Connect with us

ROMÂNIA

România ar putea adera la zona euro în anul 2024. Condițiile esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv: creștere economică anuală de 4% și creșterea PIB pe cap de locuitor la 70%

Published

on

România ar putea să adere la zona euro în anul 2024, însă condiții esențiale esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt atingerea gradului de convergență și creșterea PIB pe cap de locuitor la peste 70%, conform datelor proiectului realizat Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro, scrie Ziare.com, citând surse apropiate discuțiilor.

”Proiectul de adoptare include planul de acțiune, cu propunerea de calendar, și studiul în baza caruia s-a luat decizia că începând cu anul 2024 România poate folosi moneda euro, dacă ajunge la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% față de cât este cel al zonei euro. Studiul prevede ca acest grad de convergență poate fi atins dacă România își menține, până atunci, un ritm de creștere economică anuală de aproximativ 4%, care este considerat sustenabil, iar economia zonei euro nu crește cu mai mult de 2%, anual”, menționează sursa citată, precizând că planul național va fi prezentat în luna decembrie.

FOTO: European Central Bank/ Flickr

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie cererea de aderare pentru a deveni al 2o-lea stat UE care va folosi moneda euro.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

MAE a expediat buletinele de vot și timbrele cu mențiunea ,,VOTAT” pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din străinătate

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a finalizat luni, 18 noiembrie 2019, expedierea buletinelor de vot și a timbrelor autocolante cu mențiunea ,,VOTAT”  către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului de votare în cadrul secțiilor de votare din străinătate în contextul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeană.ro.

Pentru cele 835 de secții de votare organizate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, 4.608.175 de buletine de vot și 2.866.260 de timbre autocolante cu mențiunea ,,VOTAT”. Aceste cantități sunt rezultatul informării de către misiunile diplomatice și consulare, la solicitarea Centralei MAE, cu privire la necesarul de buletine de vot și alte materiale pentru turul al doilea. Numărul de buletine de vot solicitat de misiuni pentru turul al doilea este mai mare cu 107.068 decât cel solicitat pentru primul tur.

Odată cu buletinele de vot, Ministerul Afacerilor Externe a expediat şi celelalte materiale necesare votării în cadrul secțiilor de votare din străinătate: modele de liste electorale suplimentare, procese-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării, modele de procese-verbale ce trebuie completate în anumite situații specifice în cadrul procesului de votare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în cadrul celor 835 de secții organizate în străinătate se desfășoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2019, în intervalul orar 12.00 – 21.00, și sâmbătă (23 noiembrie) și duminică (24 noiembrie) în intervalul orar 07.00 – 21.00. Lista secțiilor de votare organizate în străinătate și harta interactivă a acestora pot fi consultate pe pagina de internet a MAE: http://www.mae.ro/node/49479.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români aflați în străinătate pe durata celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale să se prezinte la vot pe durata celor trei zile (vineri, sâmbătă și duminică) pentru a evita aglomerarea în ultima zi.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu dorește o ”implicare activă” a autorităților române în consolidarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD): ”Momentele de oportunitate nu durează la nesfârșit”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D), la 5 ani de la lansarea Strategiei Uniunii Europene pentru macro-regiunea Mărilor Adriatică și Ionică, reiterează importanța acestui ”instrument substanțial” și cere totodată implicarea activă a autorităților române în consolidarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD).

”Strategiile macro-regionale sunt instrumente care pot contribui substanțial la consolidarea implementării politicilor comunitare și a cooperării dintre statele și regiunile europene.”

Acesta a fost motivul pentru care în calitate de comisar european, iar în prezent de europarlamentar, Corina Crețu subliniază în repetate rânduri nevoia implicării mai active a României în consolidarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD) – ”al cărei scop este corelarea politicilor sectoriale ale statelor din regiunea Dunării. Absolut toate părțile implicate au doar de câștigat, iar astfel România ar putea dobândi un statut de lider în această regiune”, transmite aceasta pe pagina de Facebook.

”Astfel de strategii nu se referă doar la dezvoltarea socio-economică sau la buna guvernare, ci aduc o contribuție majoră la consolidarea procesului de integrare europeană”, a mai explicat deputatul european Corina Crețu.

Totodată, Corina Crețu reamintește că momentele de oportunitate nu durează la nesfârșit și face un apelor autorităților române ca după terminarea campaniei electorale, să se revină la prioritățile României.


Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

ROMÂNIA

Consiliul Concurenței: Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat către CFR Marfă a fost ilegal, iar statul trebuie să recupereze 400 milioane de euro

Published

on

© CFR Marfă/Facebook

Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa 400 de milioane de euro, a declarat, luni, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul unei conferinţe de profil, relatează Agerpres

,,În cazul CFR Marfă, investigaţia Comisiei Europene este la final. Ştim că decizia este scrisă şi va fi comunicată până la finele anului. Compania a primit un ajutor în vederea privatizării, în 2013, când s-au şters datoriile. Ea nu şi-a revenit nici acum, nici privatizată nu a fost, a continuat să facă pierderi, evident că situaţia nu este sustenabilă”, a spus Chiriţoiu.

El a precizat că statul va avea la dispoziţie şase luni pentru a-şi recupera banii ,,pe care i-a dat sau pe care nu i-a încasat de la CFR Marfă” și pentru a găsi modalitatea prin care va face acest lucru.

Potrivit lui Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenţei a recomandat încă din 2012, când privatizarea companiei a fost aprobată de CSAT, mutarea la CFR SA a activelor care se leagă de infrastructură, precum terenuri, depouri, instalaţii de încărcare-descărcare, iar instituția își menține abordarea.

Un alt model de urmat, a explicat președintele Consiliului Concurenței, ar fi cel pus în practică şi în cazul Oltchim, adică divizarea şi preluarea activelor viabile de către un investitor. În plus, în condițiile în care CFR Marfă susține că are active în valoare de 1 miliard de euro, statul român ar trebui să poată recupera suma acordată ca ajutor.

“Compania spune că are active de 1 miliard de euro. Ar trebui să poată acoperi suma care va trebui recuperată, care va fi mult mai mică. Este vorba de anularea ştergerii de datorii din 2012. CFR Marfă avea datorii pentru utilizarea infrastructurii către CFR SA, iar, în momentul în care va fi emisă decizia, ANAF va prelua aceste creanţe, apoi vom vedea exact modalitatea specifică prin care se va face preluarea”, a continuat oficialul concurenţei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending