România are o strategie privind inteligența artificială centrată pe respectarea drepturilor omului și pe clasificarea riscului, document definit după mai bine de opt luni de dezbateri, atât cu mediul universitar din România, cu companiile private, cu institutele de cercetare, cu ecosistemul din Europa şi cel din alte state occidentale, în special, cel din SUA, a subliniat ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan.
Acesta a prezentat miercuri, într-o conferință desfășurată la Palatul Victoria, detaliile privind Strategia Naţională a României pentru Inteligenţă Artificială 2024 – 2027, document care a primit recent aprobarea Guvernului.
”Referitor la Strategia de Inteligenţă Artificială a României, (…) după mai bine de opt luni de dezbateri, atât cu mediul universitar din România, cu companiile private, cu institutele de cercetare, cu ecosistemul din Europa şi cel din alte state occidentale, în special, cel din SUA, am ajuns, într-un final, la o strategie care să cuprindă două elemente extrem de importante. O dată – centrarea asupra omului şi anume principiul prin care drepturile sale sunt respectate atunci când vorbim despre utilizarea noilor tehnologii de inteligenţă artificială, care astăzi se află în peste şapte miliarde de aplicaţii. Doi – clasificarea riscului, atunci când vorbim despre conţinut care poate să vină şi să fie critic pentru informarea publică sau pentru impactul societal”, a detaliat ministrul, potrivit Agerpres.
Făcând referire la tehnologiile emergente, Bogdan Ivan a subliniază că, în această strategie, ministerul a profilat modul în care acestea ”vor putea să fie ancorate în finanţările naţionale şi europene din Planul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare, tocmai pentru a crea contextul în care acele entităţi, fie că vorbim despre companii, fie că vorbim despre entităţi publice din România sau organizaţii de cercetare, atunci când aplică pentru o finanţare europeană sau guvernamentală, să fie ancorate în acest cadru strategic prin care atât Inteligenţa Artificială, cât şi, mai nou, o nouă tehnologie (Quantum computing – n.r.) vor putea să fie finanţate direct şi cu prioritate”.
Conform mențiunilor sale, există deja în prezent proiecte în administrația publică care folosesc Inteligența Artificială.
”În momentul de faţă, avem proiecte care folosesc această nouă tehnologie. Şi pot să dau cel mai recent exemplu – un proiect de procesare automată a datelor pe care l-am deschis în urmă cu aproximativ două luni prin care 18 ministere şi agenţii guvernamentale vor putea să proceseze automat seturi uriaşe de date, printr-o finanţare de 20 de milioane de euro. Şi, mai mult, vorbim despre o statistică pe care a publicat-o INS-ul prin care, în următorii trei ani, aproximativ 30% din corpul funcţionarilor publici din România urmează să iasă la pensie. Este evident că munca acestor funcţionari, o mare parte din munca lor va putea să fie înlocuită de aceste noi tehnologii prin transformarea digitală a statului român”, a completat Bogdan Ivan.
Adoptarea Strategiei Naționale privind Inteligența Artificială înscrie România pe direcția europeană de reglementare a acestei noi tehnologii.
Amintim că în luna mai, Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde finală pentru o lege revoluționară care vizează armonizarea normelor privind inteligența artificială, așa-numita lege privind inteligența artificială, fiind prima lege de acest tip din lume și care poate stabili un standard global pentru reglementarea inteligenței artificiale.
