Connect with us

ROMÂNIA

România are noi ambasadori în Marea Britanie și în Rusia. Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare pentru 12 șefi de misiuni diplomatice

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marți, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, între care noi ambasadorii ai țării noastre în Marea Britanie și în Rusia, parte a unui amplu proces de schimbare a șefilor de misiuni diplomatice care cuprinde 31 de posturi.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului i-a acreditat pe:

– Decret privind acreditarea domnului Răzvan Rotundu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Georgia, cu reședința la Tbilisi;

–  Decret privind acreditarea doamnei Brândușa-Ioana Predescu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Bulgaria, cu reședința la Sofia;

– Decret privind acreditarea domnului Cristian Istrate în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Federația Rusă, cu reședința la Moscova;

– Decret privind acreditarea domnului Bogdan Mănoiu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Canada, cu reședința la Ottawa;

– Decret privind acreditarea domnului Sorin-Dan Mihalache în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Cipru, cu reședința la Nicosia;

– Decret privind acreditarea doamnei Daniela-Mariana Sezonov-Ţane în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în India, cu reședința la New Delhi;

–  Decret privind acreditarea domnului Dan-Adrian Bălănescu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Indonezia, cu reședința la Jakarta;

–  Decret privind acreditarea doamnei Nineta Bărbulescu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Malaysia, cu reședința la Kuala Lumpur;

–  Decret privind acreditarea domnului Daniel Cristian Ciobanu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Uzbekistan, cu reședința la Tașkent;

–  Decret privind acreditarea doamnei Daniela-Laura Popescu în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu reședința la Londra;

– Decret privind acreditarea domnului Marius-Gabriel Lazurca, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite Mexicane, și în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Nicaragua, în Republica El Salvador și în Republica Costa Rica, cu reședința la Ciudad de Mexico;

–  Decret privind acreditarea doamnei Camelia Ion-Radu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Peru, și în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statul Plurinațional al Boliviei, cu reședința la Lima.

Ca parte a acestui proces, șeful statului a semnat, la 22 decembrie, decretele privind acreditarea a șapte ambasadori români în străinătate, în Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Australia, Albania, Peru, Senegal și Paraguay.

Anterior, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 26 noiembrie 2020, decretele privind acreditarea a 12 ambasadori români în străinătate, inclusiv noii ambasadori ai României în Turcia, Olanda și la UNESCO.

Pe 11 septembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare pentru 12 ambasadori care se aflau la post în Turcia, Irak, Liban, Ungaria, Argentina, Australia, Țările de Jos, Finlanda, Malaezia, Peru, Uruguay și Federația Rusă. Pe 14 septembrie, șeful statului a mai semnat decrete de rechemare pentru alți 12 ambasadori care se aflau la post în India, Muntenegru, Cehia, Maroc, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Bulgaria, Uzbekistan, Regatul Unit, Georgia, Iran, Albania, la UNESCO și pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.

Ulterior, surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că aceste 26 de rechemări fac parte dintr-un proces instituțional de înnoire în rândul șefilor de misiuni, care au ajuns la îndeplinirea mandatului cutumiar de 4 ani sau peste, urmând a avea loc 31 de numiri, inclusiv la misiuni unde conducerea era vacantă. Conform surselor menționate, din punct de vedere statistic este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție aproape egală, ca parte a abordării MAE de a promovaactiv egalitatea de șanse în rândul angajaților săi.

Citiți și Surse diplomatice: România propune un expert în controlul armamentelor ca ambasador la Moscova. Cine sunt 31 de noi ambasadori propuși de Klaus Iohannis

Propunerile de rechemări și respectiv de numiri se fac de către Ministerul Afacerilor Externe, sunt avizate de către prim-ministru și aprobate de către președintele României.

Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de promulgare a legii prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la Uniunea Europeană disponibile sub formă de împrumut prin intermediul instrumentului SURE.

Astfel, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat un decret “pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2020 pentru aprobarea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană, în calitate de Creditor şi România, în calitate de Împrumutat, în valoare de 4.099.244.587 euro, semnat la București, la 8 octombrie 2020 şi la Bruxelles, la 19 octombrie 2020”.

Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 4,099 mld. EUR, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19 (SURE) fusese aprobat în luna octombrie a anului trecut.

Împrumutul a fost acordat la cererea părții române, transmisă Comisiei Europene, în baza Memorandumului din data de 7 august 2020, privind acordul de principiu al Guvernului pentru contractarea acestui împrumut.

Împrumutul va susține măsurile adoptate de Guvernul României, în contextul generat de criza COVID-19, în perioada februarie – august 2020, menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidența șomajului și pierderea veniturilor. Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene enumerăm șomajul tehnic, programul de muncă flexibilă, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profesioniști a căror activitate a fost redusă/întreruptă urmare a pandemiei COVID-19, precum și sporuri și alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoașterea meritelor acestora.

Instrumentul SURE poate furniza sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro tuturor statelor membre. Până în prezent, Comisia a propus acordarea unui sprijin financiar în valoare de 90,3 miliarde de euro pentru 18 state membre, între care și România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma recomandărilor Grupului Științific și Medical din cadrul Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, a Ministerului Sănătății și a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), s-a luat decizia renunțării la limita de vârstă pentru administrarea vaccinului produs de compania AstraZeneca, potrivit unui comunicat.

Măsura vine ca urmare a apariției noilor date științifice, a experienței și deciziilor altor state europene, precum și a recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru prevenirea infectării cu virusul SARS-CoV-2, sens în care vaccinul AstraZeneca poate fi administrat adulților cu vârsta peste 18 ani, conform rezumatului caracteristicilor produsului. Vaccinul determină sistemul imunitar al organismului să producă anticorpi și globule albe specializate care acționează împotriva virusului, oferind astfel protecție împotriva COVID-19. Pentru imunizare, se administrează două doze de vaccin, după un interval cuprins între 4-12 săptămâni de la prima doză.

Agenția Europeană a Medicamentului a recomandat, la 29 ianuarie 2021, acordarea autorizației condiționate de punere pe piață pentru vaccinul împotriva COVID-19, dezvoltat de compania AstraZeneca. Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) din cadrul EMA a evaluat datele privind calitatea, siguranța și eficacitatea vaccinului și a recomandat prin consens acordarea de către Comisia Europeană a autorizației condiționate de punere pe piață.

Vaccinul AstraZeneca este al III-lea vaccin împotriva COVID-19 disponibil pentru derularea campaniilor de vaccinare în statele membre ale Uniunii Europene și, implicit, în România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

Published

on

© Ludovic Orban/ Facebook

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, liderul Partidului Național Liberal (PNL), a precizat că principalul subiect discutat în ședința de luni a coaliției de guvernare a vizat structura Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), punctând că pentru liberali reprezintă o prioritate finalizarea acestui plan, pentru a fi prezentat ulterior Comisiei Europene, informează Agerpres.

”Principalul subiect de discuţie în cadrul coaliţiei a fost structura Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care sunt reformele, care sunt măsurile, intervenţiile, practic, pe ce urmează să fie utilizaţi banii pe care îi vom obţine din Facilitatea de Rezilienţă şi Recuperare. Am făcut paşi înainte, sigur că, faţă de poziţiile prezentate de formaţiuni, am discutat toate punctele şi, într-un timp cât mai scurt posibil, vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele României şi, de asemenea, să putem, ulterior, să o trimitem către Comisia Europeană. Mai sunt anumite sume care trebuie alocate către diferitele măsuri şi mai sunt vreo 2-3 măsuri care sunt încă în discuţie”, a precizat Ludovic Orban într-o declarație de presă desfășurată la Parlament.

Acesta a explicat că finalizarea discuțiilor legate de Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o prioritate pentru PNL pentru că PNRR este ”fundamental pentru susţinerea procesului de reformă şi a procesului de investiţii în toate domeniile de intervenţie, indiferent că este vorba de infrastructură de transport, de infrastructură locală, de educaţie, de sănătate, de susţinerea mediului de afaceri. Toate domeniile care urmează să fie finanţate prin Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt extrem de importante şi prioritatea noastră este să ajungem la o formă pe care să o putem prezenta Comisiei Europene”, a adaugat Orban.

România urmează să primească 30,44 de miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, elementrul central al Instrumentului Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro convenit de șefii de stat sau de guvern în cadrul summitului din luna iulie a anului trecut alături de bugetul multianual al Uniunii Europene, al cărui cuantum total se ridică la 1.824,3 miliarde de euro.

Cele peste 30 de miliarde de euro sunt structurate după cum urmează: 13,7 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

La baza acordului convenit de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene stau următoarele șase domenii de politici europene: Pactul Ecologic European, Strategia Digitală, Strategia Industrială și Strategia pentru IMM-uri, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Agenda pentru competențe, Garanția pentru tineri, Garanția pentru copii.

Pentru a beneficia de acești bani, România va trebui să transmită Comisiei Europene Planul Național de Redresare și Reziliență până cel târziu la 30 aprilie 2021.

Acesta trebuie să se concentreze în mare măsură asupra reformelor, cât și asupra investițiilor și trebuie țină cont de anumite recomandări sugerate de Bruxelles, între care: alocarea a cel puțin 37% din cheltuieli pentru climă și a minimum 20% pentru digitalizare și sporirea competențelor digitale.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO13 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA15 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA16 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

MAREA BRITANIE17 hours ago

Uniunea Europeană și Statele Unite încheie negocierile pentru acordul privind cotele agricole post-BREXIT

U.E.17 hours ago

Agenția Europeană pentru Medicamente avertizează: Autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik V este o ”ruletă rusească”

U.E.18 hours ago

Politico Europe: 16 țări din UE, între care și România, nu au optat pentru suplimentarea dozelor de vaccin produse de compania Moderna

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending