Connect with us

ROMÂNIA

România a primit a treia tranșă de vaccin anti-COVID-19, constând în 150.150 de doze

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

România a primit miercuri a treia tranță de vaccin de la Pfizer-BioNTech, constrând în 150.150 de doze de vaccin împotriva COVID-19, din cota pe care o are repartizată pentru luna ianuarie, prin mecanismul comun al Uniunii Europene. Prima a fost de 10.000 de doze, iar a doua de 140.500. Până la finalul lunii ianuarie, România trebuie să primească 600.000 de doze de vaccin.

Potrivit unui comunicat al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, aceste doze care au ajus în România pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara, vor fi transportate la centrele regionale de distribuție, de unde vor pleca mai departe către centrele de vaccinare.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, fiind distribuite 150.150 doze, după cum urmează:

  • Centrul Regional de Distribuție București: 39.975 doze;
  • Centrul Regional de Distribuție Brașov: 26.325 doze;
  • Centrul Regional de Distribuție Cluj: 20.475 doze;
  • Centrul Regional de Distribuție Constanța: 20.475 doze;

Conform CNCAV, din cea de-a doua tranşă de vaccinuri, sosită în România la 29 decembrie 2020 (de 140.400 doze), s-au distribuit 80.935 doze, din care numai astăzi, 6 ianuarie, 13.925 doze, către direcţiile de sănătate publică judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, după cum urmează: DSPM București, DSP Alba, DSP Arad, DSP Argeș, DSP Botoșani, DSP Bihor, DSP Caraș-Severin, DSP Cluj, DSP Covasna; DSP Galați; DSP Ilfov; DSP Sălaj; DSP Suceava, DSP Timiș, DSP Vâlcea.

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea anunță că în centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepționate de România în cea de-a doua tranșă, cât și în cea de-a treia tranșă, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și Centrele regionale de depozitare, prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București.

Premierul Florin Cîțu anunța marți că Guvernul intenționează ca de la jumătatea săptămânii viitoare să înceapă cea de-a doua etapă de vaccinare împotriva COVID-19.

În cea de-a doua etapă a campaniei urmează să fie vaccinate persoanele cu grad de risc și lucrători care desfășoară în domenii-cheie, esențiale:

Populația cu grad ridicat de risc

  • Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
  •  Persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

  • Personal cheie pentru funcționarea instituțiilor statului (parlament, președinție, guvern, ministere și instituții subordonate acestora);
  • Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și a autorității judecătorești;
  • Personalul din sectorul economic vital:
    • Procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază (panificație, lactate, carne, fructe și legume);
    • Uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
    • Centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
    • Unități de producție, transport și distribuție gaze;
    • Unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
    • Unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
    • Transport de persoane și mărfuri;
    • Noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
    • Comunicații (serviciul de telecomunicații speciale, radio și televiziune naționale);
  • Personalul din unitățile de învățământ și creșe;
  • Personalul poștal și din servicii de curierat;
  • Personalul cultelor religioase;
  • Personalul din mass media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unități medicale);
  • Personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.

Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, a anunțat tot marți că cea de-a treia etapă a campaniei de vaccinare ar uma să înceapă în luna aprilie.

Aceasta cuprinde imunizare populației adulte și populației pediatrice, în funcție de evoluția epidemiologică și de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Infringement: Comisia Europeană solicită României să se conformeze normelor UE privind drepturile de autor

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pe motiv că normele naționale privind gestionarea drepturilor asupra operelor muzicale contravin normelor UE pentru dreptul de autor (Directiva 2001/29/CE referitoare la armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională și Directiva (UE) 2019/790 privind dreptul de autor pe Piața Unică Digitală), potrivit pachetului de infringement din decembrie

Comisia a deschis prima dată procedura de constatare a încălcării dreptului Uniunii Europene prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere către autoritățile române la 8 decembrie 2017, atunci când a contestat utilizarea gestiunii colective obligatorii pentru comunicarea publică a operelor muzicale.

Ulterior, România și-a modificat legislația în ianuarie 2019 pentru a asigura acordarea de licențe colective cu efect extins, dar Comisia consideră că această modificare nu abordează pe deplin încălcarea dreptului UE identificată inițial. În plus, noile norme nu sunt conforme cu articolul 12 din Directiva (UE) 2019/790, care armonizează condițiile în care statele membre pot prevedea mecanisme de acordare de licențe colective cu efect extins.

Autoritățile române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde la argumentele invocate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Continue Reading

NATO

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

Published

on

© Serviciul Român de Informații

Zilele acestea, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestor întâlniri a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, potrivit unui comunicat al SRI.

“Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence.

“Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state. De ambele părți a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, precum și parteneriatul solid care leagă instituțiile și statele noastre”, conform informării publice a Serviciului Român de Informații.

Totodată, delegațiile română și cea americană au reconfirmat angajamentul ferm de a contracara factorii de risc care reprezintă provocări actuale de securitate pentru cele două state, pentru securitatea regională și globală.

“Vizita directorului SRI se înscrie în cadrul parteneriatului România-SUA pe componenta de Intelligence. Dialogurile au vizat în principal amplificarea măsurilor specifice de securitate pentru România și flancul de Est al NATO. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților noastre comune cu scopul de a crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.  

Anunțul vizitei directorului SRI în SUA vine după ce consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Separat, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană este alături de România, iar cuvântul cheie este implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a afirmat joi președinta executivului european, Ursula von der Leyen.

Vești bune pentru România: prima tranșă din fondurile NextGenerationEU. Împreună vom asigura tranziția verde și tranziția digitală, vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică din România. Acum cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi“, a scris von der Leyen, în limba română, pe Twitter.

 

Comisia Europeană a plătit joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), informează executivului european într-un comunicat. Plata prefinanțării va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României.

România urmează să primească în total 29,2 miliarde EUR, constând în 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe durata de viață a planului său.

Acest anunț vine după ce Guvernul a aprobat la 10 noiembrie primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Românieidouă memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România. De asemenea, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat la 27 noiembrie acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență între Comisia Europeană și România, de aproximativ 15 miliarde de euro.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.11 hours ago

Angela Merkel și Olaf Scholz susțin vaccinarea obligatorie, în timp ce anunță noi restricții în Germania: Avem nevoie de un “act de solidaritate națională”

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Președintele francez pledează pentru liste transnaționale și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, ”un spațiu democratic unic în lume”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Raport: UE a oferit sprijin în valoare de 29 mld. euro IMM-urilor și altor beneficiari pentru atenuarea crizei economice provocate de COVID-19

RUSIA14 hours ago

Antony Blinken l-a avertizat pe Serghei Lavrov cu privire la ”consecințele grave” pe care Rusia le-ar putea suporta dacă ”recurge la calea escaladării militare” în Ucraina

Alin Mituța14 hours ago

Alin Mituța propune cinci priorități în Conferința privind Viitorul Europei care pot ajuta România în domeniul sănătății: Avem nevoie de o cooperare structurată europeană

Dacian Cioloș14 hours ago

Dacian Cioloș cere Comisiei Europene să aplice “acum” mecanismul statului de drept: Nu aștepți iliberalismul, ci acționezi împotriva lui

CONSILIUL UE15 hours ago

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Infringement: Comisia Europeană solicită României să se conformeze normelor UE privind drepturile de autor

NATO15 hours ago

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE2 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.4 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA5 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending