Connect with us

ROMÂNIA

România ar putea participa, alături de SUA, la manevre militare în Polonia

Published

on

us-militaryStatele Unite pregătesc manevre militare în Polonia, la care ar putea participa trupe din aceste două ţări şi din România, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi din statele baltice, anunță agenţia Reuters, care citează un post local de radio care a difuzat un comunicat transmis de ambasadorul american la Varşovia, Stephen Mull.

Conform textului difuzat, exerciţiile militare, ”de amploare”, se vor desfăşura la baza aeriană Lask, situată în centrul Poloniei, relatează Agerpres.

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România

Published

on

Concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, care se desfășoară duminică în 21 de state membre ale UE, inclusiv în România, țara noastră organizează și un referendum național consultativ pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis. Astfel, peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne atât pentru a-i desemna pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, cât și pentru a vota la referendum.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestui referendum. 

Urmăriți și

LIVE UPDATE Pentru prima dată în istorie, România organizează alegeri europene din postura de președinție a Consiliului UE. Cetățenii români votează astăzi pentru a-și desemna cei 32 de reprezentanți în Parlamentul European

LIVE UPDATE Ultima zi a alegerilor europene: Cetățenii din 21 de state UE votează duminică pentru a-și desemna reprezentanții din Parlamentul European în următorii cinci ani


UPDATE 26 mai, ora 05:35

Cinci dintre cele şase secţii de votare din Australia pentru alegerile europarlamentare româneşti şi pentru referendumul naţional s-au deschis la ora locală 07:00 la Canberra, Melbourne, Sydney, Brisbane şi Adelaide, informează Agerpres. Procesul de votare a început şi la secţia Perth, situată pe un fus orar diferit.

De asemenea, au fost deschise și secţia de votare organizată la Ambasada României la Tokyo, singura din Japonia.

UPDATE 26 mai, ora 00:30 – Primii cetățeni români au votat în Noua Zeelandă

Votul la alegerile pentru desemnarea membrilor din România în Parlamentul European și referendumul național din 26 mai 2019 a început în străinătate, la Auckland, Noua Zeelandă, la ora 22.00, ora României (ora 7.00 ora locală), în secţia de votare nr. 18, cea mai îndepărtată secţie de votare organizată în afara graniţelor României, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Votul în cadrul celor 441 de secții organizate în străinătate se va desfășura pe durata a 33 de ore (25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 când se vor închide secțiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) și cea de la Vancouver, Canada).


Alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

Potrivit Agerpres, alegătorii votează în aceleaşi secţii, în acelaşi interval de timp, între orele 7:00 – 21:00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea “VOTAT”, pe buletine de vot separate – unul pentru alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului.

Pentru cele două scrutine de duminică vor fi organizate 18.730 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 441 de secţii.

Pentru cele 441 de secţii de votare înfiinţate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis 4.000.500 de buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional.

Potrivit ultimei informări a AEP, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la 31 martie este de 18.949.141.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul este primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

#RO2019EU

România și Slovenia doresc să schimbe legislația din Uniunea Europeană privind etichetarea mierii prin indicarea precisă a țării de origine

Published

on

©Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale/ Facebook

România și Slovenia doresc să schimbe legislația din Uniunea Europeană privind etichetarea mierii prin indicarea precisă a țării de origine, indiferent dacă aceasta provine la state membre UE sau țări terțe, a afirmat, sâmbătă, Tanja Strnisa, secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Alimentaţiei din Republica Slovenia, la conferinţa ”Apicultura în context european şi mondial”, informează Agerpres.

”Am fost foarte bucuroasă să aflu astăzi că România a făcut progrese în acest domeniu, şi să aflu, de asemenea, că atât cultivatorii de albine, apicultorii, cât şi Ministerul Agriculturii se străduiesc să obţină o miere de foarte bună calitate, că s-a reuşit în România să dubleze producţia şi aproape să se dubleze numărul de colonii, de familii de albine. Am mai auzit astăzi ceva foarte importat legat de calitatea mierii dumneavoastră, de faptul că şi consumatorii de miere doresc să fie informaţi în legătură cu calitatea mierii şi mai ales să fie informaţi cu privire la ţara de origine, cu provenienţa mierii. În conformitate cu legislaţia actuală a Uniunii Europene pe etichetă se poate menţiona provenit din Uniunea Europeană sau nou-UE, iar consumatorii noştri şi apicultorii doresc să aibă informaţii mai precise, dacă este dintr-o ţară terţă, din care anume ţară terţă, iar dacă este din Uniunea Europeană din care ţară membră a Uniunii Europene provine. Iar în această privinţă cele două ministere ale noastre se susţin unul pe altul în ideea schimbării acestui mod de etichetare la nivel European”, a spus Tanja Strnisa.

Prezent la conferinţa de presă, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a declarat că ar trebui să ne dea de gândit faptul că în România consumul de zahăr pe cap de locuitor este de 30 de kg, iar cel de miere pe cap de locuitor este de un kg şi că ar trebui să face diferenţa în opţiunile pe care le avem.

Tanja Strnisa a participat sâmbătă la conferinţa ”Apicultura în context european şi mondial”, eveniment realizat în contextul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Evenimentul, organizat cu prilejul ”Zilei Mondiale a Albinei”, îşi propune să evidenţieze importanţa polenizatorilor pentru umanitate şi pentru întregul ecosistem, asupra necesităţii dezvoltării sectorului apicol în contextul schimbărilor climatice, precum şi rolul crucial al acestora în creşterea randamentului culturilor.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins în anul 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu a promovat la New York candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU

Published

on

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a participat vineri la o reuniune în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, pe tema Impactul operaţiunilor de menţinere a păcii asupra consolidării şi permanentizării păcii, organizată de Indonezia şi Costa de Fildeş, în marja căreia a avut o serie de întâlniri cu reprezentanţi permanenţi la ONU, în cadrul cărora a promovat candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al organizaţiei.

Potrivit unui comunicat al MAE, ministrul Afacerilor Externe a avut întrevederi cu o serie de reprezentanți permanenți la ONU a unor state membre ale grupului Uniunii Africane – Ghana, Tanzania, Coasta de Fildeş, Benin, Tunisia, Etiopia şi Maroc, precum şi cu prim-ministrul din Saint Vincent şi Grenadine, Ralph Gonsalves, şi cu Reprezentantul Permanent la ONU al Indiei, în cadrul cărora a promovat candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (2020-2021).

La reuniunea în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, şeful diplomaţiei române a subliniat contribuţia constantă a României în procesele de menţinere şi de consolidare a păcii, prin deţinerea funcţiei de Preşedinte a Comisiei pentru Consolidarea Păcii (Peacebuilding Commission – PBC) în 2018 şi exercitarea mandatului de Vicepreşedinte PBC în 2019.

De asemenea, el a menţionat că, din 1991, România a contribuit cu peste 12.500 de militari, poliţişti, jandarmi şi ofiţeri de pază şi protecţie, care au servit sub drapelul ONU în 25 de misiuni de menţinere a păcii din întreaga lume. Totodată, a exprimat susţinerea României faţă de iniţiativa Secretarului General ONU intitulată ”Acţiunea pentru menţinerea păcii”.

România a depus, în 2006, candidatura pentru un nou mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru locul alocat Grupului Estic, în intervalul 2020-2021. Alegerile vor avea loc în iunie 2019.

De la momentul aderării sale la ONU, în anul 1955, România a mai deţinut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (1962, 1976-1977, 1990-1991, 2004-2005).

Ministerul Afacerilor Externe a elaborat ”Strategia României privind obţinerea unui nou mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2020-2021”, în baza căreia a fost adoptat, la nivelul ministerului, ”Planul de acţiune pentru promovarea candidaturii României la CS ONU la alegerile din 2019”.

România și-a lansat oflicial campania de obținere a unui loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2017, moment care a coincis cu preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei rotative a Grupului Est European din cadrul ONU, la 1 iunie 2017.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending