Connect with us

ROMÂNIA

România ar putea adera la zona euro în anul 2024. Condițiile esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv: creștere economică anuală de 4% și creșterea PIB pe cap de locuitor la 70%

Published

on

România ar putea să adere la zona euro în anul 2024, însă condiții esențiale esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt atingerea gradului de convergență și creșterea PIB pe cap de locuitor la peste 70%, conform datelor proiectului realizat Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro, scrie Ziare.com, citând surse apropiate discuțiilor.

”Proiectul de adoptare include planul de acțiune, cu propunerea de calendar, și studiul în baza caruia s-a luat decizia că începând cu anul 2024 România poate folosi moneda euro, dacă ajunge la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% față de cât este cel al zonei euro. Studiul prevede ca acest grad de convergență poate fi atins dacă România își menține, până atunci, un ritm de creștere economică anuală de aproximativ 4%, care este considerat sustenabil, iar economia zonei euro nu crește cu mai mult de 2%, anual”, menționează sursa citată, precizând că planul național va fi prezentat în luna decembrie.

FOTO: European Central Bank/ Flickr

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în aceasta perioadă. În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrala si de Est, Romania are probleme din cauza deficitului comercial ridicat. Alta problemă a Romaniei este deficitul bugetar, care în ultimii doi ani a fost cu greu menținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro.

Pe de altă parte, raportul de Convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplineşte în prezent doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice. Țara noastră nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, cel al cursului de schimb şi a ratelor dobânzilor pe termen lung, iar legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu tratatul european.

În prezent, din zona euro fac parte 19 state membre ale Uniunii. Dintre cele care are nu au aderat la moneda comună, Bulgaria a depus în luna iulie cererea de aderare pentru a deveni al 2o-lea stat UE care va folosi moneda euro.

Aderarea la zona euro este un proces deschis, care se bazează pe anumite norme. Raportul se bazează pe criteriile de convergență, denumite și „criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se evaluează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare. 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Infografic Monitorul Social: Peste o treime dintre vârstnicii din România se aflau în 2018 în risc de sărăcie

Published

on

© Wikipedia

Peste o treime (36.7%) dintre vârstnicii României ( populația cu vârsta peste 65 de ani) se aflau în 2018 în risc de sărăcie, adică aveau venituri sub 60% din mediana națională. Din acest punct de vedere, situația este la cele mai grave cote din 2009 și până acum, arată un infografit al Monitorului Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

©monitorsocial.ro

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, femeile sunt afectate în mod disproporționat, probabilitatea ca o femeie vârstnică să fie în risc de sărăcie fiind mai mult decât dublă prin comparație cu a bărbaților.

©monitorsocial.ro

Astfel, între 2009 și 2018, riscul de sărăcie în rândul bărbaților vârstnici din țară a rămas aproape identic (17.8%, respectiv 19%). În același inerval de timp riscul de sărăcie în rândul femeilor vârstnice, deja mult mai mare decât în cazul bărbaților, a crescut semnificativ, ajungând să afecteze 43.4% dintre ele.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, Slovacia şi Ungaria, cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei la nivelul UE, în septembrie 2019

Published

on

©Twitter/ Comisia Europeană

 România, Slovacia şi Ungaria au înregistrat  în septembrie 2019 cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat, oficiul statistic al UE.

Rata anuală a inflației din zona euro a fost de 0,8% în septembrie 2019, în scădere față de 1,0% în august. Cu un an înainte, rata inflației era de 2,1%. Inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,2% în septembrie 2019, în scădere față de 1,4% în august. În 2018, rata inflației era de 2,2%.

Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Cipru (-0,5%), Portugalia (-0,3%), Grecia, Spania și Italia (toate 0,2%). În schimb, cele mai mari rate anuale s-au înregistrat în România (3,5%), Slovacia (3,0%) și Ungaria (2,9%).

Față de luna august, inflația anuală a scăzut în douăzeci de state membre, a rămas stabilă în cinci și a crescut în două.

În septembrie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+0,66 puncte procentuale, pp), categorie urmată de alimentele, alcool și tutun (+0,29 pp) și bunuri industriale neenergetice (+0,06 pp) și energie (-0,18 pp).

 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

DOCUMENT Planul lui Klaus Iohannis pentru România: Președintele și-a publicat programul prin care cere votul românilor pentru un nou mandat prezidențial

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a publicat miercuri, pe site-ul de campanie www.iohanis.ro, programul prezidențial cu care își dorește să conducă România printr-un nou mandat la Palatul Cotroceni în urma alegerilor din 10 și 24 noiembrie. Totodată, șeful statului anunță că pe 27 octombrie va avea loc dezbaterea publică a viziunii sale prezidențiale.

Într-un document de 88 de pagini intitulat ”Împreună pentru România normală”, Klaus Iohannis arată că își propune să pună ”statul în slujba cetățeanului” și își structurează pilonii priorităților sale în șapte direcții: România legii – garantăm statul de drept; România sustenabilă – promovăm educația, sănătatea și solidaritatea socială; România prosperă și predictibilă – consolidăm România antreprenorială; România competitivă – remediem decalajele prin strategii și politici inteligente; România conectată – dezvoltăm infrastructura și digitalizarea; România europeană – sporim beneficiile integrării europene; și România puternică – promovăm parteneriate durabile.

România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o ţară care asigură prosperitatea și garantează siguranţa tuturor cetăţenilor săi. România normală este statul care funcţionează pentru cetăţean, în care Guvernul lucrează cu responsabilitate pentru dezvoltarea ţării, Parlamentul legiferează bine și eficient, iar Președintele își îndeplinește atribuţiile constituţionale. România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euroatlantici și un pilon de securitate regională. România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a ne putea împlini aspiraţiile”, spune președintele, în debutul programului său prezidențial, indicând că fundația pe care ridicăm România normală ține de privirea spre viitor, după trei decenii de la căderea comunismului, de principii și valori și de garantarea parcursului pro-european și democratic.

În calitate de factor decident în politica externă a României, Klaus Iohannis are în vedere pentru un nou mandat de președinte trei dimensiuni: cea europeană, cea internațională și cea vizând politica de securitate și apărare.

Angajamentul european al lui Klaus Iohannis: integrare deplină în UE, creșterea rolului României în procesul decizional al Uniunii și absorbția fondurilor europene

”Viziunea mea europeană este una ambițioasă, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE”, afirmă șeful statului.

Dimensiunea politicii externe și a securității și apărării, în viziunea lui Klaus Iohannis: SUA, UE și NATO – baza politicii externe a României. Strategia Națională de Apărare 2020-2025

În ce privește România puternică, pilonul care subsumează și politica externă și pe cea de securitate și apărare, Klaus Iohannis precizează că ”obiectivul fundamental al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României”.

”Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO”, completează președintele.

În ce privește politica de securitate și de apărare, Klaus Iohannis își asumă că ”oua Strategie Naţională de Apărare a Ţării va opera cu același concept de securitate extinsă, introdus și definit în precedentul document. 

Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării. (…) Dacă în trecut vorbeam despre securitate și apărare în termeni exclusiv militari, astăzi nu mai putem disocia aceste concepte de componentele de natură economică, socială, tehnologică și de mediu”, mai arată președintele în programul său.


Principalele puncte ale programului lui Klaus Iohannis:

  • România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o Românie care asigură prosperitatea și apărarea tuturor cetăţenilor săi.
  • România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euro-atlantici și un pilon de securitate regională.
  • România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a putea avea un parcurs profesional și personal în acord cu aspiraţiile noastre și ţara în care cei plecaţi se pot întoarce cu încrederea că sunt respectaţi și încurajaţi.
  • În România normală, politica este apropiată de cetăţean, iar decidenţii înţeleg pe deplin responsabilitatea pe care o au faţă de români.
  • România normală își protejează identitatea, valorile, patrimoniul și resursele, fiind un stat în care domnește legea, nu arbitrarul.
  • România normală înseamnă o ţară sigură, care le oferă cetăţenilor toate condiţiile necesare pentru a duce un trai bun, știindu-și copiii în siguranţă.
  • PRINCIPIUL FUNDAMENTAL de la care trebuie să plecăm în procesul de reconstrucţie a statului este acela că prin tot ceea ce face, prin instituţiile sale, statul se află în slujba cetăţeanului, pe care îl servește și îl respectă. Demnitatea, libertatea individuală, egalitatea în faţa legii, cinstea, încrederea, toleranţa sunt coordonatele pe care vrem să clădim România normală. Avem urgentă nevoie de refacerea credibilităţii autorităţilor publice, de o evaluare serioasă care să reprezinte baza modernizării statului român și reașezarea, pe fundamente corecte, a administraţiei publice.
  • Un audit al situaţiei actuale a instituţiilor nefuncţionale ale statului este primul pas către îndeplinirea acestor obiective așteptate de către toţi românii.
  • CA PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI voi acţiona pentru ca cetăţenii să-și consolideze încrederea în statul de drept și voi susţine în continuare fără rezerve lupta anticorupţie. O justiţie independentă este garanţia funcţionării democraţiei, a respectului pentru drepturile și libertăţile fundamentale, fiind un obstacol împotriva derapajelor autoritare. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Totodată, actuala legislaţie a României trebuie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, în vederea simplificării și creării unui cadru legislativ predictibil.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE NORMALĂ, prosperă și europeană, solidaritatea este o valoare asumată și vizibilă la nivel social. Cetăţenii au șanse egale, sunt trataţi echitabil și beneficiază de măsuri eficiente de susţinere și integrare în societate. Mobilizarea întregului potenţial al forţei de muncă din România înseamnă investiţii în educaţie și sănătate, în condiţii bune de trai și în incluziunea socială a tuturor cetăţenilor. Românii își doresc să trăiască mai bine, iar prosperitatea unei naţiuni depinde de modul în care ne îngrijim de viitorul nostru comun, de șansele copiilor și tinerilor noștri.
  • ROMÂNIA PROSPERĂ este România unei economii mature și competitive, ancorată în stabilitate și predictibilitate, a cărei creștere economică durabilă și calitativă este bazată pe investiţii, exporturi, inovare și spirit antreprenorial. România prosperă înseamnă dezvoltare economică sănătoasă și durabilă, bazată pe stabilitate, politici responsabile și predictibile, investiţii semnificative, echilibre consolidate, finanţe publice sustenabile, și mai ales pe libertate antreprenorială. O astfel de Românie nu permite ca oamenii să fie expuși minciunii economice și iluziilor statistice, prin care se rostogolește către generaţiile viitoare nota de plată a unor politici populiste.
  • ABORDAREA STRATEGICĂ a sectoarelor economiei pe baza avantajelor competitive este esenţială pentru prezenţa la nivel global a economiei naţionale. România are nevoie de o paradigmă industrială și tehnologică stimulativă, prin care pârghiile politicilor publice să încurajeze schimbări structurale la nivelul industriilor competitive. Conceptul de „Industrializare 4.0” trebuie implementat din perspectiva unor noi strategii industriale, ţinând cont de provocările economiei viitorului. Recuperarea decalajelor faţă de performanţele europene necesită tehnologii noi, dar mature, cu impact major în productivitate.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE MODERNĂ ȘI EUROPEANĂ, cetăţenii sunt trataţi cu respect și demnitate, problemele le sunt rezolvate rapid și eficient, iar calitatea vieţii constituie un argument puternic pentru a trăi aici. Relaţia stat-cetăţean, domeniul TIC, infrastructura și securitatea energetică sunt domenii prioritare în care România are nevoie să își extindă perspectiva și să își crească ambiţiile. România poate și trebuie să devină un actor important în plan regional. Viitorul aparţine mobilităţii și reţelelor inteligente, iar ţara noastră trebuie să-și valorifice potenţialul și avantajele competitive: poziţia geostrategică, resursele, capitalul uman și capacitatea de inovare. Investiţiile în cercetare-dezvoltare-inovare trebuie dublate de susţinere din partea statului pentru a accelera trecerea la o economie și o societate digitale. Avem nevoie de o strategie integrată de dezvoltare a infrastructurii și de eforturi susţinute pentru securitate energetică pe termen lung.
  • VIZIUNEA MEA EUROPEANĂ ESTE UNA AMBIŢIOASĂ, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE.
  • OBIECTIVUL FUNDAMENTAL al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României. Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO. Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării.


În încheiere, Klaus Iohannis promovează deviza ”Construim împreună România normală” și precizează că Acordul politic național și buna colaborare a forțelor politice pro-europene și pro-euroatlantice sunt răspunsul său pentru ”România normală”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending