Connect with us

ENERGIE

România ar putea fi prima ţară care va scoate gaze din Marea Neagră: Au început lucrările la conducta submarin, cu o investiție SUA de 500 de milioane de euro

Published

on

© Guvernul României

România, prin începerea lucrărilor la conducta submarină din cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia – MGD, a făcut un pas important şi se asigură că probabil va fi prima ţară care va scoate gaze naturale din Marea Neagră, a declarat, joi, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, salutând o investiție americană de 500 de milioane de euro.

Grup Servicii Petroliere a anunţat, joi, alături de partenerii de la Black Sea Oil & Gas, începerea etapei de instalare a conductei de peste 120 de km, care va aduce gaze în România din platoul continental al Mării Negre. Potrivit reprezentanţilor companiei, la intrarea în producţie, cantitatea de gaze exploatată va acoperi 10% din necesarul de gaze al României, informează Agerpres.

“Astăzi este o zi mare pentru România, pentru parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, în special pentru latura sa economică. Pentru noi, pentru Guvernul României, exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, a fost, este şi va fi o prioritate. Azi, aici, asistăm la un pas important din acest proiect, o investiţie americană de peste 500 milioane de euro, prin care gazul românesc din Marea Neagră va ajunge în final în casele românilor. Este un program ambiţios pe care guvernul şi l-a luat, de a aduce gazul românesc în casele romanilor, de a avea surse noi de gaze la dispoziţie. Azi, prin începerea lucrărilor la instalarea conductei subterane marine vom avea certitudinea că anul viitor prima molecula de gaz va curge prin aceste conducte. Îmi doresc ca acest parteneriat strategic cu Statele Unite, această latură economică să continue”, a spus Popescu, la evenimentul oficial privind demararea lucrărilor de instalare a conductei.

La evenimentul privind începerea instalării conductei au participat premierul Ludovic Orban, ministrul Economiei Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciuca, ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, precum şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Adrian Zuckerman.

“Doresc succes Black Sea Oil & Gas şi Grup Servicii Petroliere, în aşa fel încât anul viitor să fim aici şi să vedem cum primul gaz din Marea Neagră va ieşi şi va intra în sistemul naţional de transport. Iată că, acum, aici, în timp ce se vorbeşte, se descoperă mai multe zăcăminte de gaze în ţările riverane Mării Negre, România face un pas foarte important şi se asigură că probabil va fi prima ţară care va scoate gaze din Marea Neagră”, a continuat Popescu, referindu-se indirect la Turcia, care a anunțat recent că a găsit cele mai mari depozite din istoria țării la Marea Neagră.

Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia – MGD, presupune operaţiuni tehnice dezvoltate în premieră în România după 1989. Acesta prevede o staţie de tratare a gazelor – la 2 km de ţărm, 4,3 km de conducte terestre, 121 km de conducte offshore, platforma de producţie ANA, cu 4 sonde (70 metri adâncimea apei), 18 km conducte conectoare între zăcămintele ANA şi Doina, sonda Doina (85 m adâncimea apei). Toate cele 5 sonde de producţie vor fi forate de GSP Uranus.

BSOG a încheiat un acord de vânzare a gazelor cu o filială din România a ENGIE pentru întreaga producţie de gaze naturale, mai puţin cota pe care producătorii sunt obligaţi să o vândă pe piaţa centralizată, şi un contract de transport al gazelor naturale cu Transgaz pentru o perioadă de 15 ani.

Acest acord a fost anunțat și în contextul în care în România este în vigoare Programul Național de racordare a populației și consumatorilor non-casnici la rețeaua inteligentă de distribuție, și care este finanțat pe parcursul a două perioade de programare: 200 milioane euro în timpul actualului Cadru Financiar Multianual (2014-2020), prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) și 800 milioane euro în viitorul exercițiu financiar 2021-2027, prin intermediul Programului Operațional Transport. Concret, programul va putea fi implementat până la finalul anului 2029.

Racordarea la gaze naturale are două obiective majore. Pe de o parte, Guvernul României și-a propus creșterea standardelor de viață al populației, prin îmbunătățirea condițiilor de încălzire și de preparare a hranei, iar pe de altă parte prin reducerea poluării, având în vedere că multe dintre locuințe sunt acum încălzite pe bază de lemne, cu impact major în emiterea de noxe și poluanți, în contradicție cu politicile de mediu ale Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Ministrul Virgil Popescu: România va avea parte de sprijinul Comisiei Europene pentru proiectele sale energetice, inclusiv memorandumul cu SUA privitor la Cernavodă

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

România va avea parte de sprijinul Comisiei Europene pentru proiectele sale energetice, inclusiv în contextul memorandumului semnat cu SUA cu privire la recondiționarea și construirea unor reactoare nucleare la Cernavodă, a afirmat marți ministrul economiei și energiei, Virgil Popescu, după o discuție în format videoconferință cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene o Europă digitală, Margrethe Vestager.

“Am avut o discuție constructivă cu Margrethe Vestager, comisarul european pentru Concurență. Am atins subiectele CEH (n.r. – Complexul Energetic Hunedoara) – prelungirea termenului de închidere a celor doua mine Lonea și Lupeni și planurile de viitor, planul de restructurare al CEO (n.r. – Complexul Energetic Oltenia), Memorandumul cu SUA privitor la reactoarele de la Cernavodă și planurile cu privire la CNU (n.r. – Compania Naţională a Uraniului)”, a scris Popescu, pe pagina sa de Facebook.

Am primit asigurări că România va avea parte de suportul Comisiei Europene pe aceste subiecte de maxim interes“, a continuat el.

 

România şi SUA au parafat la 10 octombrie, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România.

Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Acordul parafat cu Statele Unite permite României să aibă tehnologie şi expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 şi 4, cât şi pentru retehnologizarea Unităţii 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorţiu euro-atlantic.

Continue Reading

ENERGIE

România va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru proiecte energetice printr-un memorandum încheiat la Washington

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Acordul parafat vineri cu Statele Unite ale Americii permite României să aibă tehnologie şi expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 şi 4, cât şi pentru retehnologizarea Unităţii 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorţiu euro-atlantic, a afirmat ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, într-un comunicat.

România şi SUA au parafat vineri, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

“România face astăzi un pas uriaş înainte în dezvoltarea parteneriatului strategic pe care îl are cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce priveşte componenta energie, respective cooperarea în domeniul nuclear civil. Am promis, şi am dus la îndeplinire, o misiune strategică: Identificarea de parteneri din state NATO pentru Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Acordul pe care l-am parafat astăzi alături de Secretarul pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, Dan Brouillette, ne permite să avem tehnologie şi expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 şi 4, cât şi pentru retehnologizarea Unităţii 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorţiu mai amplu euro-atlantic, reprezentând ţări care fac parte din NATO, şi cu sprijin financiar din partea partenerilor implicaţi. În plus, se creează cadrul unei ample cooperări între România şi SUA în domeniul nuclear civil. În acelaşi timp, ne dorim ca pe lângă partenerii americani să îi avem parteneri şi pe canadieni şi francezi. Dovedim astăzi că se pot obţine parteneriate serioase, predictibile, dacă există voinţă politică şi muncă susţinută. Pentru SNN acest parteneriat este deosebit de important în dezvoltarea companiei, care se află pe o traiectorie ascendentă, mai ales după ce a intrat în indicii FTSE Russell. Felicit SNN pentru munca depusă până acum şi-i încurajez să implementeze, cu responsabilitate, paşii următori”, a declarat Virgil Popescu, conform unui comunicat al ministerului de resort.

Totodată, potrivit sursei citate, un alt pas important pentru România în relaţia cu SUA, care a fost făcut în cadrul acestei vizite, constă în atragerea de investiţii masive în domenii importante din ţara noastră.

Separat de acordul parafat, am reuşit să identificăm interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară şi gaz natural lichefiat şi din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze, printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. De asemenea, la Washington DC, am avut o întâlnire şi cu reprezentanţii USDFC (The United States International Development Finance Corporation) în vederea posibilităţii extinderii acestui interes financiar prin implicarea diferitelor instituţii de finanţare ale SUA. Vreau să mulţumesc tuturor celor care s-au implicat pentru ca acest acord şi memorandumul să devină realitate. Acestea au pornit de la declaraţia comună a Preşedinţilor celor două state partenere, domnul Klaus Iohannis şi domnul Donald Trump, din data de 20 august 2019, iar pentru demararea efectivă a acestei cooperări mulţumim Prim-Ministrului României, domnul Ludovic Orban şi Ambasadorului SUA în România, Excelenţei Sale Adrian Zuckerman şi echipei Secretarului pentru Energie”, a spus ministrul Popescu.

În ceea ce priveşte Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legatură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi in sectorul energiei nucleare civile din România, faza de parafare reprezintă atingerea unui acord de principiu asupra textului şi principalelor elemente ale dezvoltării proiectelor şi părţilor implicate, proiectul de acord urmând a fi transmis Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului EURATOM, cooperarea în cadrul acordului fiind subordonată prevederilor naţionale, europene şi internaţionale.

Scopul Acordului Interguvernamental este dezvoltarea programului nuclear civil din România prin asigurarea expertizei tehnice, de reglementare, securitate şi siguranţă nucleară şi, implicit, întărirea securităţii, diversităţii, siguranţei în exploatare şi stabilităţii energetice şi de mediu ale României, obiective asociate şi proiectelor de investiţii ale SNN, retehnologizarea Unităţii 1 şi extinderea capacitatii CNE Cernavodă.

Acordul acoperă mai multe arii de cooperare, printre care: Proiectul Unităţilor 3 şi 4, retehnologizarea Unităţii 1, cooperare în diferite domenii, precum reglementare, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi, pregătire personal, cercetare şi dezvoltare.

Adiţional proiectelor actuale, Reactoarele 3 şi 4 şi Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă, Acordul prevede şi cooperarea pe termen lung şi foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament care urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi scalabilităţii tehnologiilor nucleare.

Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

În ceea ce priveşte componenta de finanţare, SUA îşi exprimă interesul ferm în utilizarea Exim Bank, US International Development Finance Corporation şi alte instituţii finanţatoare aplicabile şi disponibile din SUA care să sprijine finanţarea globală a proiectelor.

Continue Reading

ENERGIE

SUA și România au parafat, la Washington, un acord istoric pentru construirea a două noi reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

SUA și România au semnat vineri, în mod oficial, acordul inițial de cooperare pentru proiectele de energie nucleară Cernavodă și sectorul energiei nucleare civile din România, o înțelegere ce a fost anunțată în prealabil joi de ambasadorul SUA Adrian Zuckerman.

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat la Washington un proiect de acord interguvernamental pentru a coopera la extinderea și modernizarea programului de energie nucleară civilă din România, informează un comunicat al Departamentului american pentru Energie.

 

Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactorare a reactorului 1, subliniază sursa citată. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu format din companii din România, Canada și Franța.

“Energia nucleară este crucială pentru a se asigura că România are o sursă de energie electrică fiabilă, accesibilă și fără emisii, iar industria nucleară din SUA așteaptă cu nerăbdare să-și ofere expertiza pentru a dezvolta această importantă sursă de energie. Acest acord între SUA și România sporește cooperarea noastră energetică reciprocă și va consolida securitatea energetică a ambelor națiuni”, a declarat Dan Brouillette, secretarul american al Energiei.

De cealaltă parte, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri Virgil Popescu a spus că “astăzi, România face un uriaș pas în dezvoltarea parteneriatului său strategic cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce privește componenta energetică, și anume cooperarea în domeniul nuclear civil”.

Acest parteneriat va asigura securitatea energetică, va conduce la creștere economică și va implementa cele mai înalte standarde de siguranță. Energia nucleară va continua să joace un rol proeminent în mixul energetic național al țării, oferind României energie fiabilă fără emisii, pentru a satisface cererea sa crescândă de electricitate.

Statele Unite și România vor continua să consolideze relația noastră bilaterală în cadrul diferitelor cadre multilaterale, inclusiv Parteneriatul pentru cooperare energetică transatlantică (P-TEC) creat sub administrația Trump. În cadrul P-TEC, SUA și România co-prezidă un grup de lucru privind cooperarea nucleară civilă. Acest grup de lucru va rămâne o piatră de temelie pentru extinderea acestui parteneriat strategic și comercial.

Citiți și România și SUA semnează un acord fără precedent de 8 miliarde de dolari privind centrala nucleară Cernavodă: “Vom vedea România asumându-și rolul de lider în Europa”

Anterior, ambasadorul american la București a precizat că acest proiect, în valoare de 8 miliarde de dolari, va reprezenta o paradigmă pentru proiectele de dezvoltare economică și energetică româno-americane și că reprezintă cel mai mare pachet de finanțare primit vreodată de România. De altfel, Virgil Popescu se va întâlni cu președinta Exim Bank, Kimberly Reed, pentru a agrea un memorandum de înțelegere vizând finanțarea proiectului nuclear de la Cernavodă și a altor proiecte din România.

De asemenea, cooperarea energetică româno-americană este importantă și în contextul proiectelor energetice ale Inițiativei celor Trei Mări.

Cooperarea bilaterală în ce privește energia civilă nucleară a fost asumată încă de anul trecut prin declarația semnată de președinții Donald Trunp și Klaus Iohannis la Casa Albă, la fel precum consolidarea cooperării în materie de apărare

De altfel, aflat într-o vizită separată la Washington, ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, a semnat joi, la Washington, cu omologul său american Mark Esper o foaie de parcurs pe următorii zece ani, document ce cuprinde obiectivele şi interesele comune în domeniul apărării, precum modernizarea sectorului apărării şi securitatea în regiunea Mării Negre.

Citiți și România și SUA au semnat foaia de parcurs pentru apărare 2020-2030: Nicolae Ciucă și Mark Esper au decis consolidarea cooperării la Marea Neagră și a rotației forțelor SUA în România

Citiți și Șeful Pentagonului mulțumește României pentru angajamentul față de NATO: SUA sunt alături umăr la umăr de România, un aliat statornic

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA20 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu21 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru22 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA23 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending