Connect with us

ROMÂNIA

România ar putea adera la zona euro în anul 2024. Condițiile esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv: creștere economică anuală de 4% și creșterea PIB pe cap de locuitor la 70%

Published

on

România ar putea să adere la zona euro în anul 2024, însă condiții esențiale esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt atingerea gradului de convergență și creșterea PIB pe cap de locuitor la peste 70%, conform datelor proiectului realizat Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro, scrie Ziare.com, citând surse apropiate discuțiilor.

”Proiectul de adoptare include planul de acțiune, cu propunerea de calendar, și studiul în baza caruia s-a luat decizia că începând cu anul 2024 România poate folosi moneda euro, dacă ajunge la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% față de cât este cel al zonei euro. Studiul prevede ca acest grad de convergență poate fi atins dacă România își menține, până atunci, un ritm de creștere economică anuală de aproximativ 4%, care este considerat sustenabil, iar economia zonei euro nu crește cu mai mult de 2%, anual”, menționează sursa citată, precizând că planul național va fi prezentat în luna decembrie.

FOTO: European Central Bank/ Flickr

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie cererea de aderare pentru a deveni al 2o-lea stat UE care va folosi moneda euro.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Margareta, custodele Coroanei, se declară ”consternată” după seria de atentate teroriste din Sri Lanka, pe care le califică drept ”o crimă abominabilă” și urează ”însănătoșire grabnică celor răniți”

Published

on

© Familia Regala a Romaniei/ Facebook

Custodele Coroanei, Margareta, se declară ”consternată” de atentatele din biserici și spații publice din Sri Lanka, pe care le califică drept ”o crimă abominabilă” și urează ”însănătoșire brabnică celor răniți”.

”Alături de întreaga Familie Regală, îmi exprim consternarea şi profunda durere pentru violenţa care s-a abătut asupra multor oameni paşnici, localnici şi străini, în oraşe din Sri Lanka. Atentatele din biserici şi spaţii publice din Sri Lanka, produse în ziua în care credincioşii catolici sărbătoreau Duminica Paştelui, sunt o crimă abominabilă. Viaţa a sute de oameni nevinovaţi a fost luată, în timp ce alte sute de oameni vor rămâne cu traume fizice şi psihice pentru totdeauna. Sunt cu tot sufletul alături de familiile îndoliate şi urez însănătoşire grabnică celor răniţi”, se arată în masajul Majestății Sale Margareta, conform romaniaregala.ro.

Cel puțin 290 de oameni au murit în atentatele coordonate din Sri Lanka, în duminica Paștelui. Atacurile teroriste au fost comise de agresori sinucigași, a precizat guvernul. Alte sute de oameni au fost rănite în seria de explozii care a țintit biserici și hoteluri de lux din mai multe regiuni ale țării.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de felicitare pentru Volodimir Zelenski, președintele ales al Ucrainei: Îmi exprim încrederea pentru consolidarea relațiilor biletarale, inclusiv în beneficiul minorității române

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis luni un mesaj de felicitare președintelui ales al Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma alegerilor prezidențiale în care acesta din urmă a repurtat o victorie covârșitoare la scrutinul prezidențial din 21 aprilie, învingându-l pe actualul lider de la Kiev, Petro Poroshenko, la o distanță de peste 40% din voturi.

 „Cu ocazia alegerii dumneavoastră în funcția de șef al statului ucrainean, doresc să vă adresez felicitările mele împreună cu urări de succes în îndeplinirea mandatului dumneavoastră. Pe această cale, îmi exprim încrederea că, prin dialog și demersuri comune, vom putea să contribuim la consolidarea și diversificarea relațiilor dintre România și Ucraina, în sprijinul integrității teritoriale și al securității Ucrainei, precum și al modernizării sale, conform Acordului de Asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor cetățenilor statului ucrainean, inclusiv al celor aparținând minorității române”, se arată în mesajul lui Klaus Iohannis, care a avut mai multe întrevederi în ultimii patru ani cu actualul său omolog, Petro Poroshenko, relații răcite pe fondul legii educației adoptată în Ucraina 2017.

Atunci, șeful statului și-a anulat o vizită la Kiev, precizând că act normativ contravine bunelor intenții reciproce și limitează drastic accesul minorității române la educația în limba maternă.

Actorul de comedie Vladimir Zelenski îşi menţine avantajul enorm în faţa preşedintelui în exerciţiu Petro Poroşenko după numărarea a 80,87% din buletinele de vot la alegerile prezidenţiale de duminică în Ucraina, potrivit rezultatelor preliminare date publicităţii luni de Comisia Electorală Centrală de la Kiev, informează agenţiile de presă EFE şi Unian, scrie Agerpres.

Potrivit datelor CEC, Zelenski a obţinut 73,09% din sufragii, în timp ce Poroşenko a acumulat 24,57 % din voturi.

Rata de participare la vot a fost de 62,07%, aproape cu 8% mai puţin decât în primul tur, în care actorul s-a impus de asemenea în faţa preşedintelui în exerciţiu.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Camera de Comerț și Industrie a României a lansat o platformă de informare și dialog pentru oamenii de afaceri privind Acordul UE-Japonia, cea mai mare înțelegere economică din istoria Uniunii Europene și a Japoniei

Published

on

© European Parliament

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a lansat o platformă de informare și dialog dedicată oamenilor de afaceri pe tema implementării Acordului de Parteneriat Economic UE-Japonia (APE), cel mai cuprinzător acord economic încheiat până acum de UE sau Japonia, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

CCIR a lansat, în premieră în România, o platformă online de informare și dialog unde antreprenorii români nu numai că pot găsi informații utile pe această temă dar și au posibilitatea de a adresa întrebări. CCIR se angajează să intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această platformă, cu organele abilitate.

CCIR, în parteneriat cu Ambasada Japoniei la București, se implică activ, prin diverse acțiuni, în promovarea și diseminarea informațiilor referitoare la acordul de parteneriat economic cu Japonia și implicit subliniază avantajele care vin odată cu implementarea acestui acord, în România.

Citiți și O nouă pagină în evoluția comerțului liber global: A intrat în vigoare acordul UE-Japonia, cea mai amplă înțelegere bilaterală negociată vreodată de Uniunea Europeană

APE va crea o zonă comercială imensă, cu 600 de milioane de persoane, reprezentând aproximativ 30% din PIB-ul mondial. Principalul său rol este sporirea creșterii economice dintre UE și Japonia, eliminând barierele comerciale pe care le întâmpină sectorul de afaceri atunci când comercializează bunuri și servicii sau când fac investiții.

Având în vedere că 75,8% din comerțul României se face la nivel intracomunitar, CCIR consideră deosebit de importantă sprijinirea intensificării procesului de negociere a condițiilor acordurilor de liber schimb ale UE cu țări terțe.

În contextul APE, România ar putea dezvolta noi orizonturi pentru a-și consolida relațiile bilaterale cu Japonia, adaptate la realitățile momentului. Japonia este cel de-al 13-lea cel mai mare partener comercial al României în afara UE. Valoarea exporturilor românești către Japonia urcă la 233 milioane de euro, în timp ce valoarea importurilor românești din Japonia este de aproximativ 346 milioane de euro.

Cele trei sectoare principale care vor fi vizate de dispozițiile prezentului acord sunt sectorul auto, electronic și agricol.

APE aduce o serie de avantaje atât pentru UE, cât și pentru Japonia. Astfel, tarifele pentru 99% din exporturile UE către Japonia vor fi eliminate, Japonia va elimina taxele vamale pentru 97% din mărfurile importate din UE, iar exportatorii din UE vor economisi aproximativ 1 miliard de euro pe an reprezentând taxe vamale. 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending