Connect with us

ROMÂNIA

România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

Published

on

© European Union, 2020

La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul Tehnica fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Pentru ca acest obiectiv să fie atins, au fost statuate 11 obiective generale și 7 obiective specifice:

Obiectivele generale:

  1. Introducerea terapiilor inovative
  2. Servicii de psiho-oncologie și construcție
  3. Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenția a bolilor netransmisibile
  4. Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE
  5. Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului
  6. Realizarea unui registru național de cancer funcțional, cu subregistre pentru toate localizările
  7. Paliația
  8. Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice
  9. Traseul pacientului oncologic
  10. Tumor board
  11. Medicină personalizată 

Obiective specifice: 

  1. Localizarea colo-rectală
  2. Localizarea sân
  3. Localizarea col uterin
  4. Localizarea bronhopulmonară
  5. Localizarea prostată
  6. Hemopatii maligne
  7. Tumori pediatrice

Cancerul a fost și va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel național cât și la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature (la vârste cuprinse între 30 – 69 ani) în 134 de țări, potrivit OMS – International Agency for Research on Cancer.

În UE, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane noi cazuri de cancer și 1,3 milioane decese datorate acestei maladii (Globocan 2020).

Conform Globocan, în România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 noi cazuri de cancer (53.881 cazuri la sexul masculin și 45005 cazuri la sexul feminin) și 54.486 decese (31.886 decese la sexul masculin și 22600 decese la sexul feminin).

  • Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare, colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară.
  • La sexul feminin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsă legătură cu următoarele localizări: sân, colorectal, col uterin, plămân, corp uterin. (Globocan 2020).
  • La sexul masculin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsă legătură cu următoarele localizări: plămân, prostată, colorectal, vezica urinară, stomac. (Globocan 2020).

După aproape doi ani de pandemie în care mai mult de un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate la nivel european, iar mii de pacienți oncologi din țara noastră au avut un traseu îngreunat din cauza crizei sanitare globale, Grupul de Lucru al Parlamentului României pentru combaterea cancerului a prezentat ieri, 19 ianuarie, la Palatul Cotroceni, noul Plan Național de Combatere a Cancerului. 

Urmăriți aici lansarea: 

 

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Published

on

© Calea Europeană

Puține națiuni înţeleg mai bine decât România de ce este atât de important să aperi drepturile tuturor naţiunilor, a declarat marți, la București, secretarul de stat american Antony Blinken, aflat în prima sa vizită în țara noastră în calitate de șef al diplomației SUA. Blinken, care a devenit primul secretar de stat ce vizitează România după Condolezza Rice în 2005, a afirmat că “pe lungul său drum către democraţie şi acum, când apără democraţia de pretutindeni, România poate conta pe faptul că SUA îi vor fi alături”. Prezent în România pentru a participa la prima reuniune a miniștrilor de externe din NATO găzduită la București și pentru a marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic cu România, șeful diplomației SUA s-a referit la iarna grea ce urmează în condițiile războiului din Ucraina și a pledat pentru ca lumea să își amintească curajul poporului român “în cel mai întunecat moment al său”

“Cred că e onest să spun că puţine naţiuni înţeleg mai bine decât România de ce este atât de important să aperi drepturile tuturor naţiunilor, mari sau mici, de a se bucura de suveranitate, integritate teritorială şi să fie respectate, să insiste că o ţară pur şi simplu nu poate prelua teritoriul alteia prin forţă, să îi şteargă graniţele, să distrugă identitatea”, a arătat şeful diplomaţiei americane, într-o conferință comună de presă cu ministrul de externe Bogdan Aurescu, care a urmat unei sesiuni de consultări politice bilaterale.

 

În conferinţa de presă cu Aurescu, Blinken a subliniat valorile comune pe care se bazează Parteneriatul Strategic şi a mulţumit României pentru rolul de lider în sprijinirea Ucrainei în faţa agresiunii Rusiei.

El şi-a amintit că prima sa vizită la Bucureşti a fost în 1997 când făcea parte din administrația președintelui Clinton.

“Eram cu preşedintele Clinton, care făcea anunţul Parteneriatului Strategic. Îmi amintesc acea zi de parcă era ieri: zecile de mii de români care au umplut Piaţa Universităţii, în acea zi călduroasă, tricolorul pe care l-a desfăcut preşedintele Clinton şi angajamentul pe care şi l-a luat: cum mergeţi pe lungul drum al democraţiei, America vă va fi alături. Aşa că este o plăcere specială pentru mine să revin la Bucureşti, după 25 de ani”, a mărturisit Blinken.

Secretarul de stat a adăugat că “SUA vor continua să susţină România să îşi consolideze instituţii democratice solide, să combată corupţia şi să aibă un stat de drept şi mai robust” şi că ţara sa “nu și-ar putea dori un aliat mai puternic și mai dedicat decât România”.

Șeful diplomației SUA a afirmat că a avut privilegiul de a se alătura premierului Ciucă la Ateneul Român, unde am vizitat expoziția care a celebrat 25 de ani de Parteneriat Strategic și a mers mai departe cu memoria istorică pentru a aduce o reverență poporului român.

“Privind peste acești 25 de ani, mi-am amintit contextul în care a început: 1989, cu opt ani înainte, poporul român s-a unit pentru a se opune unui regim brutal. Chiar în locul în care președintele Clinton avea să țină celebrul său discurs, românii au înfruntat tancurile trimise de propriul lor guvern la ordinul unei puteri imperiale. Au îndurat grevele foamei. Și-au îngropat prietenii și membrii de familie împușcați de poliție. Și, în cele din urmă, au învins. Dictatorul a căzut. Democrația a prins rădăcini. Lumea a văzut puterea solidarității poporului român, iar în lunile care au urmat, românii continuă să lupte pentru democrația lor, uniți ca un singur om. În timp ce ne pregătim să intrăm în lunile de iarnă care ne așteaptă, să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său. Să ne amintim că unitatea a fost cheia succesului lor, așa cum va fi și pentru al nostru”, a spus Blinken, în încheierea conferinței de presă.


Citiți și 

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră


La București, secretarul de stat Antony Blinken participă la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO și a avut întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, ministrul de externe Bogdan Aurescu, dar și cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba. De asemenea, a vizitat, alături de premierul Nicolae Ciucă, expoziția – We the People – 25 de ani de parteneriat strategic – care celebrează momentele cheie ale parteneriatului dintre SUA și România începând cu 1997.

Departamentul de Stat al SUA a emis luni un comunicat prin care marchează aniversarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite și România, centrând materialul pe vizita șefului diplomației americane Antony Blinken la București și reliefând pilonii importanți ai parteneriatului americano – român: cooperarea bilaterală și ca aliați NATO în materie de securitate, prosperitatea economică comună, legăturile inter-umane și sprijinirea Ucrainei în fața războiului declanșat de Rusia.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

Published

on

Premierul Nicolae Ciucă, a primit-o, astăzi, la Palatul Victoria pe omoloaga sa din Republica Moldova, Natalia Gavrilița, cu care a discutat despre situația energetică, economică și de securitate a țării de peste Prut. În special, cei doi premieri au analizat situația energetică și efortul financiar necesar pentru menținerea costurilor de asigurare a energiei, la un nivel sustenabil, pentru Republica Moldova, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„România va continua să acorde sprijin Republicii Moldova pe mai multe planuri – energetic, economic, pentru gestionarea crizei umanitare, dar și pentru a parcurge drumul pro-european pe care s-a angajat. Stabilitatea și prosperitatea Republicii Moldova sunt strâns legate de speranța oferită de angajamentul proeuropean al autorităților și al cetățenilor”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Republica Moldova face eforturi deosebite pentru a se descurca în condițiile crizelor suprapuse cu care se confruntă. Astfel, atacurile ruse împotriva infrastructurii energetice ucrainene au determinat întreruperi de curent electric de până la 24 de ore în unele localități, din cauza debalansării sistemului comun în care sunt incluse cele două state. În același timp, Republica Moldova nu mai poate beneficia de electricitatea care venea din Ucraina, din cauza războiului de agresiune al Rusiei. Pe acest fond, Republica Moldova se confruntă cu creșteri substanțiale la prețul gazelor și al curentului electric.

Prim-ministrul Natalia Gavrilița a prezentat pe larg situația pentru fiecare categorie de produs energetic, mulțumind României pentru sprijinul în ceea ce privește furnizarea de curent electric – 90% din consum – gaz natural, păcură și lemn de foc.

Cei doi premieri au analizat, totodată, ce alte măsuri pot fi luate în continuare de către partea română pentru a sprijini trecerea cu bine a cetățenilor Republicii Moldova peste sezonul de iarnă.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

Published

on

© NATO

NATO nu este parte a războiului, dar va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din ţările aliate, desfăşurată la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

Secretarul general Jens Stoltenberg a prezentat marți principalele decizii luate de miniștrii de externe ai NATO la prima lor reuniune de marți, la București, subliniind că reuniunea a transmis “un mesaj puternic de unitate a NATO și de sprijin susținut pentru Ucraina”, informează Alianța într-un comunicat.

În pofida curajului și a progreselor Ucrainei pe teren, Rusia păstrează capacități militare puternice și un număr mare de trupe.

În fața încercărilor președintelui Putin de a transforma iarna în armă, “pentru a-i forța pe ucraineni să înghețe sau să fugă… și pentru a ne diviza pe toți cei care îi susținem”, Stoltenberg a declarat că NATO va continua să sprijine Ucraina “atât timp cât va fi nevoie”.

“Președintele Putin încearcă să transforme iarna într-o armă pentru a-i forța pe ucraineni să înghețe sau să fugă. El încearcă să înfrângă voința curajosului popor ucrainean. Și să ne dezbine pe toți cei care îi susținem. Dar reuniunea noastră de aici, de la București, transmite un mesaj puternic de unitate NATO și de sprijin susținut pentru Ucraina. NATO nu este parte a războiului, dar vom continua să sprijinim Ucraina, atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi”, a spus Stoltenberg.

Secretarul general a salutat promisiunile suplimentare făcute astăzi în cadrul Pachetului global de asistență al NATO pentru Ucraina, care finanțează sprijinul non-letal urgent, inclusiv combustibil și generatoare.

De asemenea, el a salutat oportunitatea de a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din cadrul G7 “pentru a asigura angajamente pentru mecanismul de coordonare a infrastructurii de urgență pentru a ajuta Ucraina”.

Citiți și Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

Aliații au reafirmat sprijinul pentru dreptul Ucrainei de a-și alege propria cale.

“Recunoaștem și respectăm aspirațiile de aderare ale Ucrainei. Cu toate acestea, accentul nostru se concentrează acum pe furnizarea de sprijin imediat în timp ce Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești.”

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a luat parte la discuțiile cu miniștrii de externe aliați în cursul zilei de marți.

Un purtător de cuvânt al MAE de la Kiev a declarat că Kuleba a avut marţi la Bucureşti o reuniune cu omologii săi din ţările NATO, în pofida veto-ului Ungariei care împiedică din 2017 Ucraina să participe la reuniunile acestei alianţe.

Miercuri, aliații se vor întâlni cu Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova.

În încheiere, secretarul general a salutat oferta Norvegiei de a găzdui anul viitor o reuniune informală a miniștrilor de externe ai NATO, pentru a contribui la pregătirea summitului de la Vilnius din iulie 2023.

Continue Reading

Facebook

NATO5 hours ago

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

G75 hours ago

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO7 hours ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA8 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac8 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.8 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO9 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO9 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO10 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO12 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA15 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO18 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending