Connect with us

ROMÂNIA

România ar putea adera la zona euro în anul 2024. Condițiile esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv: creștere economică anuală de 4% și creșterea PIB pe cap de locuitor la 70%

Published

on

România ar putea să adere la zona euro în anul 2024, însă condiții esențiale esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt atingerea gradului de convergență și creșterea PIB pe cap de locuitor la peste 70%, conform datelor proiectului realizat Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro, scrie Ziare.com, citând surse apropiate discuțiilor.

”Proiectul de adoptare include planul de acțiune, cu propunerea de calendar, și studiul în baza caruia s-a luat decizia că începând cu anul 2024 România poate folosi moneda euro, dacă ajunge la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% față de cât este cel al zonei euro. Studiul prevede ca acest grad de convergență poate fi atins dacă România își menține, până atunci, un ritm de creștere economică anuală de aproximativ 4%, care este considerat sustenabil, iar economia zonei euro nu crește cu mai mult de 2%, anual”, menționează sursa citată, precizând că planul național va fi prezentat în luna decembrie.

FOTO: European Central Bank/ Flickr

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie cererea de aderare pentru a deveni al 2o-lea stat UE care va folosi moneda euro.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EDUCAȚIE

Premierul Viorica Dăncilă, despre programul de Internship al Guvernului: ”Suntem alături de noua generație aflată la început de drum”

Published

on

© Viorica Dancila/ Facebook

Prim-ministrul Viorica Dăncilă salută începearea celei de-a șaptea ediții a Programului Oficial de Internship al Guvernului, participând astăzi la deschiderea oficială a programului: ”O atmosferă extraordinară la deschiderea celei de-a șaptea ediții a Programului Oficial de Internship al Guvernului”.

Viorica Dăncilă le-a urat succes tinerilor studenți și le-a transmis un mesaj de susținere:”Suntem alături de noua generație aflată la început de drum și știm că în mâinile ei stă viitorul României. Să aveți curaj și succes!”

Potrivit postării de pe Facebook, premierul informează că perioada stagiului este considerată vechime în muncă:”Pentru a sprijini tinerii absolvenți, dar și angajatorii deschiși să găzduiască stagii de practică, în timpul acestei guvernări am completat legea internship-ului, majorând indemnizația lunară acordată tinerilor și considerând perioada stagiului vechime în muncă.”

De asemnea, studenții care au fost selectați în acest program sunt considerați de premierul României a fi ”tineri deosebiți, cu performanțe academice și spirit inovator, absolvenți ai unor facultăți de prestigiu din România și din străinătate”.

A șaptea ediție a Programului de Internship al Guvernului începe luni şi va dura până pe 13 septembrie, acesta fiind destinat tinerilor români, studenţi sau absolvenţi ai unei universităţi din România ori din străinătate.

Potrivit Executivului, tinerii interesaţi au astfel posibilitatea să se familiarizeze cu modul de lucru din administraţia publică centrală şi să aplice cunoştinţele dobândite în cadrul programelor de studii.

Pe perioada programului, internii vor beneficia de o indemnizaţie lunară, în cuantum de 2.080 lei brut, iar la finalul perioadei de internship vor primi un certificat din partea Guvernului şi, la cerere, o scrisoare de recomandare din partea coordonatorilor.

Citiți și: Începe a 7-a ediție a Programului de Internship al Guvernului. În premieră, perioada stagiului de practică va fi considerată vechime în muncă

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, pe primul loc în UE la creșterea numărului de pasageri în transportul aerian

Published

on

© Calea Europeană

În România, numărul pasagerilor transportului aerian a crescut cu 123% din 2008 până în prezent, primul loc în UE. Fluxul a ajuns la 18 milioane de persoane în 2017, potrivit Eurostat.

În 2017, în UE au fost înregistrate peste 1 miliard de pasageri. Aproape jumătate (47%) erau pasageri care au călători în interiorul UE, 36% au avut destinații din afara UE, în timp ce restul de 17% au efectuat zboruri interne în țara de origine.

Numărul total de pasageri aerieni din UE a crescut cu 30% între 2008 și 2017. Cu excepția Slovaciei (-7%), toate statele membre au înregistrat o creștere a numărului de pasageri, cele mai mari creșteri înregistrate au fost în România (+123% ), Luxemburg (+107%), Lituania (+106%) și Polonia (+101%).

Cum arată traficul aerian pe cel mai mare aeroport din România, Henri Coandă:

© Eurostat

Potrivit surselor eurostat, cetățenii români au efectuat cele mai multe zboruri în interiorul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă un procent de 74,7%, 15,2% au fost în afara Uniunii Europene, iar 10,1% au fost zboruri interne.

Mai multe informații despre traficul aerian, aici.

Reamintim că primul simulator românesc pentru instruirea controlorilor de trafic aerian ce poate fi utilizat şi de la distanţă, de pe o tabletă, a fost realizat la Cluj-Napoca, finanţarea pentru acesta depăşind un milion de euro, majoritatea banilor venind din fonduri europene.

Citiți și: Premieră în România: Prin finanțare cu fonduri europene, o firmă din Cluj lansează primul simulator românesc pentru instruirea controlorilor de trafic aerian

Continue Reading

POLITICĂ

Ludovic Orban: Alegerea Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene este o victorie pentru PNL. Vom putea susține interesele României

Published

on

Preşedintele liberal Ludovic Orban a declarat, marţi, că pentru PNL este o victorie alegerea Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene, arătând că astfel pot fi susţinute interesele României.

“Pentru noi este o victorie. (…) Este o alegere care va ajuta PNL să aibă o relaţie de parteneriat cu preşedintele Comisiei Europene, să poată să susţină interesele României, să poată să influenţeze deciziile la nivel european astfel încât România să obţină avantaje. De exemplu, să crească subvenţiile la hectar pentru fermierii din România, să menţinem în bugetul Uniunii Europene alocările pe fondurile de coeziune, lucru care iarăşi e important, pentru că România având un nivel de dezvoltare mai redus beneficiază de foarte multe fonduri de coeziune, să obţinem un acces mai facil de exemplu la finanţările care sunt direct de la nivelul Uniunii Europene, suntem pe ultimul loc în domeniul cercetării şi inovării, unde dacă reuşim să obţinem finanţări, reuşim să dezvoltăm un segment”, a declarat Orban, la TVR 1, potrivit Agerpres.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending