Connect with us

ROMÂNIA

România are datorii de peste 192 de milioane de euro la spitalele din străinătate

Published

on

sanatate-bani UEDatele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) puse la dispoziţie pentru Gândul arată că ţara noastră datorează spitalelor din străinătate pentru tratamentele acordate românilor peste 192 de milioane de euro. Potrivit CNAS, pentru cei 1010 români care au plecat la tratament în străinătate cu formularul E112, anul trecut, autorităţile au avut la dispoziţie un buget de peste 33.600 de euro. În realitate, costul tratamentelor acordate anul trecut în spitalele din străinătate s-a ridicat la peste 33 de milioane de euro.

Sistemul sanitar din România, atât cel de stat, cât şi cel privat, pierde tot mai mult teren în detrimentul spitalelor din străinătate. Dovadă stau miile de români care pleacă anual la tratament peste graniţă. Şi asta nu pentru că nu avem medici excepţionali, ci pentru că pacienţii de la noi din ţară nu pot beneficia de tratamente adecvate. „Medicii români sunt străluciţi, dar un bolnav de cancer are nevoie şi de molecule de ultimă generaţie, iar în ţară nu poate beneficia de un tratament adecvat. În România, lista de medicamente compensate nu a mai fost actualizată de aproape şase ani. Un bolnav de cancer nu poate beneficia de un tratament adecvat. În România, un bolnav de cancer doar supravieţuieşte, din păcate, nu se poate şi trata. Românii ajunşi în situaţii din astea caută să îşi salveze viaţa oricum şi oriunde”, a declarat pentru gândul Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.

Datele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) puse la dispoziţie pentru gândul arată că numai anul trecut peste 1.000 de români au plecat la tratament în străinătate cu formularul E112. Majoritatea dintre aceştia suferind de afecţiuni oncologice – 367 de cazuri, urmaţi de cei cu afecţiuni ale sistemului circulator – 265 de cazuri şi cu afecţiuni pediatrice – 116 de cazuri. Pentru aceste cazuri costurile tratamentelor s-au ridicat la peste 33 de milioane de euro.

În total, datele CNAS arată datoria pe care România o are către spitalele unde s-au tratat românii în baza formularului E112 este de peste 192 de milioane de euro.

Statisticile autorităţilor mai arată că cele mai mari datorii pe care le are România la spitalele din străinătate sunt la unităţile sanitare din Franţa – peste 10.240.000 de euro, Germania – peste 9.085.700 de euro, Austria – peste 6.464. 900 de euro, Italia – peste 2.404.000 de euro şi Belgia – peste 2.204.000 de euro. La polul opus se află Bulgaria – peste 2.700 de euro, Slovenia – peste 1.500 de euro, Finlanda – peste 1.300 de euro, Lichtenstein – peste 1.000 de euro şi Slovacia – peste 800 de euro.

În ceea ce priveşte topul ţărilor unde românii ajung să se trateze după ce s-a stabilit că nu pot beneficia de tratament adecvat în ţară este următorul: Germania – 443 de cazuri, Austria – 229 de cazuri, Italia – 117 de cazuri, Franţa – 113 de cazuri şi Ungaria – 54 de cazuri. La polul opus se află Spania – 4 cazuri, Finlanda – 3 cazuri, Irlanda – 3 cazuri, Bulgaria – 1 caz şi Grecia – 1 caz.

 

Mai multe informatii aici.

 

 

 

.

NATO

Premierul Viorica Dăncilă la NATO: România susține consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică

Published

on

România rămâne un aliat de încredere al NATO, a declarat, miercuri, la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă, la finalul întrevederii cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Este un moment important pentru România – în prima parte a acestui an deţinem preşedinţia Consiliului UE şi celebrăm, totodată, 15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În egală măsură, în 2019 NATO împlineşte 70 de ani de la fondarea sa. Toate aceste repere ne îndeamnă la o reflecţie strategică asupra modalităţilor de a răspunde cât mai eficient provocărilor cu care ne confruntăm împreună. Sub aceste auspicii, l-am asigurat pe secretarul general că România rămâne un aliat de încredere, susţine ferm o Alianţă puternică şi consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică“, a susținut Viorica Dăncilă. 

Citiți și NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

Agenda întrevederii a cuprins subiecte de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, precum evoluția situației de securitate din zona Mării Negre și implementarea deciziilor aliaților privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare, dar și angajamentele  asumate de statele aliate în legătură cu conceptul celor 3 C – cash, capabilities, contribution.

.

Continue Reading

#RO2019EU

NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Published

on

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a salutat miercuri contribuția și angajamentul României în cadrul Alianței Nord-Atlantice, mai ales în contextul aniversării anul acesta a 15 ani de la aderarea la Alianță și în condițiile în care Bucureștiul exercită președinția Consiliului Uniunii Europene.

”România este un aliat solid și foarte apreciat. Acesta este anul în care sărbătorim 15 ani de când România s-a alăturat NATO. Ați contribuit la menținerea securității comune, iar contribuțiile României ne fac mai puternici”, a spus Stoltenberg în cadrul unor declarații de presă comune cu premierul Viorica Dăncilă, aflată într-o vizită de lucru la sediul Alianței.

Înaltul oficial aliat a exprimat și așteptările pe care NATO le are de la președinția în exercițiu a Consiliului UE

”România și-a asumat președinția Consiliului Uniunii Europene pentru prima oară la 1 ianuarie. NATO și Uniunea Europeană lucrează din ce în ce mai aproape în domenii care includ mobilitatea militară, securitatea cibernetică și securitatea maritimă. Ne bucurăm că există planuri de întărire a cooperării UE-NATO pe durata președinției române”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a enumerat contribuțiile pe care România le aduce securității euro-atlantice, încurajând totodată țara noastră să continue pe calea alocării a 2% din PIB pentru Apărare și pe menținerea contribuțiilor la misiunile aliate.

România joacă un rol crucial în asigurarea securității în zona Mării Negre, incluzând găzduirea unei brigade conduse de forțele armate române la Craiova. De asemenea, România găzduiește facilitatea de apărare antibalistică la Deveselu care contribuie la asigurarea securității euro-atlantice. (…) Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă și imprevizibilă, așa încât este important ca noi să investim în apărare. De aceea, privesc cu bucurie planurile României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și intenția de a moderniza forțele sale armate pe parcursul următorului deceniu. Acest efort este important pentru că partajarea echitabilă a responsabilităților înseamnă mai mult decât capacitatea financiară, ci și contribuția la misiunile noastre comune. Încurajez România să continue pe această cale”, a conchis Stoltenberg, care este așteptat săptămâna viitoare la București pentru a lua parte la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE.

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

 

.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Premierul Viorica Dăncilă a participat la ceremonia oficială dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Marcăm astăzi o pagină neagră în istoria  Europei și a lumii întregi

Published

on

,,Marcăm astăzi Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, prin care onorăm memoria victimelor care au pierit în anii tragici din secolul trecut, o pagină neagră în istoria  Europei și a lumii întregi. Este, în același timp, o dată încărcată de simbolism din perspectiva eforturilor  internaționale de combatere a anti-semitismului și a oricăror forme de discriminare, rasism și xenofobie.”, a evocat demnitarul român în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizată la sediul Parlamentului European din Bruxelles, potrivit comunicatului oficial.

Ceremonia a fost  organizată de Congresul Evreiesc European, sub patronajul președintelui Parlamentul European, Antonio Tajani. La eveniment au participat atât înalți oficiali europeni, cât și membri marcanți ai comunității evreiești europene și internaționale. Prim-ministrul român a susținut o alocuțiune în deschiderea evenimentului, în care a evocat memoria victimelor Holocaustului, subliniind, totodată, necesitatea consolidării eforturilor comune europene și internaționale de combatere a antisemitismului și a proliferării oricăror forme de discriminare.

De asemenea, demnitarul român a prezentat importanța pe care o acordă Guvernul României măsurilor de combatere a rasismului, intoleranței, xenofobiei, precum și a discursului bazat pe ură, ca parte integrantă a programului asumat de România la Președinția Consiliului Uniunii Europene.

În luna iunie 2018, la doi ani de la adoptarea definiției, Parlamentul României a adoptat o lege specială privind combaterea antisemitismului, care definește antisemitismul  și incriminează distribuirea și promovarea de materiale cu un conținut antisemit, precum și promovarea de idei, concepții sau doctrine antisemite.

Guvernul României a susținut și susține consolidarea eforturilor pentru includerea în programele educative a problematicii genocidului romilor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și pentru asigurarea unor condiții sociale decente ultimilor supraviețuitori romi ai deportărilor în Transnistria.

Putem spune că România, parcurgând un amplu proces de recuperare a istoriei  care s-a finalizat cu implementarea recomandărilor Comisiei Elie Wiesel, a devenit un model regional în ceea ce privește asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului și a antisemitismului, astfel încât generațiile tinere să descopere adevărul despre această pagină dramatică de istorie.

Întregul discurs aici.

Citiți și:

Viorica Dăncilă, în vizită de lucru la Bruxelles. Premierul se întâlnește cu secretarul general al NATO

 

Continue Reading

Trending