Connect with us

COMISIA EUROPEANA

România are la dispoziție doi ani pentru a transpune în dreptul național noul pachet legislativ european privind protecția consumatorilor împotriva practicilor comerciale incorecte în mediul online

Published

on

© European Commission/ Twitter

România are la dispoziție aproape doi ani pentru a transpune noul pachet legislativ european privind protecția consumatorilor în mediul online, respectiv 28 noiembrie 2021, a precizat, miercuri, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), potrivit Agerpres.

”În data de 7 ianuarie 2020 a intrat în vigoare Directiva (UE) 2019/2161 (denumită Directiva Omnibus) a Parlamentului European şi a Consiliului referitoare la o asigurare mai bună a respectării normelor Uniunii în materie de protecţie a consumatorilor şi modernizarea normelor anterioare. În acest context, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor va pregăti actul normativ de transpunere a Directivei Omnibus în dreptul naţional, care va cuprinde o serie de măsuri ce vor garanta standarde mai ridicate de protecţie pentru consumatorii români împotriva practicilor comerciale incorecte, atunci când aceştia optează să achiziţioneze produse sau servicii on-line”, precizează ANPC.

Termenul de transpunere a noului pachet legislativ este 28 noiembrie 2021, urmând ca noile dispoziţii să intre în vigoare începând de la 28 mai 2022.

Comisia Europeană a salutat la 7 ianuarie intrarea în vigoare a noilor norme UE privind protecția consumatorilor, ca parte a „Noilor avantaje pentru consumatori”.

Acestea vizează o mai bună aplicare și modernizare a normelor actuale ale UE privind protecția consumatorilor, în conformitate cu evoluțiile digitale.

”Noile norme vor spori protecția consumatorilor în lumea digitală, protecție pe care o merită cu prisosință. De asemenea, UE spune <<NU>> produselor vândute ca fiind identice cu cele din alte state membre, atunci când este evident că nu e așa. Însă aceste noi norme nu vor proteja consumatorii de comercianții necinstiți și de escrocherii online decât dacă sunt implementate în mod strict. Încurajez cu fermitate toate statele membre să se asigure că noile norme sunt puse în aplicare fără întârziere”, a precizat Vera Jourova, vicepreședintele pentru valori și transparență, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. 

La rândul său, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a transmis că, prin intrarea în vigoare a acestor norme, Uniunea Europeană transmite ”un avertisment puternic comercianților cu privire la faptul că ar trebui să respecte normele, nu să le ocolească. Încălcarea la scară largă a normelor UE privind protecția consumatorilor poate însemna, pentru o companie, o amendă de 4 % din cifra de afaceri anuală. Aceasta va fi o sancțiune suficient de descurajatoare și eficace pentru a preveni fraudele comercianților necinstiți. Salut această nouă legislație, deoarece stabilește standarde cu adevărat europene de protecție a consumatorilor.”

Noile norme vor asigura, printre altele, o mai mare transparență a piețelor online: va deveni mai clar dacă produsele sunt vândute de un comerciant sau de o persoană fizică, iar recenziile false vor fi interzise.

În plus, vânzătorii nu vor putea să promoveze în mod fals reduceri de preț, iar site-urile de comparare a prețurilor vor trebui să informeze consumatorii cu privire la criteriile de clasificare.

Noile norme vor consolida, de asemenea, drepturile consumatorilor prin: asigurarea de compensații pentru victimele practicilor comerciale neloiale și prin aplicarea de sancțiuni în cazul „unor situații de prejudiciu colectiv” care afectează consumatorii din întreaga UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Albania și Macedonia de Nord fac încă un pas important pe calea aderării la UE. Comisia Europeană a prezentat Consiliului propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerile de cadre de negociere pentru Albania și Macedonia de Nord,care stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare care vor fi purtate de cele două țări.

Prin aceste propuneri, solicitate Executivului european de Consiliul Afaceri Generale în luna martie, când a luat decizia de a deschide negocierile cu aceste două țări, Albania și Macedonia de Nord mai fac încă un pac important pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, cadrele de negociere stabilesc orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu fiecare țară candidată în parte. Proiectele de cadre cuprind trei părți: 1) principiile care guvernează negocierile de aderare, 2) conținutul negocierilor și 3) procedura de negociere.

Scopul negocierilor este ca Albania și Macedonia de Nord să adopte întregul acquis al UE și să asigure pe deplin punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia în momentul aderării.

”Prezentând acest cadru concret pentru desfășurarea negocierilor de aderare, ne-am onorat angajamentele asumate. Propunerile noastre se bazează pe metodologia revizuită de extindere pe care am prezentat-o în luna februarie pentru ca procesul de aderare să devină mai credibil, cu o orientare politică mai puternică, mai dinamic și mai previzibil. Aștept cu interes discuțiile cu statele membre și organizarea, cât mai curând posibil, a primelor conferințe interguvernamentale cu cele două țări. Viitorul lor este în mod clar în Uniunea Europeană și am convingerea că ambele țări vor continua reformele pe calea aderării la UE, așa cum au făcut-o până în prezent”, a precizat comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Proiectele de cadre de negociere se bazează pe experiența extinderilor anterioare și pe negocierile de aderare în curs. Acestea integrează metodologia revizuită de extindere, țin seama de evoluția acquis-ului UE și reflectă în mod corespunzător meritele și situația specifică a fiecărei țări în parte.

Credibilitatea este consolidată printr-o atenție sporită acordată reformelor fundamentale privind statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și a administrației publice și economia celor două țări.

În același timp, propunerile prevăd o orientare politică mai puternică a procesului și un dinamism sporit prin organizarea capitolelor de negociere în clustere tematice.

Predictibilitatea procesului de aderare poate fi îmbunătățită printr-o mai mare claritate cu privire la consecințele pozitive pe care le pot avea progresele înregistrate în materie de reforme și la potențialele consecințe negative în cazul absenței unor progrese, a unei stagnări prelungite sau a unor regrese în punerea în aplicare a reformelor și în îndeplinirea cerințelor procesului de aderare.

După cum s-a angajat în luna martie, când a fost adoptată decizia Consiliului, Comisia Europeană prezintă statelor membre ale UE proiectele de cadre de negociere, la care se adaugă o actualizare a progreselor pe care le-au înregistrat între timp cele două țări.

După ce statele membre vor adopta cadrele de negociere, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene va prezenta poziția generală convenită la nivelul UE în cadrul primei conferințe interguvernamentale cu fiecare dintre cele două țări, care marchează începutul oficial al negocierilor de aderare. Tot atunci vor fi date publicității și cadrele de negociere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție și solicită sancțiuni financiare pentru netranspunerea Directivei privind mărcile în legislația națională

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție, solicitând sancțiuni financiare, ca urmare a faptului că nu a comunicat măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei privind mărcile (Directiva (UE) 2015/2436). România este singurul stat membru care nu a comunicat încă măsurile de transpunere a directivei, precizează un comunicat

Directiva privind mărcile constituie un pas important în modernizarea și armonizarea în continuare a legislației UE privind mărcile. Aceasta a introdus o serie de modificări semnificative în ceea ce privește dreptul material al mărcilor UE, cum ar fi: o nouă definiție a mărcii, adaptată la era digitală; noi motive de respingere a cererilor de înregistrare și noi norme privind mărfurile contrafăcute în tranzit. Directiva a introdus, de asemenea, dispoziții procedurale pentru armonizarea procedurilor privind mărcile în toate statele membre ale UE, luând ca reper sistemul mărcilor UE.

Statele membre au fost obligate să transpună directiva în legislația națională până la 14 ianuarie 2019. României i s-a transmis un aviz motivat, iar aceasta a avut la dispoziție un termen pentru a răspunde. Totuși, în pofida faptului că i s-a acordat o prelungire a termenului de răspuns la avizul motivat, România nu a comunicat măsurile de transpunere. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Thierry Breton: UE trebuie să dispună de o constelație proprie de sateliți pentru internet de mare viteză

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru piaţa internă, printre atribuţiile căruia se află şi sectorul spaţial, Thierru Breton subliniază că Uniunea Europeană trebuie să dispună de o constelaţie proprie de sateliţi pentru internet de mare viteză.

De asenemena Thierry Breton susuține că Uniunea Europeană trebuie să îşi consolideze astfel autonomia strategică, a declarat miercuri pentru cotidianul francez Le Figaro comisarul european, care doreşte “să propună rapid” acest proiect, informează AFP, potrivit Agerpres.

Reamintitm că Uniunea Europeană va investi sume mai mari de bani în lansări de rachete, sateliţi de comunicaţii şi explorarea spaţiului, pentru a-şi consolida succesele din sectorul spaţial, rămase adeseori necunoscute, şi pentru a ţine pasul cu ambiţiile Statelor Unite şi Chinei, a anunţat comisarul european Thierry Breton, citat duminică de Reuters.

“Spaţiul reprezintă unul dintre punctele forte ale Europei şi ne oferim astfel mijloacele necesare pentru a accelera dezvoltarea acestui domeniu”.

Thierry Breton speră că executivul european va aloca 16 miliarde de euro pentru sectorul spaţial în următorul său buget și a a precizat că va propune înfiinţarea unui Fond European pentru Spaţiu în valoare de 1 miliard de euro, ce va fi utilizat pentru sprijinirea companiilor de tip start-up.

Dar, pentru a dezvolta economia digitală, acelaşi comisar europeană consideră că este de asemenea “de dorit ca UE să se înzestreze, în deceniul care vine, cu un sistem de sateliţi care să facă legătura între sateliţii geostaţionari şi o constelaţie LEO (orbită joasă), echipaţi cu sisteme criptate şi tehnologii cuantice” dedicate internetului de mare viteză.

“Am ajuns deja la 15 miliarde de euro în cadrul negocierilor în curs”, a adăugat el.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending