Connect with us

LEGISLAȚIE

Băsescu: Cer românilor să nu meargă la referendum dacă în Constituţie nu se respectă cel din 2009

Published

on

traian basescuPreşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la B1TV, că dacă în Constituţia modificată nu se va respecta rezultatul referendumului din 2009 privind Parlamentul unicameral cu 300 de aleşi, atunci va cere românilor să nu meargă la referendumul de validare, potrivit Mediafax.

“Dacă nu se respectă, eu voi fi unul dintre cei care îi vor îndemna pe români să nu se ducă la vot”, a afirmat Băsescu la B1TV.

El a spus că altfel ar însemna ca personal să se dezică de referendumul din 2009 pe care el l-a iniţiat şi a adăugat că oricum nu crede că românii vor accepta să voteze o lege fundamentală fără Parlament unicameral cu 300 de parlamentari.

Sursa: Mediafax.ro
Foto: presidency.ro

LEGISLAȚIE

Consultările între Iohannis și liderii de partide, încheiate cu o inițiativă legislativă privind prelucrarea datelor personale

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis, s-a întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, cu liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare. Discuțiile au vizat cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. 

La finalul consultărilor care au durat aproximativ o oră, Administrația Prezidențială a anunțat că, în baza prerogativelor sale constituţionale de mediere, preşedintele a facilitat dialogul între societatea civilă, instituţiile cu competenţe în domeniul prelucrării datelor, apărării şi securităţii naţionale şi partidele politice.

iohannis consultari 2

În urma consultărilor, liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară care să modifice legislația astfel încât accesarea datelor cu caracter personal să poată fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanța de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

”Discuțiile au pornit de la premisa îmbunătățirii cadrului normativ pentru a pune în acord nevoia de securitate cu apărarea drepturilor și libertăților individului. Cu această ocazie, liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară de modificare și completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, și-a exprimat speranța că acest proiect, care este rezultatul unui efort comun, va fi aprobat de Parlament și a subliniat, încă o dată, faptul că într-o societate democratică, securitatea, respectarea legii și libertatea trebuie puse în acord”, a informat Președinția, printr-un comunicat de presă.

 

.

.

Continue Reading

LEGISLAȚIE

Curtea Constituţională, despre imunitatea preşedintelui: Este inerentă mandatului, nu este un drept la care titularul să renunţe

Published

on

Imunitatea de care beneficiază președintele României este un mijloc de protecție, menit să îl apere de eventuale presiuni, abuzuri și procese șicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertății de exprimare, arată în motivare Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit Agerpres.

În 13 noiembrie, CCR a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Firea referitoare la imunitatea președintelui și a constată că dispozițiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva ordonanței procurorului prin care s-a dispus suspendarea urmăririi penale a președintelui Traian Băsescu întrucât există un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale: imunitatea.administratia-prezidentiala

Acesta este motivul pentru care imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunța atunci când apreciază a fi oportun. Ea este o garanție de ordine publică a mandatului și, pe cale de consecință, poate fi invocată din oficiu, nu doar de titular, și oricând pe durata exercitării mandatului, fiind un element constitutiv al statutului juridic constituțional al președintelui României. (…) Analizând semnificația juridică a instituției imunității, Curtea a constatat că aceasta este o garanție constituțională, o măsură de protecție juridică a mandatului, care are menirea să asigure independența titularului mandatului față de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanția prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituție încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viața politică a societății, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele săvârșite în perioada în care a exercitat funcția publică și care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice”, susțin judecătorii Curții în motivare.

Ei arată că legislațiile naționale ale diferitelor state prevăd o dublă protecție, imunitatea exprimându-se prin două noțiuni juridice: iresponsabilitatea și inviolabilitatea.

În opinia lor, șeful statului nu răspunde juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică, nici pe durata mandatului și nici după expirarea acestuia, ca efect al iresponsabilității mandatului. Însă, subliniază CCR, așa cum s-a reținut în jurisprudența sa, titularul rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele care nu au legătură cu opiniile sale politice și care au fost săvârșite înainte sau în perioada în care a exercitat funcția publică, sub rezerva suspendării pe perioada deținerii mandatului a tuturor procedurilor de cercetare penală, ca efect al inviolabilității mandatului.

“Curtea reține că președintele României, în exercitarea atribuțiilor sale, se bucură de imunitate (art.84 alin.(2) din Constituție), sub cele două aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului și inviolabilitatea, cu limita prevăzută de art.96 din Constituție — punerea sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare. (…) Imunitatea este inerentă mandatului de demnitate publică, pe perioada exercitării acestuia, iar nu persoanei care ocupă temporar această funcție. Ea are caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv de care titularul poate uza sau la care poate renunța după propriul interes. (…) În considerarea îndeplinirii acestui mandat, care presupune exercițiul autorității statale, deci a unor competențe de rang constituțional, și a statutului juridic special, persoana care deține funcția de președinte al României nu se află în aceeași situație juridică cu ceilalți cetățeni. Așa fiind, regimul juridic aplicabil unor situații diferite nu poate fi decât unul diferit: suspendarea urmării penale, pe motivul existenței unui impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, poate opera având ca situație premisă imunitatea președintelui României doar cu privire la persoana care ocupă această demnitate publică, în considerarea principiilor constituționale invocate mai sus”, se mai spune în motivare.

Curtea arată că, întrucât pe perioada în care operează suspendarea urmăririi penale este suspendat cursul termenului prescripției răspunderii penale în ceea ce privește persoana care ocupă temporar funcția de demnitate publică, conform art.156 din Codul penal, acesta fiind reluat după încetarea mandatului de președinte al României, nu se poate reține că dispozițiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală instituie vreo discriminare între cetățeni, sub aspectul apărării drepturilor și libertăților fundamentale în fața legii penale și a autorităților publice.

Pe de altă parte, Curtea constată că norma procesual penală este suficient de clară, previzibilă și precisă în ceea ce privește ipotezele sale de aplicare, astfel că incidența ei în cauzele de urmărire penală se realizează pentru toate situațiile în care există un impediment legal temporar, indiferent de persoana față de care acesta operează.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

 

.

Continue Reading

LEGISLAȚIE

UPDATE: Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă definitiv

Published

on

UPDATE 16:40

Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă, cu 293 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă de deputaţii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Actuala majoritate este de acord cu cererea făcută de Klaus Iohannis, câştigătorul alegerilor prezidenţiale. Proiectul este de aproape un an în sertarele comisiei juridice, ceea ce i-a făcut pe cei din opoziţie să acuze puterea că păstrează legea pentru a-i putea salva pe social democraţii care au probleme cu justiția, notează Digi24.

sala plen parlamentVictor Ponta a răspuns provocării lui Klaus Iohannis din campania electorală ca legea amnistiei să fie pusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi respinsă prin votul plenului.

Proiectul prevede graţierea pedepselor cu închisoare de până la 6 ani, inclusiv a faptelor de corupţie.

După ce a fost respinsă de Senat, proiectul a primit aviz în comisia juridică a Camerei Deputaţilor, pe 10 decembrie 2013 . Această zi a primit numele de “marţea neagră ” pentru că modificările votate pe ascuns de aleşi aveau sa fie aspru criticate în ţară, dar şi în străinătate. După un val de reacţii negative din partea ambasadelor occidentale, proiectul s-a întors în Comisia Juridică. Liberalii au vrut ca proiectul să fie respins înaintea vacanţei de vară, dar PSD s-a opus.

Cererile au revenit în apropierea campaniei electorale, dar tot fără succes, ceea ce i-a determinat pe liberali să folosească amnistia şi graţierea ca temă împotriva lui Victor Ponta.

Legea amnistiei şi graţierii a fost iniţiată în februarie 2013 de către deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Cei doi susţineau că e nevoie să fie graţiaţi cei condamnaţi pentru infracţiuni minore pentru că închisorile sunt supraaglomerate. 

 

.

 

.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA31 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă: România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de femei aflate în topul managementului companiilor

MAREA BRITANIE34 mins ago

Alături de Ucraina: Cinci țări, între care SUA și Regatul Unit, sprijină acțiunea Kievului de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”

U.E.1 hour ago

Deputații din Polonia au ajuns la un compromis privind reforma justiției pentru a debloca fondurile prevăzute prin PNRR

ROMÂNIA1 hour ago

Accederea României în programul Visa Waiver, discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA

U.E.2 hours ago

Cancelarul german este în favoarea revizuirii tratatelor UE, dar atrage atenția cu privire la ”contemplarea chestiunilor instituționale”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire

U.E.3 hours ago

Charles Michel, la Belgrad: Trebuie să accelerăm integrarea în UE și trebuie să creăm stimulente pentru reforme

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu, după întrevederea cu Antonio Costa: În guvernările colegilor social-democrați, Portugalia a fost un model de dezvoltare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

REPowerEU: Gheorghe Falcă subliniază nevoia investițiilor pentru ca UE să devină independentă energetic de Rusia

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

Primul demers al comunității de afaceri din România pentru mediu: eMAG, GreenTech și Fundația Conservation Carpathia lansează Angajamentul pentru Mediu

U.E.19 hours ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU1 day ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA2 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO2 days ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.3 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Team2Share

Trending