Connect with us

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încheiat o săptămână de discuții intense cu liderii mondiali și partenerii internaționali în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York cu o serie de angajamente pentru a aborda actuala criză alimentară, agravată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza climatică și ecologică urgentă și pentru a îmbunătăți sănătatea la nivel mondial.

Luând cuvântul la Festivalul Global Citizen de la New York, președinta von der Leyen a reiterat angajamentul UE de a-i ajuta pe partenerii cei mai vulnerabili să facă față consecințelor sociale și economice ale acțiunilor ilegale ale Rusiei și de a stimula investițiile durabile în cadrul strategiei Global Gateway a UE.

„Echipa Europa răspunde la apelul cetățenilor de a aborda problema securității alimentare, de a avea grijă de sănătatea noastră și de sănătatea planetei noastre. După ce ne-am unit forțele pentru a lupta împotriva pandemiei, acum trebuie să ne unim pentru a pune capăt altor boli mortale, pentru a combate sărăcia și pentru a obține echitatea. Iar Europa își va juca, de asemenea, rolul în tranziția ecologică globală. Înainte de COP15 din decembrie, confirmăm o investiție fără precedent în sprijinul partenerilor noștri. Fac apel la toți donatorii internaționali să fie la înălțimea ambiției noastre în ceea ce privește biodiversitatea”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Trebuie să ne unim pentru a repune pe calea cea bună Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. După cum s-a anunțat în cadrul Summitului “Transformarea educației” din această săptămână, UE și-a mărit semnificativ investițiile în educație – acceleratorul progreselor în ceea ce privește toate ODD-urile. Prin aceste noi anunțuri de astăzi, facem apel la comunitatea internațională să ni se alăture pentru a investi mai mult, mai echitabil și mai eficient în oameni și pe planetă”, a declarat comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen.

Astfel, șefa Comisiei Europene a promis 715 milioane de euro pentru Fondul Mondial de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, ceea ce ridică contribuția totală a Echipei Europa (UE și statele membre) la peste 4,3 miliarde de euro. Aceasta a anunțat, de asemenea, alocarea a 600 de milioane de euro reprezentând fonduri suplimentare pentru a face față crizei mondiale a securității alimentare în țările partenere cele mai vulnerabile din Africa, Caraibe și Pacific.

În plus, președintele a anunțat o nouă contribuție de 45 de milioane EUR pe o perioadă de șase ani pentru a sprijini sănătatea și drepturile sexuale și reproductive – și drepturile femeilor – la nivel mondial.

De asemenea, a anunțat că dublarea finanțării Comisiei pentru biodiversitatea globală va duce la investiții de 7 miliarde de euro pentru protejarea biodiversității în întreaga lume. În plus, acesta a anunțat că Uniunea Europeană pregătește parteneriate forestiere cu cinci țări – Uganda, Zambia, Congo, Mongolia și Guyana.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședintele Comisiei Europene: UE ar putea decide ca fiecare stat membru să aibă un ritm individual de reducere a datoriei

Published

on

© European Union, 2021

Toate economiile din UE trec printr-o perioadă extrem de solicitantă, iar presiunile vin din mai multe părți: inflația record și problemele legate de aprovizionarea cu energie, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, potrivit comunicatului oficial.

„Acestea frânează creșterea economică și restrâng marja de manevră politică. Prin urmare, este important să trecem prin această perioadă dificilă cu ajutorul unor politici corecte și în mod coordonat. Anul viitor, politica fiscală trebuie să fie prudentă. Aceasta trebuie să acorde prioritate sustenabilității fiscale și să fie în concordanță cu sarcina BCE de a reduce inflația”, a subliniat acesta. 

De asemenea, vicepreședintele Comisiei Europene a precizat că  măsurile de sprijin trebuie să fie bine direcționate și temporare, acest lucru fiind important pentru a limita impactul bugetar, având în vedere „amploarea mare a șocului”.

După reuniunea de la Praga a miniştrilor de finanţe ai UE, Dombrovskis a declarat că principalul obiectiv al reglementărilor va rămâne garantarea nivelului sustenabil al datoriei publice.

„Astfel, vor fi necesare ajustări fiscale, reforme şi investiţii. Toate aceste trei elemente ar trebui să fie combinate, astfel încât să se ajungă la o reducere sustenabilă, realistă şi graduală a nivelului datoriei publice”, a explicat oficialul UE, indicând că probabil va fi acordată o atenţie mai mare investiţiilor guvernamentale, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, având în vedere nivelurile divergente de îndatorare din statele membre, nu poate exista o abordare unică pentru toți.

Valdis Dombrovskis a precizat că Executivul european va prezenta în a doua jumătate a lunii octombrie modificările propuse la reglementările fiscale ale UE, care vor oferi probabil ţărilor un ritm individual de reducere a datoriei.

Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

„Așa cum am spus, trecem printr-o perioadă solicitantă și dificilă. Oamenii și întreprinderile au nevoie de încredere în stabilitatea economică a Europei. În același timp, avem nevoie de norme comune clare pentru a oferi întreprinderilor din UE certitudinea juridică de care au nevoie pentru a prospera, a investi și a lua deciziile strategice corecte într-un mediu stabil”, a continuat Valdis Dombrovskis.

În prezent, nivelul datoriilor în ţările blocului comunitar se situează de la aproximativ 185% din PIB în Grecia şi aproximativ 150% din PIB în Italia, la doar 18,1% din PIB în Estonia şi 24,4% din PIB în Luxemburg.

„Ţinând cont de nivelul diferit al datoriei în rândul statelor membre UE, nu poate exista o abordare unică. Trebuie să existe mai mult spaţiu de manevră pentru ţările membre, dar în cadrul unui set comun de reglementări”, a afirmat Dombrovskis.

Este o schimbare semnificativă faţă de actualele reglementări fiscale din UE, analiştii apreciind că actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a lansat o consultare publică online cu privire la viitoarea propunere legislativă privind un nou cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor și planuri strategice, astfel cum se prevede în Strategia UE privind pădurile pentru 2030, informează comunicatul oficial.

Scopul este de a dezvolta un cadru de observare a pădurilor la nivelul UE pentru a oferi acces liber la informații detaliate, exacte, periodice și oportune privind starea și gestionarea pădurilor din UE.

„Pădurile noastre sunt supuse unei presiuni uriașe. Am fost cu toții martori la incendiile din această vară și, pe lângă schimbările climatice, pădurile suferă din cauza pierderii biodiversității, a creșterii utilizării terenurilor, a dăunătorilor și a intensificării exploatării forestiere. Cu toate acestea, ele joacă, de asemenea, un rol-cheie în răspunsul la aceste provocări. Această nouă inițiativă privind monitorizarea pădurilor și planurile strategice va asigura disponibilitatea în timp util a unor informații exacte privind pădurile UE, astfel încât factorii de decizie politică, silvicultorii și administratorii de terenuri să poată lua măsuri rapide și decisive ca răspuns la noile presiuni asupra pădurilor”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Pe lângă îmbunătățirea monitorizării pădurilor, informațiile colectate prin observarea pădurilor vor conduce la luarea de decizii mai bine fundamentate pe date privind pădurile.

 Această inițiativă va contribui, de asemenea, la crearea unei Europe adaptate la era digitală, deoarece va da posibilitatea oamenilor, întreprinderilor și administrațiilor să se adapteze, oferind acces la date armonizate privind pădurile și utilizând mai bine tehnologiile digitale.

Acordul european pentru un mediu verde invită la acțiuni de îmbunătățire a cantității și calității pădurilor din Uniunea Europeană, astfel încât UE să își poată atinge obiectivul de neutralitate climatică și de creare a unui mediu sănătos. Noua Strategie forestieră a UE pentru 2030 a stabilit viziunea pentru împădurirea, conservarea și restaurarea eficientă a pădurilor în Europa.

Toate părțile interesate sunt invitate să își împărtășească opiniile în cadrul consultării publice online care se desfășoară până la 17 noiembrie.

Continue Reading

Facebook

SUA10 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA16 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA16 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL16 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE17 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA17 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda18 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

ROMÂNIA22 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending