Connect with us

MEDIU

România acordă Moldovei 15 milioane euro pentru proiecte de mediu

Published

on

România va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar de 15 milioane euro pentru proiecte în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice, bani asiguraţi din fondul nerambursabil de 100 milioane euro alocat în urmă cu doi ani, a anunţat, sâmbătă, premierul Mihai Răzvan Ungureanu, potrivit Mediafax.

Decizia a fost adoptată în şedinţa comună a guvernelor României şi Republicii Moldova şi va fi reglementată prin protocol adiţional de modificare a acordului prin care a fost acordat ajutorul nerambursabil de 100 milioane euro.

Premierul moldovean, Vlad Filat, a arătat că există unele “carenţe” în implementarea acestui acord, care vor fi eliminate.

Într-un comunicat transmis de Guvernul român se arată că necesitatea introducerii problemelor legate de domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice s-a impus ca urmare a asumării de către România a obligaţiei de a contribui la finanţarea combaterii schimbărilor climatice pe termen scurt, pentru perioada 2010-2012.

Conform prevederilor Acordului Copenhaga, aprobat la cea de-a 15-a Conferinţă a Părţilor la convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, statele dezvoltate se angajează să mobilizeze resurse financiare de aproximativ 30 miliarde dolari în perioada 2010-2012, în vederea finanţării procesului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de adaptare la efectele schimbărilor climatice în statele aflate în curs de dezvoltare.

În cadrul Consiliului European, România a anunţat că va contribui cu 15 milioane euro pentru perioada 2010-2012, pentru a susţine efortul financiar global al UE.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  flickr.com

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat sâmbătă angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va avea loc în noiembrie la Glasgow, informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au îndemnat țările participante la Forumul economiilor majore privind energia și clima (MEF), condus de SUA, să se alăture angajamentului și le-au salutat pe cele care și-au manifestat deja sprijinul.

„Am făcut un pas important cu Joe Biden pentru un angajament global privind metanul. Pe drumul către COP26 vom contacta partenerii globali pentru a atrage cât mai mulți la bord pentru combaterea emisiilor de gaz metan. Împreună cu Pactul Verde European și cu Strategia privind metanul a Uniunii Europene, suntem pregătiți să deschidem calea”, a scris pe Twitter președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră și, conform ultimului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale de la era preindustrială.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor privind dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră și este considerată ca fiind cea mai eficientă strategie pentru a reduce încălzirea globală pe termen scurt și pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Țările care aderă la Angajamentul global privind metanul se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Respectarea acestui angajament ar reduce încălzirea cu cel puțin 0,2 grade Celsius până în 2050. Țările au profiluri de emisii de metan și un potențial de reducere a acestora foarte diferite, dar toate pot contribui la atingerea obiectivului global colectiv prin reducerea suplimentară a metanului la nivel național și prin acțiuni de cooperare internațională.

Printre principalele surse de emisii de metan se numără petrolul și gazele naturale, cărbunele, agricultura și depozitele de deșeuri. Aceste sectoare au puncte de plecare diferite și un potențial variabil de reducere a metanului pe termen scurt, iar cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de metan până în 2030 îl are sectorul energetic.

Uniunea Europeană și opt țări și-au manifestat deja sprijinul pentru Angajamentul global privind metanul. Printre aceste țări se numără șase dintre cei 15 principali emițători de metan la nivel mondial și, împreună, reprezintă peste o cincime din emisiile globale de metan și aproape jumătate din economia mondială. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și reduce emisiile de metan de aproape trei decenii. 

Recent, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

MEDIU

Cărbunele a înlocuit energia eoliană la capitolul cea mai importantă sursă de energie pentru producția de electricitate din Germania

Published

on

©European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Cărbunele a înlocuit energia eoliană la capitolul cea mai importantă sursă de energie pentru producția de electricitate din Germania, în primul semestru din 2021, pe fondul intensificării dezbaterilor privind schimbările climatice, înaintea alegerilor de luna aceasta, transmite Agerpres

Conform calculelor publicate luni de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), în primele şase luni din acest an, 56% din cei 258,9 miliarde KWh de electricitate generaţi în Germania au venit din surse convenţionale, cum ar fi cărbunele, gazele naturale sau energia nucleară. Este cu 20,9% mai mult decât în primul semestru din 2020.

În contrast, ponderea energiilor regenerabile, cum ar fi energia produsă de centralele eoliene şi fotovoltaice şi biogaz, a scăzut cu 11,7% în primele şase luni din acest an, la 44%, comparativ cu perioada similară din 2020. Lipsa vântului puternic în primăvară a fost principalul motiv al scăderii, a informat Destatis. Ponderea energiei eoliene a scăzut cu 21%, iar diferenţa a fost compensată de electricitatea generată de termocentrale.

După cărbune şi energie eoliană, gazele naturale au fost a treia cea mai importantă sursă de energie pentru producţia de electricitate în Germania, în primul semestru din 2021, cu o pondere de 14,4%, înaintea energiei nucleare, cu ponderea de 12,4%.

Anul trecut, cancelarul Angela Merkel a reuşit să negocieze un acord pentru ca prima economie europeană să renunţe complet la cărbune până în 2038. De asemenea, până anul viitor se va renunţa la energia nucleară.

În context, Comisia Europeană a adoptat pe 14 iulie un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. 

Acordul celor 27 de state membre privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030 stabilește și respectarea dreptului statelor membre de a decide cu privire la mixul lor energetic și de a alege cele mai adecvate tehnologii pentru a atinge în mod colectiv obiectivul climatic 2030, inclusiv tehnologii de tranziție precum gazul.

Continue Reading

MEDIU

Miniștrii de finanțe ai UE: Schimbările climatice afectează stabilitatea și performanța economiei și a sistemelor financiare

Published

on

© slovenian-presidency.consilium.europa.eu

Reuniunea informală de două zile a miniștrilor de finanțe din UE, condusă de ministrul finanțelor al Sloveniei, Andrej Šircelj, s-a încheiat ieri, 11 septembrie. Unul dintre subiectele abordate în cadrul reuniunii a fost efectul schimbărilor climatice asupra stabilității sistemelor financiare și ce tip de politică fiscală ar fi bine să se aplice în anii următori.

Schimbările climatice afectează, de asemenea, stabilitatea și performanța economiei și a sistemelor financiare. Gestionarea schimbărilor climatice și asigurarea fondurilor pentru proiecte de sustenabilitate, asigurând în același timp stabilitatea financiară, vor fi o sarcină cheie în anii următori, se arată în comunicatul oficial.

Miniștrii au convenit asupra faptului că efectele schimbărilor climatice vor juca un rol crucial în elaborarea politicilor de gestionare a riscurilor viitoare pentru sistemul financiar. Sectorul financiar are un rol important în abordarea schimbărilor climatice, motiv pentru care inițiativele și măsurile adecvate pot contribui la crearea unor instrumente financiare durabile.

„Reducerea riscurilor potențiale este un obiectiv pentru noi toți. Sistemul financiar va trebui să fie adaptat în acest sens, iar piața de capital va trebui să fie îmbunătățită”, a declarat ministrul Šircelj. El crede cu tărie că acest lucru va duce, de asemenea, la mai multe investiții.

Miniștrii au vorbit, de asemenea, despre ce fel de politică financiară ar trebui urmată în anii următori. De la începutul pandemiei, atât politicile monetare, cât și cele fiscale au jucat un rol esențial. Un răspuns specific fiecărei țări a fost posibil odată cu realizarea clauzei generale de salvgardare a Pactului de stabilitate și de creștere, care a oferit țărilor flexibilitate în adoptarea de măsuri.

Stimulentele fiscale vor fi în continuare în vigoare în 2022, în timp ce discuțiile vizează și viitorul, când țările vor trebui să își reducă treptat deficitul, având grijă să nu-și pună în pericol redresarea economică după pandemia COVID-19. Finanțarea investițiilor va fi un alt aspect important în procesul de redresare.

„Asigurarea redresării, a sustenabilității fiscale și a investițiilor viitoare sunt obiectivele noastre comune. Stimularea investițiilor, inclusiv cu ajutorul mecanismului UE de nouă generație, este esențială, motiv pentru care trebuie să găsim modalități de a atinge aceste obiective împreună. Trebuie să ne asigurăm că viitoarea noastră politică fiscală nu pune în pericol redresarea, menținând în același timp stabilitatea finanțelor publice”, a mai declarat ministrul Andrej Šircelj.

Un alt aspect important pentru economie este chestiunea adaptării reformei impozitului pe profit la era digitală. Țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ale G20 au reușit să ajungă la un acord în această privință în această vară. Statele membre s-au angajat să continue armonizarea care să conducă la un acord final la nivel global.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.5 hours ago

Opoziția din Ungaria organizează alegeri primare istorice în încercarea de a-l înlătura de la putere pe premierul Viktor Orban

U.E.5 hours ago

Grecia a inaugurat o nouă tabără pentru refugiați, ce poate găzdui 3.000 de persoane. Centrul a fost finanțat de Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

SPECIAL9 hours ago

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

U.E.9 hours ago

Ministrul german al apărării propune organizarea de misiuni militare mai rapide și independente, sub umbrela Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Ministrul francez de externe a convenit cu omologul său indian să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internațională cu adevărat multilaterală”

Eugen Tomac10 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

G2011 hours ago

Miniștrii agriculturii din țările G20 fac apel la suplimentarea eforturilor de combatere a foametei și pledează pentru mai multă inovație în agricultură

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

INTERVIURI1 day ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 day ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D4 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending