Investiţiile străine directe au ajuns la 4,394 miliarde de euro în primele opt luni, comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 196,69%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, informează Agerpres.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,394 miliarde de euro (comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada ianuarie – august 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,803 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 591 milioane euro”, se spune în comunicat.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele opt luni din 2021, cu 44,8%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.612 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 3.612 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 28,241 milioane de dolari, de peste două ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-august 2020, de 13,032 milioane de dolari.

În august au fost înmatriculate 508 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (24,8% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (24,41%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (14,57%).

La finele lunii august 2021, în România existau 234.588 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,144 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.241 (capital subscris de 3,909 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,687 miliarde de dolari, în 5.623 de firme, conchide sursa citată

În comparație cu datele precedente furnizate de BNR, investiţiile străine directe au crescut cu aproximativ 1,26 miliarde de euro în următoarele două luni față de cifrele prezentate în luna iunie. Investiţiile străine directe în România ajunseseră la 3,138 miliarde de euro în primele şase luni, comparativ cu 996 milioane euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 215%.

Anul trecut, pentru prima dată, Banca Naţională a României împreună cu Institutul Naţional de Statistică au publicat în rapor­tul anual asupra investiţiilor străine directe în România, clasamentul ţărilor investitoare în România în funcţie de rezidenţa ultimă a investitorilor străini.

Potrivit datelor citate de Ziarul Financiar, Germania este principalul investitor străin direct în România, cu 13,1 miliarde de euro, având o pondere de 14,9% din ISD, urmată de Austria (10 miliarde, 11,4% pondere), Franța (8,2 miliarde, 9,4% pondere), Italia (7,4 miliarde, 8,5% pondere), SUA (5,8 miliarde, 6,6% pondere), Olanda (5,5 miliarde, 6,2% pondere) și Marea Britanie (3,8 miliarde, 4,4% pondere).

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a anunțat luni relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie, informează un comunicat al ministerului de resort.

Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicația de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăți în plus față de facilitățile oferite în prima sesiune.

Astfel, devin eligibili și beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale și a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020.

Totodată, devin eligibili și beneficiarii din categoria profesioniștilor, definiți și reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege.

Creșterea economică este una din temele importante aflate în dezbatere, cu precădere în etapa actuală de redresare, iar datele privind creșterea din trimestrul al doilea au redeschis diverse întrebări privind sustenabilitatea evoluțiilor din economia noastră.  Dincolo de riscurile sanitare, care continuă să fie prezente, economia are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate și predictibilitate, scrie, pe blocul său, consilierul prezidențial pentru probleme economice, Cosmin Marinescu.

În marea lor majoritate, opiniile specialiștilor au indicat un element comun, anume faptul că economia post-pandemie marchează un reviriment neașteptat. Din acest punct încep însă disputele, date fiind și preocupările privind creșterea prețurilor și nivelul de trai al oamenilor: de unde vine această creștere economică – “din consum ori din investiții?”, sau „unde se duce creșterea economică în contextul post-pandemie?”.

Dacă ne uităm pe harta europeană a creșterii economice, avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plasează România între țările cu performanțe bune, în raport cu scăderea economică aferentă contextului de lockdown din 2020.

Marinescu subliniază că în 2021 creșterea economică e provocată mai ales de revenirea consumului, iar investițiile majore sunt cele realizate de stat. El arată că e normală creșterea puternică a consumului după ce anul trecut a fost marcat de restricții severe, dar atenționează că importurile sunt în creștere rapidă.

Consilierul prezidențial evidențiază evoluția diferită a României față de țările din regiune. În timp ce acestea înregistrează excedente comerciale, cu efect benefic asupra producției interne, România își adâncește deficitul comercial într-un an cu creștere economică majoră.

Astfel, România reușește să revină la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arată că PIB în Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, față de Q1 și Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei.

Dacă ne raportăm însă la 2020, creșterea economică pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. În aceste condiții, pentru materializarea prognozei actuale de 7% creștere economică în 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui să accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil și unele opinii că rezultatele din Q2 2021 ar fi sub așteptări.

Pentru a vedea în ce măsură creșterea economică se bazează pe consum, respectiv pe investiții, trebuie să analizăm contribuțiile factorilor la creșterea PIB, atât ca raport relativ, cât și în dinamică față de anii anteriori.

Graficul de mai jos evidențiază, în puncte procentuale, măsura în care consumul, investițiile și exportul net „contribuie” la creșterea economică. Astfel, potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză aferente anului curent, cele 7 puncte procentuale de creștere economică se compun din: + 5,2 puncte procentuale datorate consumului, + 2,2 puncte procentuale datorate investițiilor brute, + 1,1 din variația stocurilor și – 1,5 puncte procentuale aferente deficitului balanței comerciale, care se adâncește progresiv.

Datele arată că, în proporție covârșitoare, creșterea economică se bazează pe consum, ceea ce era de așteptat pe fondul pandemiei, când comportamentul economic a fost unul prudent și oamenii au amânat diverse achiziții. De altfel, revenirea din criza pandemică nici nu se putea concepe fără un driver cheie din partea consumului.

“Trebuie să fim sinceri în privința economiei și să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluție previzibilă, când consumul a revenit rapid și în forță. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperității și al nivelului de trai. Nu este greșit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum și dacă antrenează producția națională în mod sustenabil. Pe de altă parte, investițiile cunosc un reviriment remarcabil în comparație cu anii premergători crizei, poate cu excepția anului 2019, atunci când formarea brută de capital fix “explică” 2,7 puncte procentuale din creșterea economică anuală de 4,1%”, mai adaugă Cosmin Marinescu.

Fondul Monetar Internațional estimează o creștere a PIB-ului real al României de 7% în 2021, stimulată de consumul privat și însoțită de o creștere tranzitorie a inflației.

De asemenea, în previziunile sale economice de vară, Comisia Europeană a stabilit că economia României a avut o evoluție „remarcabilă” în primul trimestru din 2021. PIB-ul real a crescut cu 2,8% de la un trimestru la altul, susținut în principal de consumul privat și de investiții.

Pe o bază anuală, se estimează că PIB-ul real va crește cu până la 7,4% în 2021 și cu până la 4,9% în 2022: „Această cifră este mai mare decât cea prognozată în primăvară, datorită performanțelor pozitive ale economiei din primul trimestru al acestui an. Încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor a rămas ridicată până în prezent.”