Connect with us

ROMÂNIA

România ar putea adera la zona euro în anul 2024. Condițiile esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv: creștere economică anuală de 4% și creșterea PIB pe cap de locuitor la 70%

Published

on

România ar putea să adere la zona euro în anul 2024, însă condiții esențiale esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt atingerea gradului de convergență și creșterea PIB pe cap de locuitor la peste 70%, conform datelor proiectului realizat Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro, scrie Ziare.com, citând surse apropiate discuțiilor.

”Proiectul de adoptare include planul de acțiune, cu propunerea de calendar, și studiul în baza caruia s-a luat decizia că începând cu anul 2024 România poate folosi moneda euro, dacă ajunge la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% față de cât este cel al zonei euro. Studiul prevede ca acest grad de convergență poate fi atins dacă România își menține, până atunci, un ritm de creștere economică anuală de aproximativ 4%, care este considerat sustenabil, iar economia zonei euro nu crește cu mai mult de 2%, anual”, menționează sursa citată, precizând că planul național va fi prezentat în luna decembrie.

FOTO: European Central Bank/ Flickr

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie cererea de aderare pentru a deveni al 2o-lea stat UE care va folosi moneda euro.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

TAROM introduce noi rute interne care să susțină repornirea turismului românesc, începând cu luna iulie

Published

on

© TAROM/ Facebook

În contextul în care aviația și domeniul HoReCa, două sectoare ale economiei afectate în urma restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, vor putea limita efectele acestei crizei printr-un plan comun de acțiune, Compania Națională de Transport Aerian – TAROM anunță că, începând cu luna iulie, va introduce noi rute interne care să susțină repornirea turismului românesc.

Astfel, românii din vestul țării vor putea ajunge pe litoral în mai puțin de o oră, potrivit comunicatului oficial, remis Caleaeuropeana.ro

Rutele noi operate de TAROM vor fi:
• Timisoara – Constanța – Timisoara
• Oradea – Constanța – Oradea
• Cluj Napoca – Constanța – Cluj Napoca
Zborurile vor fi efectuate în condiții de siguranță, si vor avea ca destinație Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu din Constanța, de unde turiștii pot ajunge rapid în stațiunile de pe litoralul Mării Negre sau în Delta Dunării.

Decizia de introducere a unor zboruri care să conecteze mari orașe, de litoral, vine în urma consultărilor dintre Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin Direcția Generală Turism, Prefectura Constanța, Primaria Oradea, Primaria Timisoara și Primaria Cluj Napoca, împreună cu TAROM, în contextul în care se estimează că cei mai mulți dintre români vor alege, în acest an, să își petreacă vacanța de vară în țară. Conform statisticilor elaborate de către asociațiile de promovare a turismului se preconizează ca doar 20% dintre cei care vor pleca anul acesta în concediu, vor aleage destinații externe.

„Acum că restricțiile încep să se ridice, ne reluăm activitatea și facem ce știm mai bine, conectăm România, intern și internațional. Ne bucurăm să putem oferi o alternativă sigură și rapidă călătoriilor cu mașina sau trenul pe distanțe lungi, pentru românii care merg anul acesta în vacanță, în țară. Dacă distanța de la Timișoara până pe litoral se parcurge cu autoturismul în aproximativ nouă ore, cu avionul, același drum, durează doar o oră, în condițiile de siguranță incomparabile. Știu că mulți români așteptau introducerea acestor rute și sunt convins că, având această facilitate, mulți dintre noi vom redescoperi România și vom contribui la susținerea turismului autohton. Semnalele de solidaritate cu business-urile românești, pe care le primim tot mai des, încep să ne redea optimismul și încrederea că împreună putem depăși perioada grea prin care am trecut.”, a declarat George Barbu, director general TAROM.

Zborurile vor fi operate în condiții de maximă siguranță, cu respectarea măsurilor de protecție, astfel încât să fie eliminat orice risc. Orarul zborurilor și tarifele vor fi comunicate în cel mai scurt timp.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării salută un “moment istoric”: Forțele Navale Române au încheiat prima misiune maritimă NATO în care România a deținut comanda grupării navale a Alianței

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), aflat în subordinea Comandamentului Flotei, a revenit vineri la Constanţa, după o misiune internaţională de şase luni ca navă comandant a Grupării navale permanente NATO de luptă contra minelor SNMCMG-2, informează Statul Major al Forţelor Navale (SMFN) și Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat.

Conform surselor citate, în perioada 20 ianuarie – 5 iunie 2020, nava românească a executat misiuni specifice luptei contra minelor marine, pentru menţinerea capacităţii de luptă şi de reacţie imediată a NATO, conform răspunsului militar aliat rapid în situaţii de criză, în regiunea Mării Negre, Mării Egee şi Mării Mediterane.

La sosirea în Portul Militar Constanţa, echipajul navei PM-274 a fost primit de ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, precum şi de comandanţi ai unităţilor militare din Forţele Navale, în prezenţa cărora căpitan-comandorul Valentin Vlad, comandantul grupării navale permanente NATO SNMCMG-2, a raportat: Misiune îndeplinită!

“Am deosebita plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră la un moment cu adevărat istoric pentru Marina Militară Română: încheierea cu succes a primei misiuni maritime NATO în care România a exercitat comanda grupării navale permanente a Alianței. În cele aproape 140 de zile petrecute pe apele Mării Negre, Mării Egee și ale Mării Mediterane, Puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, comandat de căpitan-comandorul Daniel Gheorma, a fost în fruntea Grupării Permanente NATO de Luptă Contra Minelor Nr. 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group Two). A fost o misiune complexă, atât prin natura operațiunilor executate, cât și din punct de vedere al contextului generat de pandemia SARS-CoV-2″, a spus ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, conform unui mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

PM-274, aflat sub comanda căpitan-comandorul Daniel Gheorma, a plecat în misiune în urmă cu 137 de zile, cu un echipaj alcătuit din 68 de marinari şi 17 militari de stat major, dintre care 14 români, parcurgând, în cadrul misiunii recent încheiate, peste 9.440 de mile marine.

Pe parcursul celor şase luni, ca navă comandant a SNMCMG-2, puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu” a desfăşurat activităţi de monitorizare a traficului maritim, misiuni în sprijinul Operaţiei NATO Sea Guardian, precum şi acţiuni de descurajare a unor potenţiale ameninţări la adresa Alianţei, activităţi de instrucţie, integrare şi interoperabilitate, activităţi de reprezentare a Alianţei în porturile de refacere a capacităţii de luptă a grupării navale.

SNMCMG-2 este una din cele patru grupări navale permanente ale NATO, ce are rolul de a asigura prezenţa navală aliată pe timp de pace şi de a interveni rapid, în situaţia activării forţei de răspuns a NATO.

Conform comunicatului SMFN, România a asigurat, prin Forţele Navale Române, pentru prima dată, conducerea unei grupări navale NATO, fapt ce demonstrează recunoaşterea profesionalismului militarilor români de către partenerii din Alianţă, precum şi capacitatea naţiunii noastre de a fi un furnizor de securitate şi garant al stabilităţii în regiunea extinsă a Mării Negre şi în bazinul mediteranean. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban: Pactul Ecologic European reprezintă pentru noi un ghid clar în programul de guvernare

Published

on

© Guvernul României

Noul plan al Comisiei Europene, care este intitulat ”Pactul Verde”, reprezintă pentru noi un ghid clar în programul de guvernare şi în toate acţiunile guvernamentale ulterioare, a declarat premierul Ludovic Orban la evenimentul de lansare a proiectului ”Produs în Arie Naturală Protejată”, organizat la Cernica pentru a marca Ziua Mediului, unde a fost prezent și ministrul Mediului, Costel Alexe, informează Agerpres.

”Deşi sunt liberal, sunt om care iubesc natura şi sunt un om raţional care-mi dau seama că, dacă nu schimbăm atitudinea noastră faţă de natură, faţă de mediul care ne creează condiţiile de viaţă, nu vom ajunge nicăieri şi suntem în pericol să dispărem ca specie. Din cauza asta, deşi sunt multe voci împotrivă, noul plan al Comisiei Europene, care este intitulat <<Pactul Verde>>, reprezintă pentru noi un ghid clar în programul de guvernare şi în toate acţiunile guvernamentale ulterioare”, a declarat Ludovic Orban.

România se numără printre cele 18 state membre ale Uniunii Europene care au semnat declarația privind utilizatea investițiilor din Pactul Ecologic European ca element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene după pandemia de coronavirus.

În acest sens, Guvernul României a aprobat la finalul lunii aprilie Memorandumul pentru iniţierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene din Mecanismul de tranziţie justă. De asemenea, Comisia Europeană a aprobat toate cererile transmise de 18 state membre, printre care și România, pentru acordarea de sprijin în pregătirea planurilor lor teritoriale pentru o tranziție echitabilă, fiecare stat membru trebuind să întocmească un astfel de plan pentru a avea acces la finanțarea acordată în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă.

Amintim că România ar urma să primească o finanțare de până la 4,44 de miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă, anvelopă bugetară care ajunge până la 40 de miliarde de euro, parte a planului de redresare economică anunțat la finalul lunii mai de Comisia Europeană, cu un cuantum de 750 de miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending