru care asigură președinția prin rotație; de data aceasta este vorba despre prim-ministrul român.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending