Connect with us

CONSILIUL UE

România a subliniat partenerilor din UE importanța creșterii rezilienței economice prin susținerea tranzițiilor digitală și ecologică în baza sinergiilor dintre politica comercială și alte politici sectoriale

Published

on

© Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

România a subliniat partenerilor din UE importanța creșterii rezilienței economice prin susținerea tranzițiilor digitală și ecologică în baza sinergiilor dintre politica comercială și alte politici sectoriale, informează un comunicat al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT).

Reuniunea informală a Consiliului Afaceri Externe în format Comerț, organizată de Preşedinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene, a avut loc la data de 2 martie 2021, în format videoconferință.

La reuniune au participat miniştrii responsabili pentru comerț din statele membre ale UE și vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene și comisar pentru comerț, Valdis Dombrovskis.

România a fost reprezentată de către secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Valentina Saygo, și de directorul general al Direcției Generale Comerț Exterior, Diana Alexandra Codău.

Agenda discuțiilor a vizat Comunicarea Comisiei Europene privind noua strategie a Uniunii Europene în domeniul politicii comerciale și de investiții, publicată la data de 18 februarie 2021.

Rezultat al unui amplu proces de consultare cu statele membre ale Uniunii Europene, Parlamentul European și societatea civilă pe tema revizuirii politicii comerciale, Comunicarea reflectă o schimbare de paradigmă în ce privește elaborarea și aplicarea politicii comerciale a UE, centrată pe trei noțiuni cheie: deschidere (openess) / sustenabilitate (sustainability) / asertivitate (assertiveness).

Citiți și Comisia Europeană a lansat o nouă strategie comercială, invocând conceptul de autonomie strategică deschisă și reformarea normelor mondiale

În acest context, România a subliniat importanța creșterii rezilienței economice a UE în perioada următoare prin susținerea tranziției digitale și ecologice, care prevede crearea unor sinergii între politica comercială și alte politici sectoriale precum politica industrială, digitală, de mediu, sau cea privind sănătatea.

De asemenea, având în vedere Anexa la Comunicare, dedicată multilateralismului și Organizației Mondiale a Comerțului, oficialul român a exprimat necesitatea reformării celor trei funcții esențiale ale organizației cu scopul asigurării predictibilității și continuității comerțului internațional în procesul de relansare economică post-Covid-19. În acest sens, a susținut implicarea activă și vizibilă din partea UE și a statelor membre în consolidarea regulilor și a disciplinilor multilaterale care să asigure condiții de concurență echitabilă la nivel global.

În plus, secretarul de stat MEAT a reliefat rolul semnificativ pe care îl pot avea la o viitoare dezvoltare economică sustenabilă și incluzivă a UE implementarea eficientă a acordurilor comerciale ale UE cu parteneri terți, consolidarea parteneriatului transatlantic și intensificarea angajamentului UE cu Africa și țările din vecinătatea sa, respectiv cu regiuni precum America Latină și Asia-Pacific.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

Published

on

© Ministerul Energiei - România/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a informat Comisia Europeană cu privire la planurile autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali.

”Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali. Am subliniat demersurile realizate de autoritățile naționale competente în monitorizarea implementării cadrului legislativ existent pentru a proteja consumatorii, inclusiv din perspectiva emiterii corecte a facturilor la energie”, a precizat Virgil Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a participat la reuniunea informală a Consiliului Energie,  găzduită de orașul Amiens, sub patronajul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce le-a oferit acestora oportunitatea de a face un nou schimb de opinii cu Comisia Europeană pe tema legată de criza prețurilor ridicate la energie în UE, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

” Astăzi am participat la reuniunea informală a Consiliului Energie, de la Amiens, Franța. Am avut o nouă rundă de dezbateri ministeriale pe tema crizei prețurilor ridicate la energie în UE. Criza prețurilor la energie este o preocupare majoră în toate Statele Membre UE, măsurile la nivel național fiind cele mai eficiente, la acest moment, pentru diminuarea efectelor negative. Cu această ocazie, am reamintit de măsurile adoptate de România la finele anului trecut pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a diferitelor categorii de consumatori, precum cei casnici, IMM-uri, spitale, etc”, a completat oficialul român.

Dezbaterile ministeriale au vizat și tema eficienței energetice în contextul negocierilor actuale la nivel european pe pachetul legislativ Fit for 55.

Ministrul energiei a evidențiat demersurile României în efortul colectiv european pentru atingerea obiectivelor UE în domeniu și importanța menținerii unui cadru flexibil pentru Statele Membre în alegerea celor mai rentabile măsuri din punct de vedere economic, cu considerarea circumstanțelor naționale.

În cadrul dejunului de lucru, miniștrii energiei au avut un schimb de opinii pe tema dezvoltării pieței hidrogenului în UE, ocazie cu care ministrul Popescu a evidențiat interesul României pentru accelerarea dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructuri corespunzătoare.

În contextul dezbaterilor actuale la nivel european pe tema definirii regulilor de finanțare sustenabilă (taxonomia) pentru activitățile economice din sectorul gazelor naturale și a energiei nucleare, a propus, alături de alte state membre, ca arderea în comun (blending) a hidrogenului în capacitățile de producție a energiei pe bază de gaze naturale și în cogenerare să reflecte condițiile pieței locale și disponibilitatea tehnologiilor pentru producerea hidrogenului. 

n marja reuniunii ministeriale, a avut loc și sesiunea comună a Consiliului Energie-Mediu (21 ianuarie), miniștrii de resort având un schimb de opinii pe tema rolului pădurilor și lemnului în politicile de mediu, schimbări climatice și energie.

În cadrul dejunului de lucru, discuțiile au vizat tranziția justă către o economie cu emisii scăzute de carbon.

În contextul negocierilor actuale pe marginea pachetului legislativ Fit for 55 (EU-ETS, Fondul Social pentru Climă), ministrul Virgil Popescu a evidențiat necesitatea asigurării unui sprijin direct pentru gospodăriile vulnerabile și a setului de măsuri care să reducă costurile pentru aceste gospodării.

Oficialul român ”a subliniat că provocarea din centrul tranziției verzi a UE este modul în care vom reuși să implementăm aceste beneficii la nivelul întregii societăți de o manieră cât mai corect posibil.”

În egală măsură, ministrul Virgil Popescu  ”a apreciat că toate sectoarele au potențialul de a transforma provocările în oportunități, însă trebuie găsite instrumentele și măsurile adecvate pentru a ne asigura că această transformare nu implică costuri foarte mari și că cetățenii noștri își pot permite.”

Continue Reading

CONSILIUL UE

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ambasadoarea Franței: Să facem din aderarea României la Spațiul Schengen o prioritate a președinției franceze a Consiliului UE

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a avut joi o întrevedere cu ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, în cadrul căreia a salutat intenția exprimată de președintele francez, Emmanuel Macron, de a trimite trupe în România, în contextul demersurilor NATO de consolidare a flancului estic, pe fondul tensiunilor generate de Rusia prin dislocarea forțelor militare la granița cu Ucraina.

În egală măsură, acesta consideră că aderarea României la Spațiul Schengen ar trebui să fie o prioritate în timpul mandatului președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

”Am avut astăzi o întâlnire foarte bună cu Excelența Sa, Ambasadorul Republicii Franceze la București, doamna Laurence Auer, în contextul preluării președinției Consiliul Uniunii Europene. I-am transmis doamnei Ambasador că, în virtutea relațiilor bilaterale foarte bune, cu legături istorice, culturale și de prietenie profunde, consolidate prin parteneriatul strategic franco-român să facem din aderarea României la spațiul Schengen o prioritate în timpul mandatului președinției franceze a Consiliului UE. De asemenea, am salutat intenția președintelui Macron de a trimite trupe în România, în contextul demersurilor NATO de asigurare a protecției frontierei de Est a Alianței”, a menționat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat miercuri disponibilitatea țării sale de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România.

“Am continuat desfăşurarea de forţe în favoarea securităţii partenerilor noștri europeni, în cadrul misiunilor NATO și misiunilor prezenței înaintate avansate în ţările baltice prietene și vom continua să facem acest lucru pe viitor, așa cum ne-am arătat şi disponibilitatea de a merge mai departe şi, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni pentru a ne asuma toate responsabilitățile în misiunile de tip prezență înaintată avansată, în special în România, dacă aceste vor fi decise, a declarat liderul francez.

Tot miercuri, Emmanuel Macron a prezentat în plenul Parlamentului European prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, printre acestea numărându-se și reformarea Spațiului Schengen prin sprijinirea extinderii acestuia către România, Bulgaria și Croația.

Nu este prima dată când Franța își manifestă susținerea pentru acest deziderat al României.

Cu prilejul lansării președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ambasadoarea Laurence Auer, a dat asigurări că vor depune ”toate eforturile” în această direcție. În luna septembrie, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a spus că țara noastră trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În discursul susținut la întâlnirea anuală cu ambasadorii acreditați la București, președintele Klaus Iohannis a subliniat că ”finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”, fiind un obiectiv strategic pentru întreaga UE, o prioritate pentru Guvernul țării exprimată de premierul Nicolae Ciucă în contextul unui dineu de lucru cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

De altfel, acesta punctase anterior că va face tot ce este necesar pentru ca România să se alăture celorlalte 26 de țări care fac parte din acest spațiu (22 de state membre ale Uniunii Europene și 4 state asociate), dar a ținut să sublinieze că nu poate garanta că se va întâmpla în 2022, în contextul în care ”nu depinde doar de noi”.

Parlamentul European a adoptat un raport anual cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestui raport a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Toate statele membre recunosc faptul că România, Bulgaria și Croația doresc să adere la spațiul Schengen și că s-a făcut o “muncă pregătitoare” în acest sens, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Răspunzând unui apel din partea eurodeputatului Rareș Bogdan, care a solicitat sprijinul Franței pentru aderarea României la Schengen, Macron a răspuns: “România, ca și Bulgaria și acum Croația, doresc să adere la Schengen. S-a făcut o muncă pregătitoare și acest lucru a fost recunoscut de toate statele membre”.

Procedura merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni, ceea ce va face posibilă încă o dată garantarea protecției tuturor frontierelor externe și ale Schengen“, a continuat liderul francez.

 

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Macron a mai adăugat că: “pe de o parte, avem o propunere a Comisiei din decembrie, prin care putem apăra mai bine frontierele interne, care a fost punctul care a fost ridicat cu ceva timp în urmă”.

“Sperăm să ajungem la o concluzie pe această temă. Și aș dori să reiterez faptul că dorința noastră este de a face progrese în toate aceste puncte, așa cum am spus mai devreme, de a prelua responsabilitatea pentru instrumentele pe care le avem la dispoziție, cum ar fi Frontex și agenția pentru frontiere și de a utiliza cooperarea interguvernamentală pentru a consolida frontierele și de a include, de asemenea, sistemul pe care îl avem pentru cooperarea în materie de frontiere. Ei bine, acest lucru înseamnă că putem introduce mai eficient returnările, de exemplu, în țările de origine și cred că nu suntem suficient de eficienți în acest punct”, a completat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

“Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Franța a transmis deja mai multe semnale politice privind tema aderării României la Schengen. Cu ocazia lansării, la București, a președinției Consiliului UE, ambasadoarea Laurence Auer a spus că Franţa va depune ”toate eforturile” pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, arătând că România îndeplineşte deja condiţiile tehnice în acest sens.

“În aceste şase luni vom depune toate eforturile pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, primind alături de noi şi România. Am afirmat de mai multe ori că România a îndeplinit toate criteriile, a trecut toate probele tehnice pentru a considera că este pregătită să adere la spaţiul Schengen“, a spus Laurence Auer, reluând astfel o idee susținută și la începutul anului, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului UE.

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient. Șeful statului a utilizat la începutul acestui an și contextul întâlnirii anuale cu ambasadorii străini pentru a puncta că finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE3 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.4 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA5 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA6 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO8 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA9 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi10 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.10 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.12 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA13 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending