Connect with us

ROMÂNIA

România ar putea adera la zona euro în anul 2024. Condițiile esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv: creștere economică anuală de 4% și creșterea PIB pe cap de locuitor la 70%

Published

on

România ar putea să adere la zona euro în anul 2024, însă condiții esențiale esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt atingerea gradului de convergență și creșterea PIB pe cap de locuitor la peste 70%, conform datelor proiectului realizat Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro, scrie Ziare.com, citând surse apropiate discuțiilor.

”Proiectul de adoptare include planul de acțiune, cu propunerea de calendar, și studiul în baza caruia s-a luat decizia că începând cu anul 2024 România poate folosi moneda euro, dacă ajunge la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% față de cât este cel al zonei euro. Studiul prevede ca acest grad de convergență poate fi atins dacă România își menține, până atunci, un ritm de creștere economică anuală de aproximativ 4%, care este considerat sustenabil, iar economia zonei euro nu crește cu mai mult de 2%, anual”, menționează sursa citată, precizând că planul național va fi prezentat în luna decembrie.

FOTO: European Central Bank/ Flickr

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie cererea de aderare pentru a deveni al 2o-lea stat UE care va folosi moneda euro.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

EVENIMENTE

Club România lansează ”Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”, cel de-al patrulea volum din Seria Caiete Documentare

Published

on

© Club România

Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”, cel de-al patrulea volum din Seria Caiete Documentare realizată din inițiativa Club România va fi lansat joi, 21 februarie în cadrul unui eveniment ce va avea loc la Biblioteca Centrală Universitară.

Proiectul editorial, publicat de Editura Club România, în coordonarea lui Marius Stoian și Mihai Aniței reunește peste 115 autori dintre cei mai reprezentativi profesioniști români din zona administrației publice,  mediului academic și universitar, dar și din cadrul comunității de business și antreprenoriat sau societate civilă, care expun viziuni și proiecte sustenabile în vederea consolidării contribuției românești la reformarea noii Politici Agricole Comune, în lumina noilor provocări și angajamente europene, precum schimbările climatice, imperativul dezvoltării durabile sau migrația forței de muncă.

„Agricultura. Concepte şi instrumente operaționale oferă cadrul și datele înţelegerii importanţei viziunii în crearea plus valorii: poate că nicăieri nu se vede mai bine din cifre creșterea agriculturii românești ca urmare a Politicii Agricole Comune (PAC). Mecanismul de atragere a fondurilor funcţionează bine pe ambii piloni. Se obţin recorduri la nivel de producţie cerealieră, la export. S-a investit mult, nu numai în producție, s-a investit în infrastructură agricolă, în dezvoltări conexe. Sunt desigur și multe de completat/ajustat/reformat, dar există certitudinea măsurabilă a direcţiei corecte și a progresului.

La data apariţiei CD 4 Agricultura ne aflăm în plin exerciţiu românesc de leadership european. În acest volum pot fi găsite, ilustrate cu acurateţe profesională, ideile și propunerile cu care România ar putea adăuga avantaje în viitoarea PAC ce se află în stadiu germinativ. Idei provenite din zona universitară și academică, dinspre agribussines, asociaţii profesionale, structuri europene, oameni implicaţi în fenomen. Cuvintele-cheie ale reușitei: profesionalism, la un capăt și voinţă politică, la celălalt capăt”, explică Marius Stoian, unul dintre coordonatorii volumului.

Volumul este structurat în concepte și instrumente operaționale care descriu cadrul internațional în care se manifestă cele mai noi tendințe și evoluții din agricultură, parcurg viziunea europeană cu un istoric al reformelor politicii agricole comune și analize asupra noii propuneri PAC și se focusează pe România abordând două direcții: implementarea PAC, cu date și cifre cheie privind rezultatele la zi ale agriculturii românești și contextul național pe care îl ilustrează printr-o serie de analize și soluții la problemele structurale ale agriculturii românești, prezentând conceptele agriculturii moderne, dar și instrumente operaționale cu care acestea pot fi implementate-finanțare, educație, cercetare-dezvoltare, etc.

Un capitol consistent este dedicat transformării digitale a agriculturii, ca motor pentru modernizarea sectorului agricol românesc și creșterea randamentului activității agricole.

Agricultura va fi domeniul cu cea mai mare digitalizare în viitorii ani; inteligența artificială în agricultură va fi masivă și de neoprit. Capabilitatea dronelor se extinde în mod constant, aparatele fiind dotate cu camere foto-video de înaltă definiție, senzori de termoviziune, filmare în infraroșu, sisteme de cartografiere și zonare a parcelelor, iar simultan volumul de date crește rapid. Pe termen lung, „fermele conectate” se vor dovedi extrem de valoroase pentru toată populația planetei având în vedere necesitatea de maximizare a producției agricole. Agricultura inteligentă ține cont de evaluarea solului și aspectelor de mediu din toate punctele de vedere și aplică soluții tehnologice pentru fertilizări de performanță, măsuri de protecție a plantelor și extragerea elementelor nutritive într-un mod cât mai eficient!

În domeniul agriculturii inteligente, introducerea elementelor de tehnologie în managementul fermelor, cum ar fi urmărirea și monitorizarea întregului proces de producție de la înființarea culturii, procesare, transport, la vânzare, duce la randamente și calități incredibile în climate volatile cu provocări din ce în ce mai diverse.

“Ca țară cu mare potențial agricol, România ar putea să devină una din piețele de top pentru fructificarea tehnologiei IoT în scopuri de creștere și eficientizare a producției agricole. Vor ști oare fermierii să profite de pe urma unei asemenea oportunități? ”, lansează provocarea Mihai Aniței.

Editura Club România a inițiat la începutul anului 2018 un amplu proiect editorial colaborativ-Seria Caiete Documentare-dedicată unor domenii strategice ale economiei românești. Până în prezent au fost publicate 4 volume: Energia (coord. Marius Stoian, Clara Volintiru), Transporturi și Infrastructură, (coord. Marius Stoian, Sebastian Burduja), România Digitală (coord. Radu Puchiu, Marius Stoian, Marcel Foca) și Agricultura (coord. Marius Stoian, Mihai Aniței).

Astfel, mai mult de 300 de contributori și facilitatori din mediul academic și universitar românesc, studenți, doctoranzi, profesori români din marile universități din străinătateconsultanți din The Big Four, bancheri, reprezentanți ai comunității de business, coordonatori care au participat la elaborarea strategiilor românești pe domenii, rețeaua de specialiști români din instituțiile și organismele internaționale-Banca Mondială, BERD, Comisia Europeană, Agenții și Autorități europene, institute de cercetare și dezvoltare, etc, experți români din mediul ONG național și internațional, tineri lideri emergențiinovatori cu rezultate confirmate, antreprenorispecialiști din cadrul companiilor naționale și private, au fost angrenați în acest proiect.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, întrevedere cu o delegație a SMEunited, asociația europeană a IMM-urilor: Dezvoltarea durabilă a unei comunităţi de afaceri puternice are nevoie de un angajament politic pe termen lung

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, marţi, cu o delegaţie a SMEunited, asociaţia europeană a întreprinderilor mici şi mijlocii, condusă de Ulrike Rabmer-Koller, preşedinte SMEunited, alături de conducerea Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), anunță un comunicat al Administrației Prezidențiale.

În cadrul întrevederii au fost dezbătute subiecte legate de evoluţia economiei europene, din perspectiva stimulării antreprenoriatului şi competitivităţii IMM-urilor.

Preşedintele României a evidenţiat faptul că dezvoltarea durabilă a unei comunităţi de afaceri puternice are nevoie de un angajament politic pe termen lung, care să contribuie la consolidarea Pieţei Interne a Uniunii Europene, o condiţie esenţială pentru întărirea competitivităţii economiilor statelor membre ale Uniunii. Preşedintele Klaus Iohannis a reliefat şi importanţa unei abordări conjugate, care să aibă în vedere coeziunea şi competitivitatea economică, ca priorităţi la nivelul politicilor publice ale statelor membre şi ale UE în ansamblu”, se arată în comunicat.

Şeful statului a subliniat şi importanţa politicilor şi măsurilor concrete pentru susţinerea antreprenoriatului, inovării şi competitivităţii, prin valorificarea oportunităţilor generate de economia digitală. Administraţia Prezidenţială precizează că un element esenţial în acest sens este legat de necesitatea actualizării şi îmbunătăţirii actualului cadru de politici ale Uniunii Europene pentru IMM-uri.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că, în contextul mandatului României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru a marca importanţa deosebită a antreprenoriatului pentru dezvoltarea economică, pe 10 aprilie, va avea loc la Palatul Cotroceni conferinţa ”European Entrepreneurship Forum”, eveniment aflat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României. Forumul, organizat la iniţiativa CNIPMMR, îşi propune să actualizeze cadrul de politici necesare pentru susţinerea dezvoltării segmentului antreprenorial european în contextul noilor provocări la nivel internaţional.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului ratificarea Protocolului de aderare a Macedoniei de Nord la NATO

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți decretul privind supunea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019.

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, 19 februarie a.c., decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019”, se arată într-un comunicat al Adminsitrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Aminitim faptul că la 6 februarie ambasadorii statelor membre ale NATO și ministrul de externe Nikola Dimitrov au semnat un protocol de aderare prin care Republica Macedonia de Nord va deveni al 30-lea membru al Alianței.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena.

Pentru ca Macedonia de Nord să devină oficial cel de-al 30-lea membru al Alianței, este nevoie ca toate cele 29 de state membre NATO să ratifice protocolul, acest proces urmând să aibă loc până la finalul lui 2019 și începutul anului 2020. Până atunci, Macedonia va deține statutul de observator.

De altfel, Grecia a fost prima țară a Alianței Nord-Atlantice care la 9 februarie ratifica protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO, o dovadă simbolică a angajamentului Atenei de a pune capăt diferendului cu Skopje care dura de 27 de ani.

Mai mult, implicarea celor doi premieri, Zoran Zaev, pe de o parte, și Alexis Tsipras, pe de altă parte, în soluționarea acestui conflict a primit recunoaștere și din partea comunității internaționale, atât la nivel discursiv, cât și faptic, cei doi fiind nominalizați de către Ouided Bouchamaoui, membru al uneia dintre organizaţiile componente ale Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, structură care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2015, la Premiul Nobel pentru Pace 2019.

O altă formă de recunoaștere a ”activității impresionante în menținerea păcii și soluționarea conflictelor” a celor doi a venit din partea Conferinței de Securitate de la Munchen, care le-a acordat lui Zoran Zaev și Alexis Tsipras distincția ”Ewald von Kleist”, care poartă numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă și care, în calitate de lider al Conferinței de Securitate de la Munchen timp de 30 de ani, a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, dar și la ordinea de securitate mai largă din perioada Războiului Rece.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending