România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată.
La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni. În ceea ce privește țara noastră, eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime cuprinde cele 17 aeroporturi din țară și cele 4 porturi maritime din județul Constanța.
Prima cursă aeriană ai căror pasageri au intrat în România prin Aeroportul Internațional Henri Coandă din București fără controlul documentelor de identitate la frontieră a fost cea de pe ruta Viena – București.
“Primii pasageri care au intrat fără control de frontieră în această seară sunt o parte din pasagerii unei curse Lufthansa de la Frankfurt. Au fost 92 de pasageri. Circa 20 nu au mai prins controlul de frontieră, pentru că s-a făcut ora 00. Prima cursă integral operată fără control de frontieră din spațiul Schengen este, ușor ironic, cursa Austrian Airlines de la Viena”, a declarat Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt Compania Națională Aeroporturi București.
De ce a durat 13 ani?
Încă din anul 2011, Comisia Europeană a confirmat, în rapoartele de evaluare Schengen, că Bulgaria și România au îndeplinit toate cerințele pentru a face parte pe deplin din spațiul Schengen, iar executivul de la Bruxelles a sprijinit activ acest proces.
Îndeplinirea de către România și Bulgaria a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei, într-un raport din 2021 privind funcționarea spațiului de liberă circulație, într-o rezoluție în 2022 premergătoare votului din Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, unul nefavorabil României și Bulgariei, dar favorabil Croației.
În cei 13 ani, în cazul Bucureștiului și Sofiei au fost invocate de mai multe state membre, inclusiv Olanda, Germania sau Franța, probleme legate de corupție și independența justiției, monitorizarea din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, un instrument instituit în 2007 odată cu aderarea celor două țări la UE pentru a le sprijini în combaterea corupției și a consolidării statului de drept.
Tema a căpătat avânt politic în august 2022 după ce cancelarul german Olaf Scholz a utilizat prilejul unui discurs privind viitorul UE pentru a afirma că “România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen” și că va acționa în acest sens.
În toamna aceluiași an România și-a netezit acest drum. La 22 noiembrie 2022, la 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și de la instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare prin tratatul de aderare, Comisia Europeană a recomandat ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar evocată de multe state membre în calea aderării României la spațiul Schengen.
Această decizie a determinat Olanda să își modifice poziția față de România și să susțină aderarea țării noastre la Schengen, nu și pe cea a Bulgariei, în cazul căreia a mai cerut rapoarte și verificări suplimentare, chiar dacă pentru Sofia nu au mai fost emise rapoarte MCV încă din 2019, Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker considerând închis acest mecanism.
Cu toate acestea, aproape concomitent cu ridicarea MCV în calea României a apărut un obstacol: Austria. Guvernul de centru-dreapta de la Viena, confruntat cu provocări electorale, a argumentat problemele legate de migrația clandestină și faptul că România și Bulgaria sunt rute principale ale migrației pentru a respinge această extindere a spațiului Schengen, în timp ce a acceptat aderarea Croației, în pofida rutei balcanice prin care migranții ajung în Austria.
Austria și Olanda au votat pe 8 decembrie 2022, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.
Austria a fost singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.
Cum s-a ajuns, în cele din urmă, la un compromis?
După o scurtă perioadă de răfuială diplomatică în care România a decis să își recheme în țară ambasadorul de la Viena, iar Bucureștiul a transmis pe canale diplomatice că ar putea bloca în foruri comune dosare de interes pentru Austria, cele două țări, împreună cu Bulgaria și sprijinite de Comisia Europeană, au reluat negocierile.
În primăvara lui 2023, Comisia Europeană a propus un cadru strategic de gestionare integrată a frontierelor UE și a migrației, după ce, anterior, executivul european a lansat proiecte-pilot cu Bulgaria și România privind bunele practici și experiențele acumulate de cele două țări în domeniile azilului, returnărilor, gestionării frontierelor și cooperării internaționale, proiecte pe care Sofia și București au fost dispuse să le susțină pentru a demonstra că sunt pregătite în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen.
Negocierile și unele forme de presiuni la adresa Vienei au vizat și introducerea unor practici europene privind invalidarea veto-urilor nejustificate, acționarea în instanță la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar și acțiuni ale societății civile soldate cu audieri în Comisia pentru petiții a Parlamentului European și aprobarea unei noi rezoluții de susținere în plenul Parlamentului European.
Discuțiile au intrat pe calea concretizării în decembrie 2023. După o întrevedere cvadrilaterală la Bruxelles între președintele Klaus Iohannis, premierul Bulgariei, cancelarul Austriei Karl Nehammer și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, Consiliul Uniunii Europene a adoptat la 30 decembrie, la ora 22.38, în unanimitate decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024.
Cele două secvențe și decizia aderării graduale la Schengen au fost posibile după întrevederi la nivelul miniștrilor de interne Cătălin Predoiu și Gerhard Karner și după discuții la nivel tehnic la 23 august 2023, la 11-12 decembrie 2023 și la 23 decembrie 2023, când a fost încheiat un acord politic trilateral România – Bulgaria – Austria. Acordul politic a fost urmat de întrevederi și discuții în perioada 26 – 30 decembrie 2023 între cele trei țări, Comisia Europeană și președinția Spaniei la Consiliul UE, încheiate cu acordul din 30 decembrie 2023.
Ce urmează?
Consiliul Uniunii Europene va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Atât Bulgaria, cât și România, și-au manifestat ca obiectiv primordial convenirea unei decizii cât mai curând posibil.
Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetățenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Spațiul Schengen nu doar că facilitează libera circulație a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore și economiei europene.
