Connect with us

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

GENERAL

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Institutul European de Inovare & Tehnologie a lansat marți, 26 octombrie, un nou parteneriat pentru inovare, sub forma unei comunități a cunoașterii și inovării, pentru a sprijini competitivitatea și creșterea sectoarelor și industriilor culturale și creative din Europa, informează un comunicat. Noul parteneriat va contribui la accelerarea redresării acestor sectoare și la deblocarea oportunităților economice neexploatate în domeniile arhitectură, patrimoniu cultural, design, modă, film, muzică, editură, arta spectacolului și jocuri video.

Comunitățile cunoașterii și inovării coordonate de EIT pot dura 15 ani. O finanțare din partea UE în valoare de aproximativ 300 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa este disponibilă pentru două noi comunități de cunoaștere și inovare care urmează să fie lansate în cursul actualei perioade de finanțare, 021 – 2027, cu posibilitatea de a atrage mai multe fonduri din sectorul public șiprivat. Prima, comunitatea cunoașterii și inovării pentru sectoarele și industriile culturale și creative, este pe cale să devină o realitate.

„Cultura este sufletul Europei. Industriile culturale și creative europene au capacitatea de a îmbunătăți viața, de a transforma comunitățile, de a genera locuri de muncă și creștere economică și de a crea efecte de amplificare în alte sectoare, asigurând faptul că Europa devine motorul inovării la nivel mondial. Ambiția noastră este într-adevăr de a pune bazele unui ecosistem european de inovare bazat pe cultură și creativitate. Acest nou parteneriat EIT va contribui la realizarea acestei ambiții. El va sprijini și creativitatea în întreaga Europă și va transforma competențele și cunoștințele în inovații de vârf”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Cererea de propuneri de astăzi marchează începutul celei de-a 9-a comunități EIT, intitulată „Cultură și creativitate”, care se estimează că va începe să activeze în vara anului 2022. Prin cererile sale de propuneri, EIT invită toți partenerii implicați direct sau indirect în aceste sectoare, și anume întreprinderile, învățământul superior, organizațiile de cercetare, ONG-urile, orașele și regiunile, să își prezinte viziunile și proiectele de stimulare a inovării și a dezvoltării sustenabile în sectoarele culturale și creative.

Termenul pentru depunerea candidaturilor este 24 martie 2022, iar EIT va găzdui online o serie de seminare informative pe tot parcursul lunii noiembrie pentru ca părțile interesate să afle mai multe despre cererea de propuneri. Partenerii selectați vor fi anunțați în iunie 2022.

Noua comunitate EIT a culturii și creativității va forma viitorii antreprenori din domeniu prin programe de educație antreprenorială, va energiza întreprinderile sale de vârf prin servicii de înființare și accelerare a dezvoltării lor și va furniza produse și servicii inovatoare. Noua comunitate urmărește, în plus, să stimuleze integrarea sectoarelor culturale și creative în strategiile de dezvoltare regională și locală.

Prin modelul său de operare, care cuprinde întregul parcurs al inovării, de la student la antreprenor, de la idee la produs, precum și de la laborator la piață, EIT a format peste 100 000 de studenți, a lansat 1 400 de produse pe piață și a sprijinit 3 800 de noi întreprinderi care au început să atragă fonduri externe în valoare de 3,9 miliarde EUR de la lansarea sa în 2008.

Continue Reading

GENERAL

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Reformele sistemice propuse în planul național de redresare și reziliență (PNRR) pot așeza România în avangarda Europei prin modul în care este percepută digitalizarea în societate și pe piața muncii, a afirmat marți, 26 octombrie, eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență. De asemenea, acesta a făcut trimitere la potențialul național de recuperare a decalajului digital datorită generației tinere. 

 

„În România avem un potențial de a face salturi mari, avem o generație nouă care crește în mod natural îmbibată cu tot ceea ce înseamnă digital, dar avem și un decalaj digital important accentuat în perioada pandemiei în ceea ce privește accesul la tehnologie și modernizarea sistemului instituțional public. Șansa pe care o avem prin PNRR este foarte mare nu doar pentru că aduce bani, ci pentru reformele sistemice pe care le propune. Este vorba nu doar de a ne întoarce la ce era înainte de pandemie, ci să putem trece în avangarda Europei cu modul în care vedem digitalizarea în societate și pe piața muncii”, a afirmat Dragoș Pîslaru, în panelul „Viitorul muncii – Cum să eliminăm bariera competențelor digitale?”, din cadrul celei de-a IX- a ediții a Forumului EUROSFAT. 

Eurodeputatul Renew Europe a subliniat că tehnologiile digitale sunt importante pentru obținerea unei productivități din ce în ce mai mari, care contribuie la creșterea economică și la bunăstare, dar, pe de altă parte, a arătat că este nevoie să păstrăm un echilibru și să asigurăm accesul la tehnologie digitală pentru cei care vor într-adevăr să se mențină pe piața forței de muncă și devin mai puțin adaptați. În plus, trebuie discutată și situația în care automatizarea determină pierderea unor locuri de muncă care sunt bazate pe manualitate sau pe lucruri redundante și „asta înseamnă că este nevoie de formarea unor alte tipuri de competențe care să poată păstra persoanele pe piața forței de muncă”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, Dragoș Pîslaru a vorbit despre piața muncii și din perspectiva educației și a competențelor, făcând referire, pe de-o parte, la penuria de competențe digitale, iar pe de alta, la nepotrivirea de competențe în cazul în care oferta nu se potrivește cu cererea de pe piața muncii dinamice.

„Dincolo de dimensiunea economică, avem, astfel, o problemă de educație, de legătură între mediul educațional, zona de formare profesională continuă și economie. Aici este foarte mult de lucru. Discutăm despre procese care cumva leagă mai multe piețe și în România avem anumite dependențe de cale sau inerții pe care ar trebui să le corectăm, inclusiv prin programul România Educată”, a afirmat eurodeputatul.

Pe lângă dimensiunea economică și educațională, Dragoș Pîslaru a amintit și dimensiunea individuală, care se referă la modul în care ne ducem viețile, la nivelul de mulțumire personală, de împlinire pe care le resimțim.

„Mai ales în pandemie zona de securitate și sănătate în muncă a fost redefinită, acum discutându-se despre sănătatea mentală la un nivel fără precedent în atenția politicienilor și a politicilor publice. Iar zona de activitate digitală de la distanță este un bun studiu de caz pentru a vedea impactul pe care acest tip de muncă îl are asupra societății”, a mai spus Dragoș Pîslaru. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină.

Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

De asemenea, componenta digitală a PNRR cuprinde și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum: digitalizarea administrației publice (1,5 miliarde de euro); digitalizarea domeniului sănătății (470 de milioane de euro); implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro); digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro); securitatea cibernetică (172 de milioane de euro); proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro) și conectivitate (94 de milioane de euro).

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că devine și pentru România

Published

on

© dragospislaru.eu

România trebuie să facă din inovare o prioritate cheie pentru a se pregăti pentru viitor, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-o postare pe pagina personală de Facebook.

„Atunci când spui viitor, spui transformare digitală și inovare. România este astăzi într-un moment de imensă oportunitate. O oportunitate care ne poate duce în topul celor mai inovatoare țări din Uniunea Europeană. Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că inovarea devine o prioritate-cheie și pentru România”, afirmă Dragoș Pîslaru. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European și datorită banilor pe care îi are la dispoziție, România poate inova la nivel național. 

„Ca europarlamentar am negociat, la Bruxelles, Mecanismul de Redresare și Reziliență care aduce pentru România aproape 30 de miliarde de euro. Banii aceștia sunt șansa noastră să putem inova chiar aici, la noi acasă. Să generăm tehnologii noi, pe care să le propagăm apoi în toată lumea. Să avem „unicorni românești” în toate marile orașe, de la Oradea la Constanța și de la Iași la Craiova”, a precizat acesta. 

Astfel, eurodeputatul USR PLUS subliniază că „avem nevoie de politicieni și funcționari care să înțeleagă că rolul lor este să încurajeze inovarea și digitalizarea, nu să le împiedice”.

„Eu am început deja să fac acest lucru, având calitatea de raportor din partea Renew Europe pe Regulamentul privind Identitatea Digitală Europeană. Sunt nerăbdător să vă aduc vești cu privire la evoluția lucrărilor din Parlamentul European și pe acest subiect”, a mai precizat Dragoș Pîslaru. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale, cuprinse în componenta Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, aferentă Pilonului II, dedicat transformării digitale. 

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA2 mins ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL8 mins ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda14 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL30 mins ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.49 mins ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA1 hour ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.2 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.2 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending