Connect with us

ROMÂNIA

România a predat Croației președinția la Strategia UE pentru Regiunea Dunării: MAE: Mandatul României s-a încheiat cu un bilanț pozitiv

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Preşedinţia română la Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) s-a încheiat, joi, cu un bilanţ pozitiv, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit MAE, evenimentul de încheiere a fost marcat prin organizarea Forumului Naţional SUERD, ce a avut loc luni la Palatul Parlamentului şi a reunit peste 200 de reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, societăţii civile, mediului academic şi de afaceri.

“Participanţii au dezbătut teme importante despre politicile şi proiectele concrete, prezente şi viitoare, care pot aduce valoare adăugată coeziunii regionale şi pot contribui la diminuarea disparităţilor economice şi sociale din regiunile bazinului Dunării”, susţine MAE.

În cadrul dezbaterilor au fost abordate subiecte precum corelarea obiectivelor europene cu cele naţionale de dezvoltare în contextul oferit de viitorul Cadru financiar multianual al UE 2021-2027, rolul administraţiei publice şi cel al societăţii civile în implementarea obiectivelor SUERD, precum şi evaluarea desfăşurării Preşedinţiei române a SUERD, cu propuneri de cooperare pe viitor.

“A fost subliniat faptul că implementarea Strategiei prin proiecte concrete a adus beneficii în timp, iar acest format de cooperare, sub umbrela UE şi cu finanţare, în principal, de la Uniunea Europeană, are încă un potenţial important. Tocmai din această perspectivă, România a depus eforturi susţinute şi a coordonat, în calitate de Preşedinţie a SUERD, revizuirea Strategiei UE pentru a o face mai eficientă, mai facil de implementat şi mai apropiată de interesele identificate la nivelul comunităţilor locale. Astfel, sub mandatul României, au avansat considerabil demersurile la nivelul celor 14 ţări SUERD privind revizuirea strategiei şi a planului de acţiuni aferent. Totodată, prin cele peste 50 de acţiuni derulate într-o largă paletă tematică în mandatul României la SUERD, a fost posibilă sporirea vizibilităţii strategiei şi avansarea acesteia pe un loc proeminent pe agenda politică a Uniunii Europene”, conform MAE.

La eveniment au participat, ca vorbitori, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Melania-Gabriela Ciot, coordonatorul naţional SUERD, Răzvan Rab, secretarul de stat Virgil-Alin Chirilă (MDRAP), secretarul de stat Sirma Caraman (MDRAP), secretarul de stat Victor Alexeev (MRP), ministrul demis al Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, şi ministrul demis al Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu.

Forumul s-a încheiat cu ceremonia de predare a Preşedinţiei Strategiei UE pentru Regiunea Dunării către Croaţia, la eveniment fiind prezentă o delegaţie a Ministerului Dezvoltării Regionale şi al Fondurilor UE din această ţară.

Preşedinţia română a SUERD a debutat anul trecut pe 1 noiembrie, fiind preluată de la Bulgaria. Asemenea României, care a deținut președinția SUERD și în timpul asigurării primei sale președinții la Consiliul UE, Croația va deține președinția Strategiei Dunării și în contextul în care în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020 exercită prima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene.

SUERD este o iniţiativă politică a României şi Austriei, fiind un instrument comunitar de cooperare macro-regională al statelor riverane, destinat dezvoltării sociale, economice şi teritoriale a macroregiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor şi legislaţiei Uniunii Europene. SUERD este a doua strategie macroregională a Uniunii Europene, după Strategia UE pentru Marea Baltică, la ora actuală mai existând şi Strategia UE pentru regiunea Adriatico-Ionică şi Strategia UE pentru regiunea Munţilor Alpi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Pedro Sanchez. Palatul Cotroceni va fi iluminat vineri în culorile drapelului Spaniei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, o convorbire telefonică cu preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sanchez, în cadrul căreia au fost abordate criza epidemiologică generată de noul coronavirus, precum şi modalităţile de cooperare pentru contracararea răspândirii pandemiei COVID-19, al cărei impact este vizibil la nivel global, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, cei doi lideri au transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate în Spania şi România, precum şi urări de însănătoşire grabnică celor infectaţi cu SARS-CoV-2.

“Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România este alături de autorităţile spaniole în eforturile pe care le fac pentru depăşirea situaţiei actuale dificile şi este pe deplin solidară cu poporul spaniol, greu încercat în această perioadă. Preşedintele României a evocat importanţa numeroasei comunităţi de români stabiliţi în Regatul Spaniei, care a ajutat în ultimii ani la crearea unor strânse punţi de legătură între cele două state. Din această perspectivă, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat aprecierea deosebită pentru tratamentul medical acordat de autorităţile spaniole reprezentanţilor comunităţii române afectaţi de noul coronavirus”, arată Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, şeful statului a prezentat măsurile adoptate de autorităţile de la Bucureşti pentru identificarea şi tratarea persoanelor bolnave de COVID-19, precum şi pentru prevenirea transmiterii virusului.

“Preşedintele României a apreciat că, în aceste momente dificile, solidaritatea şi responsabilitatea asumate la nivelul statelor membre UE şi al instituţiilor europene sunt esenţiale pentru depăşirea crizei cauzate de pandemia COVID-19, prin identificarea de soluţii echitabile şi echilibrate, care să permită abordarea coerentă a impactului inevitabil al crizei asupra economiilor statelor membre şi asupra cetăţenilor europeni”, indică Administraţia Prezidenţială.

În cadrul discuţiilor, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele Guvernului spaniol de sprijinul său pentru continuarea dezvoltării, consolidării şi diversificării relaţiilor bilaterale excelente dintre cele două state, susţinute de un Parteneriat Strategic solid, precum şi de determinarea de consolidare a schimburilor economice după depăşirea crizei sanitare.

Administraţia Prezidenţială anunţă că vineri, începând cu ora 20:00, Palatul Cotroceni va fi iluminat în culorile drapelului spaniol, în semn de solidaritate cu Regatul Spaniei şi poporul spaniol.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu, la ministeriala NATO: România, primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul Bogdan Aurescu a participat joi, prin sistem videoconferinţă, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO, şedinţă în cadrul căreia s-a vorbit despre sprijinul forţelor aliate în contextul pandemiei COVID-19, dar şi despre situaţia din Irak şi Afganistan. În cadrul reuniunii, prima din istorie desfășurată în sistem de videoconferință, şeful diplomaţiei române a subliniat rolul important al Alianţei în asigurarea unei platforme de schimb de informaţii, bune practici şi lecţii învăţate în ceea ce priveşte gestionarea crizei actuale generate de pandemia de COVID-19, inclusiv în privinţa utilizării forţelor armate în sprijinul eforturilor celorlalte autorităţi naţionale.

El a evidenţiat utilitatea valorificării mecanismelor şi instrumentelor aflate la dispoziţia NATO pentru susţinerea demersurilor de oferire de asistenţă statelor aliate în nevoie. Totodată, ministrul român a subliniat rolul important al misiunilor aeriene de urgenţă în asigurarea transportului de echipamente medicale şi a arătat, în acest sens, că România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian la dispoziţia NATO pentru transportul unor astfel de echipamente şi materiale necesare ţării noastre, din Republica Coreea, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Secretarul general al NATO salută eforturile României în combaterea COVID-19: Forțele armate române sunt mobilizate în sprijinul autorităților

De asemenea, acesta a indicat necesitatea acordării unei atenţii speciale contracarării activităţilor de dezinformare, care s-au intensificat în contextul pandemiei.

Discuţiile miniştrilor de Externe au reliefat angajamentul ferm al tuturor statelor membre pentru asigurarea unităţii şi solidarităţii aliate în faţa acestei pandemii, ministrul Bogdan Aurescu subliniind necesitatea continuării eforturilor coordonate, inclusiv prin intermediul Alianţei, pentru depăşirea crizei actuale, precizează sursa citată.

Ministrul român a salutat adoptarea, cu prilejul reuniunii, de către miniştrii aliaţi, a unui set de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina, care vin în completarea pachetului existent de măsuri privind securitatea în regiunea Mării Negre, care vizează aspecte precum consolidarea rezilienţei acestor parteneri în faţa provocărilor de tip hibrid, intensificarea participării lor în exerciţii militare alături de aliaţi, îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei regionale.

Ministrul Bogdan Aurescu a apreciat atenţia sporită acordată de aliaţi evoluţiilor din această regiune şi partenerilor din vecinătatea estică. A evaluat că, în condiţiile menţinerii unei situaţii de securitate fluide şi complexe în regiunea Mării Negre, adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina reprezintă un demers necesar.

El a subliniat că situaţia de securitate impune, totodată, continuarea implementării deciziilor privind prezenţa aliată înaintată în regiunea Mării Negre.

Totodată, Aurescu a evidenţiat importanţa consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare, pe baza deciziilor şi politicilor existente, de o manieră susţinută şi coerentă, inclusiv pe flancul estic.

În ceea ce priveşte vecinătatea sudică a continentului european, ministrul român de Externe a exprimat sprijin pentru consolidarea rolului NATO în Irak şi în regiune, cu accent pe combaterea terorismului. El a subliniat importanţa unei abordări coordonate şi flexibile cu privire la misiunea aliată din Afganistan, care să ia permanent în considerare evoluţiile din teren.

Cu prilejul reuniunii a fost adoptată decizia de consolidare a Misiunii NATO din Irak, prin preluarea unor activităţi curente desfăşurate de Coaliţia Globală împotriva Daesh. A fost reiterat totodată angajamentul faţă de asumarea de către NATO a unui rol sporit în regiunea Orientului Mijlociu şi în Nordul Africii şi a avut loc un schimb de evaluări privind situaţia politică şi de securitate din Afganistan.

Bogdan Aurescu a salutat, de asemenea, participarea, pentru prima dată, la reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi, a Republicii Macedonia de Nord, în calitate de membru NATO.

Continue Reading

ROMÂNIA

România și Comisia Europeană au semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj. Investiția de 500 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunţat în deschiderea şedinţei de Guvern de joi, 2 aprilie, că a fost semnat contractul pentru finanţarea construcţiei Spitalului Regional Cluj.

“Aş vrea să felicit Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Sănătăţii pentru faptul că au reuşit accelerarea procedurilor şi s-a ajuns la un deznodământ fericit şi anume semnarea contractului de finanţare pentru Spitalul Regional Cluj, o investiţie de aproximativ 500 de milioane de euro. La nivelul Comisiei Europene a fost aprobat şi contractul de finanţare pentru construcţia Spitalului Regional Iaşi”, a declarat Orban.

“Astăzi vă anunţ că am semnat contractul de finanţare pentru demararea construcţiei Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, una dintre cele mai mari investiţii din zona de vest a ţării. Investiţia este realizată din fonduri europene, prin Program Operaţional Regional, Axa 14”, a precizat şi ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, contractul de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 are ca principale obiective specifice:

  • construcția și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj;
  • crearea unei rețele de spitale regionale de urgență integrate fizic și funcțional către pacienți;
  • restructurarea spitalelor regionale de urgență din România, astfel încât acestea să trateze cele mai complexe cazuri într-o abordare multidisciplinară, eficientă și sigură din punct de vedere clinic;
  • reducerea inegalităților în starea de sănătate a populației, în special în zonele rurale și în zonele izolate sau defavorizate din punct de vedere economic (de exemplu, Regiunea Nord-Vest și Cluj), prin diagnosticarea precoce și tratarea cu succes a condițiilor mai puțin grave.

Toate aceste obiective vor conduce la scăderea numărului de persoane cu nevoi medicale, la îmbunătățirea accesului populației, în special pentru grupurile de pacienți vulnerabili, la servicii de spital acut secundar și terțiar de înaltă calitate, sporind, astfel, starea generală de sănătate a populației din județul Cluj și din regiunea de nord-vest a României.

Spitalul Regional Cluj, cea mai mare investiție realizată cu fonduri europene care se realizează în regiunea Ardealului, va fi construit în cartierul Comuna Florești, cu o durată de implementare de 107 luni, se va constitui într-un complex de construcții cu 7 etaje (inclusiv subsolul, parterul și 5 etaje superioare) și va avea 849 de paturi. Obiectivul va beneficia de un heliport și de o parcare subterană independentă (cu două etaje), care adaugă un subsol suplimentar la întreaga construcție. Suprafața totală construită a spitalului va fi de aproximativ 151,891 m2, iar amprenta clădirii este de 27.340 m2.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending