Președinția Consiliului Uniunii Europene, asigurată de Polonia,  și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind modificările aduse statutului și finanțării partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (EUPPF), revizuirea acestui cadru normativ urmărind consolidarea transparenței partidelor politice europene și întărirea cadrului de finanțare, în special pentru a contracara riscurile de interferență și manipulare străină.

„Acordul privind refacerea reglementării statutului și finanțării partidelor și fundațiilor politice europene reprezintă un pas major înainte spre asigurarea unei mai mari responsabilități în regulile care guvernează aceste entități, în special în ceea ce privește transparența, finanțarea și respectarea valorilor UE. Ne bucurăm că am reușit să deblocăm acest proces în timpul Președinției noastre și sperăm că acest lucru va duce la o creștere a încrederii cetățenilor în procesele democratice”, a declarat, într-un comunicat, Adam Szłapka, ministrul pentru afaceri europene al Poloniei.

Revizuirea acestui cadru de funcționare va reduce sarcina administrativă și va crește vizibilitatea partidelor politice europene în rândul cetățenilor UE.

Co-legiuitorii au introdus mai multe amendamente la propunerea inițială a Comisiei, cu scopul de a întări transparența mediului politic european, de a crește vizibilitatea EUPPF-urilor și de a consolida capacitatea UE de a preveni riscurile de interferență străină.

Vizibilitate mai bună și cerințe sporite de transparență

Textul precizează tipurile de activități pe care partidele politice europene le pot organiza împreună cu partidele membre, în scopul formării unei conștiințe politice europene. Totuși, co-legiuitorii au convenit să mențină interdicția ca EUPPF-urile să finanțeze campanii pentru referendumuri naționale, așa cum este prevăzut și în prezent. De asemenea, reglementarea introduce măsuri ferme privind echilibrul de gen în cadrul partidelor și pe listele de candidați la alegerile pentru Parlamentul European.

Viabilitate financiară pentru EUPPF

Reglementarea aliniază regimurile aplicabile partidelor politice europene și fundațiilor politice europene, stabilind un procent de cofinanțare de 5% pentru a accesa subvenții europene. Textul prevede, de asemenea, monitorizarea adecvată a noii categorii contabile introduse de Comisie, legată de veniturile financiare generate din activitățile EUPPF-urilor („resurse auto-generate”), și stabilește că această sursă de venit va fi limitată la 3% din bugetul anual pentru partidele politice europene și 5% pentru fundațiile politice europene.

Limitarea riscurilor de interferență străină

Textul impune EUPPF-urilor să depună o declarație scrisă privind respectarea valorilor UE de către ele și de către membrii lor, cu obligația de a actualiza această declarație în cazul unei schimbări de componență. Reglementarea limitează riscul de interferență străină prin impunerea unor restricții pentru noile categorii de „partide membre asociate” și „organizații membre asociate”. În plus, colegislatorii au convenit să interzică plata de cotizații sau contribuții către EUPPF-uri din partea partidelor sau organizațiilor din afara UE, păstrând totodată posibilitatea de colaborare cu parteneri politici din afara Uniunii. În cele din urmă, textul introduce garanții pentru a se asigura că membrii partidelor din cadrul EUPPF-urilor nu se află sub măsuri restrictive.

După acordul provizoriu, proiectul de regulament va fi supus unei revizuiri juridice și lingvistice, înainte de a fi adoptat oficial de co-legiuitori.

La 25 noiembrie 2021, Comisia Europeană a adoptat pachetul legislativ intitulat Democrație și Integritate pentru Alegerile Europene, care a inclus o propunere de refacere a regulamentului privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene. Pachetul a mai cuprins o propunere legislativă privind transparența și direcționarea publicității politice – adoptată deja de Consiliu în martie 2024 – precum și două propuneri legislative referitoare la drepturile electorale ale cetățenilor care locuiesc într-un stat membru al cărui cetățean nu sunt, în alegerile europene și locale. De asemenea, a fost anunțat un mecanism comun pentru reziliența electorală.

Statele membre din Uniunea Europeană au recunoscut luni, în cadrul unei reuniuni la Luxemburg, că există încă “importante lacune în interconexiunile energetice”, într-un document de concluzii sponsorizat de președinția poloneză a Consiliului UE și în care avertizează că această realitate “pune în pericol atingerea obiectivelor de a construi o adevărată uniune energetică”.

Documentul a fost adoptat de 25 de miniștri europeni ai energiei, în timp ce Ungaria și Slovacia s-au distanțat de acest document, relatează Agerpres, citând EFE.

Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, mulți miniștri au subliniat necesitatea de a stimula investițiile în sursele de energie regenerabile, în interconexiuni și în infrastructurile de rețea și de stocare.

Astfel, în urma schimbului de opinii privind foaia de parcurs RePowerEU, președinția poloneză a adoptat concluziile președinției, cu sprijinul a 25 de state membre, privind consolidarea uniunii energetice prin consolidarea securității energetice, arată sursa citată.

Concluziile președinției subliniază faptul că Uniunea Europeană promovează o transformare cuprinzătoare a sistemelor sale energetice pentru a asigura competitivitatea, accesibilitatea, durabilitatea și securitatea.

“În centrul acestui efort se află realizarea deplină a uniunii energetice, inclusiv reducerea dependențelor strategice ale UE în sectoare sensibile, investițiile în infrastructură și simplificarea reglementărilor. Aceste acțiuni vizează construirea unei piețe a energiei rezistente, curate și interconectate, care să protejeze consumatorii și să consolideze autonomia strategică a Europei”, mai transmite Consiliul UE.

Agenția spaniolă EFE relatează că această referință la interconexiuni este unul dintre punctele asupra căruia Spania a insistat să fie inclus în textul aprobat la puțin timp după producerea penei de curent generalizate din Peninsula Iberică, din 28 aprilie, care, de altfel, este menționată în text.

Concret, documentul subliniază, în urma acestui episod, “rolul central pe care energia îl joacă în societate și necesitatea garantării aprovizionării” cu electricitate.

Îmbunătățirea interconexiunilor între Peninsula Iberică și Franța este una dintre revendicările de lungă durată ale Spaniei și Portugaliei, care, în urma penei de curent, au îndemnat Comisia Europeană și Parisul, în scrisori separate, să accelereze lucrările pentru îmbunătățirea infrastructurilor energetice planificate pentru această parte a UE.

România a fost reprezentată la reuniune de secretarul de stat Cristian Bușoi, președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European în perioada 2019-2024, care a reafirmat “nevoia de a crește interconectările între statele UE și de a susține proiectele de producție într-o manieră neutră tehnologic”, referindu-se și la nevoia de o “coordonare la nivel european pentru a depăși un eventual impact al acestor măsuri asupra prețului energiei”.

În cadrul dezbaterilor privind concluziile Consiliului pe tema securității energetice, secretarul de stat Cristian Bușoi a susținut poziția președinției poloneze și a insistat “pe o mai bună funcționare a pieței comune de energie și pe măsuri de reducere a volatilității prețurilor la energie”.

Textul nu a fost susținut de toate statele membre, deoarece Ungaria și Slovacia s-au distanțat de el din cauza propunerilor legislative pe care Comisia Europeană le va prezenta marți pentru interzice companiilor energetice europene să semneze noi contracte pentru achiziția de gaze rusești.

Ministrul ungar pentru afaceri externe și comerț, Peter Szijarto, a justificat poziția Guvernului său pe rețelele sociale, unde a susținut că ‘politica energetică este o responsabilitate națională’ și a avertizat că planurile pentru rezilierea contractelor pentru gazele rusești ‘pun în pericol suveranitatea și securitatea energetică’ a țării sale. “Dată fiind escaladarea evenimentelor în Orientul Mijlociu, propunem ca un astfel de plan nici măcar să nu fie pus pe masă”, a transmis Szijjarto.

Dar, în conferința de presă ulterioară reuniunii, comisarul european al energiei, Dan Jorgensen, a apărat propunerea pe care o va dezvălui marți executivul european și a adăugat, în plus, că firmele nu vor avea probleme legale pentru că vor trebui să rezilieze contractele deoarece “este vorba despre o chestiune de forță majoră”, cum e cazul sancțiunilor impuse Moscovei de la începutul războiului contra Ucrainei.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament care impune noi tarife pentru restul produselor agricole și anumite îngrășăminte din Rusia și Belarus care nu au fost încă supuse unor taxe vamale suplimentare.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, scopul este de a reduce dependența UE de aceste importuri, precum și de a reduce veniturile Rusiei din exporturi, limitând astfel capacitatea acesteia de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Punerea în aplicare a acestor tarife va fi monitorizată îndeaproape pentru a se asigura protecția industriei de îngrășăminte și a agricultorilor din UE. Creșterea tarifelor la îngrășăminte va avea loc treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani.

„Motto-ul președinției poloneze este <<Securitate, Europa!>>, iar aceste măsuri ne sporesc securitatea economică prin reducerea dependenței de Rusia. Reducem și mai mult veniturile din export ale Rusiei și, prin urmare, capacitatea acesteia de a-și finanța războiul brutal. Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă a sa”, a declarat subsecretarul de stat în cadrul Ministerului pentru dezvoltare economică și tehnologie din Polonia, responsabil pentru comerț, Michał Baranowski.

Odată cu intrarea în vigoare a legislației, tarifele UE se vor aplica tuturor produselor agricole din Rusia, deoarece alte produse agricole sunt deja supuse taxelor vamale.

Noile tarife se vor aplica produselor care reprezentau aproximativ 15% din toate importurile agricole din Rusia în 2023. În cazul îngrășămintelor, noile tarife se vor aplica anumitor produse pe bază de azot.

Pe lângă slăbirea economiei de război a Rusiei, noile tarife vor contribui la reducerea dependenței UE de Rusia și Belarus și vor stimula diversificarea și producția internă.

Acestea vor permite diversificarea aprovizionării, asigurând o aprovizionare stabilă cu îngrășăminte și, în mod esențial, menținerea accesibilității pentru agricultorii din UE.

Regulamentul intră în vigoare la 1 iulie.