Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD/S&D), vicepreședintele al Parlamentului European, a anunțat pe pagina sa de Facebook că aderarea completă a României la spațiul Schengen a intrat în faza finală de negociere. După discuțiile avute cu Magnus Brunner, comisarul desemnat pentru portofoliul Afaceri Interne și Migrație, din partea Austriei, Negrescu a prezentat trei scenarii de lucru pentru realizarea acestui obiectiv:

• Decizia rapidă: Până la 1 decembrie, odată cu încheierea mandatului actualei Comisii Europene, o decizie privind aderarea României la zona de liberă circulație ar putea fi luată la nivel tehnic.
• Varianta moderată: În așteptarea formării noii Comisii Europene, decizia ar putea fi adoptată în marja Consiliului Justiție și Afaceri Interne sau chiar în cadrul unei reuniuni ministeriale.
• Scenariul pe termen lung: Decizia ar putea fi amânată, invocându-se factorii politici din Bulgaria, presiunile partidelor populiste din state membre sau eventuale evenimente de securitate.

Victor Negrescu a subliniat că menținerea aderării României la spațiul Schengen pe agenda europeană a fost o prioritate, chiar și în fața criticilor, și rămâne optimist în ceea ce privește o decizie favorabilă pentru accesul terestru al României în acest spațiu.

După Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg, de la începutul lunii octombrie, președinția Ungariei la Consiliul Uniunii Europene a anunțat că va pune subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului Afaceri Interne din 12 decembrie. Tot în cadrul acelei întâlniri, președinția ungară a raportat cu privire la stadiul punerii integrale în aplicare a acquis-ului Schengen de către Bulgaria și România, concluzie reiterată în repetate rânduri atât de Comisia Europeană și de Parlamentul European, ambele instituții susținând definitivarea cât mai rapidă a procesului de aderare a celor două state la spațiul de liberă circulație.

Cu toate acestea, ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, a cărui țară este singura care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, afirma, la acea dată, că nu a sosit încă momentul pentru acest pas, precizând că există motive de optimism prudent.

Pe de altă parte, comisarul desemnat Magnus Brunner și-a exprimat de curând susținerea pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul audierii din Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a Parlamentului European. El a afirmat că este „optimist” cu privire la acest aspect și a declarat că „va face presiuni în acest sens”.

România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Pentru ridicarea controalelor la frontiere terestre este nevoie de încă o decizie în unanimitate a Consiliului UE.

În ultimii ani, eurodeputatul Victor Negrescu a depus nenumărate eforturi în sprijinul aderării României la spațiul Schengen, printre care amintim: demararea, în 2015, a campaniei #RomâniaCereSchengen, care a generat o anchetă a Legislativului European și o rezoluție pentru susținerea aderării țării noastre la spațiul de liberă circulație; amendamentele depuse în acest sens și aprobate de Parlamentul European; demararea, în 2022, a campaniei #RomâniiMerităÎnSchengen, în cadrul căreia a contact personal oficialii europeni care puteau influența decizia privind accelerarea aderării la spațiul Schengen; discuțiile repetate cu comisarul european pentru afaceri interne pentru a-i solicita sprijinul pentru îndeplinirea acestui obiectiv; rezoluția de sprijin a Parlamentului European obținută după depunerea unei solicitări oficiale pentru o dezbatere pe subiect în plen; sau raportul privind procedurile legislative speciale la nivel european, aprobat de Parlament, care prevede condiționarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale și include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe Tratate.