Connect with us

ROMÂNIA

România ar putea adera la zona euro în anul 2024. Condițiile esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv: creștere economică anuală de 4% și creșterea PIB pe cap de locuitor la 70%

Published

on

România ar putea să adere la zona euro în anul 2024, însă condiții esențiale esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt atingerea gradului de convergență și creșterea PIB pe cap de locuitor la peste 70%, conform datelor proiectului realizat Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro, scrie Ziare.com, citând surse apropiate discuțiilor.

”Proiectul de adoptare include planul de acțiune, cu propunerea de calendar, și studiul în baza caruia s-a luat decizia că începând cu anul 2024 România poate folosi moneda euro, dacă ajunge la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% față de cât este cel al zonei euro. Studiul prevede ca acest grad de convergență poate fi atins dacă România își menține, până atunci, un ritm de creștere economică anuală de aproximativ 4%, care este considerat sustenabil, iar economia zonei euro nu crește cu mai mult de 2%, anual”, menționează sursa citată, precizând că planul național va fi prezentat în luna decembrie.

FOTO: European Central Bank/ Flickr

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie cererea de aderare pentru a deveni al 2o-lea stat UE care va folosi moneda euro.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Ministerul Sănătății va reorganiza activitatea de transplant cu fonduri europene

Published

on

Ministerul Sănătății a informat că activitatea de transplant va fi reorganizată cu fonduri de la Uniunea Europeană, urmând să fie utilizate peste 15.6 milioane de euro pentru dezvoltarea Registrului naţional în domeniu, actualizarea ghidurilor şi protocoalelor, dar şi pentru sistematizarea şi simplificarea legislaţiei, anunță un comunicat al Ministerului Sănătății, citat de Agerpres.

Proiectul ”Îmbunătăţirea procesului de reglementare în domeni ul transplantului”, unul dintre cele şapte depuse în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), a primit săptămâna aceasta aprobare pentru finanţare.

”În urma acestui proiect, tot domeniul de transplant va fi reformat. Vor fi elaborate politici publice care să ducă la îmbunătăţirea activităţii de transplant, dar şi la asigurarea transparenţei în acest domeniu. Vom începe printr-o analiză care vizează restructurarea tuturor actelor normative care guvernează activitatea de transplant din România, astfel încât să eliminăm redundanţele legislative, elementele din legislaţie care nu mai au legătură cu situaţia existentă. Vom transpune în legislaţia noastră corect şi complet toate directivele europene şi vom reaşeza actele normative prin eliminarea elementelor care conţin contradicţii”, a declarat ministrul Sorina Pintea, citată în comunicat.

În cadrul proiectului va fi dezvoltat Registrul Național de Transplant sub forma unui sistem informatic unic integrat de înregistrare și colectare date cu caracter personal și medical a potențialilor donatori, a donatorilor în moarte cerebrală, a bolnavilor ce au ca indicație procedura de transplant, precum și a celor care au beneficiat de o procedură de transplant.

Tot în cadrul proiectului va fi inventariată fiecare activitate și va fi elaborată o metodologie de calcul a costurilor generate de aceasta.

Vor fi actualizate protocoalele și ghidurile de practică medicală în transplant, pentru fiecare tip de activitate (testare, coordonare, transport, prelevare, transplant, evaluare post transplant, stocare) și pentru fiecare tip de transplant (rinichi, ficat, cord, piele, cornee, os-tendon, pulmonar, pancreas, celule stem, celule reproducătoare umane).

Registrul Național de Transplant care va fi dezvoltat se va interconecta cu toți actorii implicați în activitatea de transplant și va fi elaborat și aprobat Codul transplantului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Planul Juncker în România: 720 de milioane de euro au fost investite în proiecte de digitalizare, infrastructură și reciclare

Published

on

© Fișă informativă pentru România ---- https://ec.europa.eu

În urma ultimei reuniuni a Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI), se preconizează că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) al Planului Juncker va atrage după sine investiții în valoare de 433.2 miliarde de euro, se arată în comunicatul Reprezentanței Comisii Europene în România.

Proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 720 milioane de euro. 

© Fișă informativă pentru România —- https://ec.europa.eu

Totodată, România ocupă în prezent locul al 21-lea în materie de investiții atrase afarente FEIS, în raport cu PIB-ul.

Finanțarea de 720 de milioane de euro este așteaptă să genere investiții totale în valoare de 3 miliarde de euro.

Prezentăm trei exemple concrete prin care România a beneficiat de aceste fonduri cu ajutorul ”Planului Juncker”

Trecerea la tehnologii digitale: RADIOCOM

Un împrumut de 9,8 milioane EUR ajută Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (Radiocom) din România să digitalizeze infrastructura terestră de radiodifuziune a țării. Fondurile vor fi utilizate pentru a înființa și extinde o rețea digitală de radiodifuziune care să permită trecerea de la distribuția TV analogică la cea digitală terestră. Astfel, 94 % din populație va putea beneficia de televiziune digitală, iar Radiocom va utiliza într-un mod mai eficient valorosul spectru de frecvențe radio.

Economie circulară: GREENFIBER

BEI oferă un împrumut de 7,5 milioane EUR societății GreenFiber International SA. Firma produce fibre din PET-uri reciclate, care sunt utilizate apoi în articole de mobilier, în sectorul autoturismelor și în domeniul modei, dar și în construcții. Acest proiect de economie circulară va contribui la crearea a 280 de locuri de muncă cu normă întreagă și va avea ca rezultat creșterea cu peste 50 000 de tone pe an a cantității de deșeuri colectate și prelucrate în România.

Modernizarea serviciilor de alimentare cu apă: ALBA

Un împrumut de 12 milioane de euro ajută Compania Regională de Apă din județul Alba să își îmbunătățească serviciile de alimentare cu apă potabilă și serviciile de salubrizare, în beneficiul a circa 332 000 de locuitori ai județului. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 114 milioane EUR și implică extinderea rețelei de apă, modernizarea unor conducte de aducțiune, construirea a două stații de epurare, extinderea sistemului de canalizare și renovarea unor stații de pompare.

Întreaga listă a investițiilor poate fi consultată aici.

Citiți și: Planul Juncker: Peste 170 de milioane de euro pentru IMM-urile și studenții din România

 


Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul “Plan Juncker”, este una dintre prioritățile de top ale Comisiei Europene. Se axează pe stimularea investițiilor pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică prin utilizarea mai inteligentă a resurselor financiare noi și existente, eliminarea obstacolelor din calea investițiilor și asigurarea vizibilității și asistenței tehnice pentru proiectele de investiții.

Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI)  oferă o garanție pentru prima pierdere, care permite BEI să investească în proiecte mai multe, adesea mai riscante. Proiectele și acordurile aprobate pentru finanțare în cadrul EFSI până în prezent se estimează că vor mobiliza aproape 410 miliarde EUR în investiții și vor sprijini aproximativ 952 000 de IMM-uri din toate cele 28 de state membre.

Mai multe informații despre Planul Juncker, aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, la București: România are o creștere economică record la nivelul UE, iar Polonia dorește să valorifice acest lucru

Published

on

© Guvernul României

România are o creștere economică record la nivelul UE, iar Polonia dorește să valorifice acest lucru, a declarat prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, cu referire la oportunitățile de investiții în țara noastră, informează Agerpres.

Premierul polonez se află  în România, alături de o delegație numeroasă de miniștri din guvernul de la Varșovia, pentru cea de-a doua rundă de consultări interguvernamentale cu guvernul de la București. 

În cadrul declarațiilor comune de presă susținte alături de prim-ministrul Viorica Dăncilă, șeful guvernului polonez a declarat că cele două capitale, s-au coordonat, ,,în cadrul grupului de prieteni”, cu privire la poziția referitoare la politica bugetară a UE și alte subiecte europene, precum energia. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă, întâlnire cu omologul polonez, Mateusz Morawiecki, la București: ”Vom continua să lucrăm împreună pentru consolidarea proiectului european”

În acest sens, Morawicki a arătat că ,,interesele comune pe care le avem în construcţia infrastructurii sunt foarte vizibile”, în special în ceea ce privește  proiectul Via Carpatia, un ,,proiect foarte ambiţios care să lege Marea Baltică de Marea Neagră și care să sporească colaborarea comercială, turistică, între statele noastre şi între comunităţile noastre “, a afirmat acesta.

Tot în plan european, premierul polonez a subliniat importanţa domeniului pe care-l va gestiona comisarul european din partea României, precum și faptul că, deținând portofoliul agriculturii, comisarul din partea Poloniei se va asigura ca ambele state estice să se bucure de oportunități de dezvoltare agricolă.

,,Este o misiune foarte importantă (…), comisarul pentru Transporturi este foarte important. De asemenea, doamna prim-ministru a comentat realizările importante şi anume dosarul pentru comisarul din domeniul agriculturii, atât Polonia, cât şi România au nevoie de şanse sporite pentru agricultorii polonezi şi români şi de aceea comisarul din partea Poloniei va acţiona eficient în asigurarea unor drepturi egale pentru agricultorii români şi cei din Polonia, e vorba de realizarea programelor din domeniul rural”, a declarat Morawiecki.

În ceea ce privește dezvoltarea relațiilor economice bilaterale, șeful executivului de la Varşovia a subliniat şi oportunităţile de investiţii în România.

,,Am discutat, de asemenea, colaborarea în domeniul schimbului comercial, al schimbului de investiţii. România este o ţară, un partener foarte bun pentru investitorii polonezi, deschidem din de în ce mai multe orizonturi în domeniul economic pentru investitorii polonezi. (…) România are o bună creştere economică, record în UE, 4,5%, chiar mai mult, a PIB-ului şi dorim să valorificăm acest moment important în dinamizarea relaţiilor economice dintre noi”, a declarat Morawiecki.

Prim-ministrul polonez a subliniat şi relevanța pe care o are cooperarea cu România pentru statele Grupului de la Vișegrad.

,,Întregul grup de la Vişegrad se bucură că avem în România un partener pe care ne putem bizui, că România este un stat care se află la un nivel corespunzător de dezvoltare economică, de realizare a reformelor în perioada postcomunistă”, a mai afirmat Mateusz Morawiecki.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending