Connect with us

ROMÂNIA

Băsescu cere statelor UE să dea prioritate primirii lucrătorilor din România şi Bulgaria

Published

on

Preşedintele Traian Băsescu a făcut un apel, în discursul de la Congresul PPE, privind prioritizarea de către liderii statelor UE a folosirii lucrătorilor din România şi Bulgaria, înaintea imigranţilor din exteriorul UE, notează Mediafax.

Redăm discursul preşedintelui de la Congresul Partidului Popular European de la Bucureşti:

„Domnule Preşedinte al Consiliului European,
Domnule Preşedinte al Partidului Popular European,
Excelenţele Voastre, doamnelor şi domnilor Prim-miniştri şi Preşedinţi ai partidelor afiliate,
Domnule Preşedinte al Comisiei Europene,
Doamnelor şi domnilor membri ai Parlamentului European,
Doamnelor şi domnilor membri ai Comisiei Europene,
Doamnelor şi domnilor, stimaţi invitaţi,

În primul rând, doresc să vă adresez un călduros bun-venit la Bucureşti şi să-mi exprim bucuria de a avea posibilitatea să mă adresez Dumneavoastră în cadrul celui de-al 21-lea Congres al Partidului Popular European, plasat foarte inspirat sub sloganul «Răspunsul este: mai multă Europă!». Personal, aşa cum mulţi dintre Dumneavoastră cunosc, sunt un adept foarte hotărât al proiectului unei Europe tot mai integrate şi, prin aceasta, tot mai puternice.

Sunt încântat că Bucureştiul, capitala României, este gazda unui eveniment atât de important, de natură să reconfirme semnificaţia sa pe harta politică a Europei. Am convingerea că acest congres, care stabileşte coordonatele politice ale Partidului Popular European pentru următorii 10-20 de ani, va întări solidaritatea şi coeziunea membrilor săi şi va stimula dezbaterile propice identificării celor mai bune răspunsuri la provocările cu care Europa se confruntă în plan intern şi extern pe termen scurt, mediu şi lung.

Contextul european şi internaţional în care va fi adoptată viziunea politică a PPE asupra Uniunii Europene pentru următorii ani, respectiv noua Platformă a Partidului şi Manifestul care o prefaţează, este unul complex caracterizat de provocări şi incertitudini fără precedent: criza datoriilor suverane, funcţionarea deficitară a sistemelor financiare, capacitatea redusă de susţinere a creşterii economice, creşterea ratei şomajului – mai ales în rândul tinerilor, şi răspândirea populismului şi a radicalismuli politic. Prelungirea crizei economice şi financiare, cu consecinţe majore în plan social, generează un alt tip de criză – o criză politică şi de încredere – care se reflectă în mod vizibil în noul euro-scepticism în creştere şi, mai ales, în noi manifestări în statele membre care ameninţă bazele democratice ale sistemelor politice. Această criză de încredere în capacitatea sistemelor noastre politice bazate pe democraţie, de a produce soluţiile de relansare economică mult-aşteptate este mai gravă şi necesită, de aceea, o mobilizare de resurse imediată la scara întregii Uniuni.

Am constatat cu toţii că mecanismele de guvernanţă stabilite de Tratatele Uniunii Europene nu sunt suficiente pentru gestionarea crizei actuale şi asigurarea creşterii economice durabile în condiţiile unei rate ridicate de ocupare a forţei de muncă. Cu toate că Tratatul de la Lisabona a adus îmbunătăţiri procesului de formulare şi negociere a politicilor europene şi a permis paşi importanţi în consolidarea instituţiilor comunitare şi a rolului Uniunii pe scena internaţională, construcţia politică pe care o avem la îndemână acum nu pare pregătită să ne ajute în atingerea, de pildă, a obiectivului care poate părea prea ambiţios acum – de transformare a Uniunii în cea mai competitivă economie din lume. Eu cred sincer că nu trebuie să abandonăm acest obiectiv, însă pentru aceasta trebuie să fim de acord că ne sunt necesare şi alte instrumente de lucru, care să facă parte dintr-o nouă construcţie politică viitoare.

În realitate, criza nu pune în discuţie obiectivul integrării ca atare, ci îndeamnă la reflecţie pe următoarea întrebare: este acesta momentul unui salt înainte în realizarea proiectului european sau este preferabil în continuare avansul gradual, cu paşi mărunţi? În opinia noastră, devine tot mai clar că viitorul nostru, dacă îl dorim în prosperitate economică şi securitate socială, constă în mai multă Europă, dar şi o mai bună Europă, adică în consolidarea şi continuarea integrării Uniunii Europene in ritm accelerat. Singurele opţiuni viabile pentru depăşirea dificultăţilor rămân acţiunea strâns coordonată a statelor membre, dialogul constant între instituţii comune şi state, definirea în comun a priorităţilor de acţiune şi a direcţiilor de evoluţie.

Convergenţa în interiorul Uniunii Europene este încă mult prea redusă, pentru ca UE să poată da direcţia economiei globale. Singura soluţie pentru a garanta prosperitatea cetăţenilor noştri şi pentru a garanta calitatea de conducător de politici globale a Uniunii, un «driver» al politicilor globale, este o integrare profundă si accelerată, iar aceasta se poate realiza în opinia mea prin intermediul Statelor Unite ale Europei.

Globalizării nu i se mai poate opune nimeni şi orice reglementare am încerca, ea este sortită eşecului. Avem nevoie de integrare economică, de integrare fiscală, de integrare politică. Ca atare, trebuie să tragem concluziile corecte şi să avem curaj să explicăm naţiunilor noastre că drumul unei mai puternice integrări este soluţia.
De aceea, salut călduros ambiţia politică a Partidului Popular European de a iniţia o reformă fundamentală a construcţiei politice a Uniunii în următorii ani, astfel încât într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat să beneficiem, spre exemplu, de un guvern european autentic sau de alegerea directă a Preşedintelui Comisiei Europene.

Consolidarea Uniunii Economice şi Monetare a Uniunii Europene, la care ne-am exprimat interesul de a ne asocia, constituie pasul absolut necesar pentru reînscrierea pe un curs de creştere sustenabilă a economiei zonei euro, de care România este foarte strâns legată. Este evident că dezbaterile actuale privind noul cadru financiar integrat, în care Uniunea Bancară va ocupa un loc semnificativ, vor schimba configuraţia Uniunii Europene, iar România are interese specifice legate de aceste evoluţii, dat fiind că va adera pe termen mediu la Zona Euro. Pentru noi, este foarte important ca procesul de consolidare a guvernanţei în Zona Euro să se realizeze cu luarea în considerare a intereselor statelor cu derogare temporară de la moneda unică. Nu ne dorim crearea unui club de categoria a doua în Uniune, format din statele care sunt în afara Zonei Euro, şi ca atare nu dorim constituirea unei Europe cu mai multe viteze.

Pentru noi, mai multă Europă este sinonimă în acest caz cu asigurarea implicării noastre în toate etapele de dezvoltare şi funcţionare a viitoarei Uniuni Bancare şi de aceea acordăm o atenţie specială mecanismului «opt-in». De altfel, în această logică participativă, trebuie înţeles şi faptul că am susţinut de la bun început aderarea la Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, pe care l-am şi ratificat.

Piaţa Unică reprezintă unul dintre cele mai importante avantaje competitive de care Uniunea Europeană dispune sau cel puţin aşa sună – axiomatic – un slogan foarte răspândit în retorica europeană. Există cel puţin trei domenii în care Piaţa Unică este flagrant discontinuă şi aş dori să mă refer pe scurt la fiecare dintre acestea.

Este limpede că tratatele prevăd crearea unei pieţe europene a muncii care să permită, cel puţin, ca cetăţenii să poată lucra într-o altă ţară la fel de uşor ca în ţara lor. Cu toate acestea, mai multe state membre continuă să menţină bariere faţă de lucrătorii români si bulgari până la finele lui decembrie 2013. Acest protecţionism este greu de înţeles în condiţiile în care se promovează ca soluţie generică eliminarea barierelor de orice natură în cadrul pieţei interne. Aici aş mai face o remarcă: avem nevoie de un Cod al Munci la nivelul UE.

Infrastructura de transport, inclusiv fluvială, constituie un factor de creştere economică, teorie asupra căreia nu am niciun dubiu. Cu toate acestea, deşi din punct de vedere fizic, încă din 1992, a devenit posibilă legătura directă dintre Marea Neagră şi Marea Nordului prin calea Dunăre-Main-Rin, această legătură nu poate fi exploatată economic la potenţialul deplin ca urmare a menţinerii unor regimuri de navigaţie distincte, specifice fluviilor Dunărea, respectiv Rin. Cred ca o unificare a regulilor de navigatie şi a condiţiilor tehnice pentru nave, este necesară pentru a da drumul acestei artere care străbate întreaga Europă de la Marea Nordului la Marea Neagră.

În al treilea rând, dar nu în cele din urmă, nu cred că mai trebuie demonstrat că o Uniune Europeană prosperă presupune regiuni europene prospere. O Piaţă Unică demnă de acest nume nu constituie numai o sumă de reglementări comune, ci şi oportunităţi egale de dezvoltare şi de contribuţie la bunăstarea generală a Uniunii în ansamblu. O dezvoltare armonioasă a Uniunii, pe baza stimulării competitivităţii în fiecare regiune europeană, nu se poate realiza decât printr-o finanţare adecvată a Politicii de Coeziune în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, altfel spus prin asigurarea unei priorităţi relevante obiectivului privind coeziune economică, socială şi teritorială consacrat de Tratatul de la Lisabona. În schimb, constatăm că discuţiile privind viitorul Cadru Financiar Multianual se poartă deja între două tabere oarecum antagonice, respectiv Grupul «Better Spending» şi Grupul «Prietenii Coeziunii». Eu cred că ne trebuie coeziune cu cheltuieli bine făcute.

Piaţa Unică rămâne în continuare un deziderat, a cărui realizare deplină depinde numai de voinţa noastră comună. Cred că este în interesul nostru al tuturor să părăsim retorica dublă şi, cel puţin în ceea ce priveşte piaţa unică, să acţionăm în sensul declaraţiilor care sunt deja consensualizate. În acest sens, trebuie să desăvârşim eliminarea tuturor obstacolelor, fie ele politice sau economice, şi fac un apel la ceilalţi lideri în contextul acestui Congres pentru a acţiona împreună într-un autentic sens constructiv în această privinţă.

Pentru noi, mai multă Europă înseamnă o Piaţă Unică fără restricţii artificiale şi un spaţiu economic de solidaritate.

Suntem de acord că dinamica pieţei forţei de muncă din Europa şi ambiţiile de plasare a Uniunii Europene în rândurile fruntaşe pe plan mondial în materie de competitivitate şi creştere economică impun întărirea politicii comune de imigraţie în ceea ce priveşte modul în care ne raportăm la imigraţia legitimă.

Doresc să atrag atenţia asupra faptului că înainte de a ne uita la rezervorul de forţă de muncă din exteriorul Uniunii Europene, ar trebui să exploatăm în mod eficient toate resursele de care dispunem în interiorul acesteia. Rămân cel puţin două bazine de forţă de muncă insuficient valorificate la nivelul Uniunii.

În primul rând, lucrătorii din România şi Bulgaria, care sunt împiedicaţi să aibă acces liber la piaţa forţei de muncă din 9 state membre până la sfârşitul anului 2013. În al doilea rând, în contextul unei problematici cu mult mai complexe, forţa de muncă din cadrul comunităţilor de etnie romă care se află pe teritoriile mai multor state membre, între care şi România. 

România a fost activă în elaborarea Cadrului comun european pentru strategiile naţionale de incluziune a romilor. Adoptarea acestuia în 2011 dovedeşte că interesul asupra problemei depăşeşte graniţele naţionale. Este momentul să demonstrăm că există şi voinţa politică pentru a obţine rezultate tangibile. Considerăm, pe de altă parte, că multe din problemele romilor necesită soluţii locale, angajamentul activ al politicienilor locali şi al comunităţilor rome implicate în aceste probleme.
Pentru abordarea cu responsabilitate a acestei problematici, apreciem că este necesară continuarea dialogului egal între statele membre, în format bilateral şi comunitar, pentru constituirea unui angajament colectiv, fără responsabilizarea exclusivă a unei anumite categorii de state membre, de origine sau de destinaţie.

Înainte de a ne gândi cum putem să înmulţim populaţia europeană, cred că ar fi mai judicios să folosim resursele europene disponibile pentru realizarea integrării economico-sociale a acestei minorităţi, indiferent de locul în care membrii acesteia aleg să se stabilească, astfel încât energiile acestei părţi importante din cetăţenii europeni să fie canalizate în sensul creşterii bunăstării tuturor. Cu toţii suntem conştienţi, cred, de importanţa acestei comunităţi etnice din moment ce, cu cei 10-12 milioane de membri ai săi, populaţia romă reprezintă cea mai mare minoritate în ansamblul spaţiului european.

Pentru noi, mai multă Europă înseamnă un spaţiu de existenţă fără discriminări de orice natură.

Coordonarea în materie de politică externă a înregistrat avansuri semnificative ca urmare a adoptării Tratatului de la Lisabona, deşi structurile şi instrumentele introduse de tratat nu funcţionează încă în parametrii proiectaţi.

Aceste structuri şi instrumente sunt încă insuficient capabile să preia „inputurile” tuturor statelor membre în configurarea acţiunii externe. În acelaşi timp, statele membre au partea lor de responsabilitate: Politica Externă şi de Securitate Comună este încă prea mult un «tool box» din care fiecare stat membru preia instrumentul preferat pentru a-l utiliza pe direcţia care îl interesează, fără a fi preocupat de impactul pe alte direcţii.

Avem strategii locale sau tematice, dar nu avem o ordine de priorităţi a acestor strategii: în mod evident, lipseşte o abordare strategică a Uniunii Europene privind raportarea la exterior. Există un proces incipient de reflecţie privind generarea acestei abordări. Fie că o numim strategie globală sau strategie de securitate, ea rămâne necesară şi trebuie generată printr-un proces ce trebuie să ia în considerare: think-tank-urile şi mediile academice, instituţiile europene, inclusiv Parlamentul european, şi statele membre.

Complexitatea situaţiei de securitate globale – şi aceasta nu numai în termeni militari – impune o nouă abordare a conceptului de coordonare a politicilor externe naţionale. Agenda europeană este astăzi concentrată pe dezvoltarea conceptelor de guvernanţă europeană în planul politicilor economice, care sunt, de asemenea, în cea mai mare parte, politici naţionale. De ce să nu iniţiem dezbaterea asupra unui concept de Guvernanţă europeană în materie de Politică Externă sau în materie de Politică de Securitate şi Apărare? Cred că în acest fel ne putem apropia de ceea ce numim astăzi impropriu politici comune în domeniul extern şi de apărare. De aceea, salut viziunea Partidului Popular European, care stabileşte ca obiectiv în documentele programatice prezentate mai devreme că «avem nevoie de veritabilă politică externă europeană, în care statele membre să vorbească pe o singură voce».

Pentru noi, mai multă Europă înseamnă o abordare pro-activă, în beneficiu general, asupra spaţiului extern.

În evaluarea noastră, rolul SUA va rămâne determinant pentru gestionarea provocărilor aflate în faţa comunităţii internaţionale, pentru consolidarea securităţii şi relevanţei familiei transatlantice de valori în competiţia globală. În condiţiile provocărilor şi ameninţărilor globale majore, care îşi au originea în afara continentului european, parteneriatul strategic UE-SUA îşi păstrează, mai mult ca oricând, relevanţa.

Contribuţia României la construcţia unei politici energetice paneuropene se bazează pe o poziţie clară: aşa cum securitatea propriu-zisă a Europei este indivizibilă, tot aşa şi securitatea energetică europeană nu poate fi tratată în etape.

Proiectele energetice europene nu se pot opri la graniţa de Est a României. De aceea, trebuie să capitalizăm avantajele conectării zonei Mării Negre şi a statelor din Comunitatea Energetică, în primul rând a Republicii Moldova la politicile energetice ale Uniunii. O politică energetică comună presupune dezvoltarea infrastructurii, mai multă inter-conectivitate în cadrul UE şi diversificarea surselor şi rutelor.

Un efect pervers al încercărilor noastre mai mult sau mai puţin reuşite de soluţionare a crizei actuale prin combinaţii de măsuri europene şi naţionale este acela al amplificării curentelor populiste în anumite state membre, cu potenţial de contagiune la scară europeană.

Aş dori să subliniez că aceste manifestări, dezvoltate pe fondul unei aparente incapacităţi de a oferi soluţii cetăţenilor noştri prin mijloacele politice existente, constituie o ameninţare nu atât la adresa proiectului de integrare europeană, ci chiar a fundamentelor democratice ale societăţilor noastre. Ceea ce hrăneşte aceste curente nu este propriu-zis incapacitatea de a folosi în mod adecvat instrumentele de reglementare sau de coordonare care ne stau la dispoziţie, ci voinţa politică pentru a le utiliza la maximum.

Consider că tocmai adâncirea proiectului european, prin depăşirea limitelor care acum par intangibile, este de natură să permită depăşirea durabilă a crizei şi plasarea societăţilor noastre pe un curs de creştere durabilă.

Pentru noi, mai multă Europă înseamnă o înţelegere comună asupra momentelor în care trebuie să ne unim voinţele pentru a genera energia politică adecvată provocărilor cu care ne confruntăm.

Statele Unite ale Europei reprezintă, în opinia mea, soluţia corectă pentru europeni şi pentru Europa.
Vă mulţumesc!”

 Surse: Mediafax.ro, presidency.ro

POLITICĂ

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

Published

on

© Partidul Mișcarea Populara/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară consideră că problema României o reprezintă gradul scăzut de încasări din impozite și taxe și nu creșterea impozitării și solicită Guvernului să aibă ca prioritate reducerea evaziunii și nu sporirea nivelului de impozitare, informează formațiunea politică într-un comunicat.

Din datele publicate de Comisia Europeană rezultă că în anul 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național și anume o pierdere de 34,9% urmată de Grecia cu 25,8% și Lituania de 23,5%. România a înregistrat în 2019 o creștere a pierderilor din TVA de 34,9% față de 32,7% în 2018, echivalentul a 35 miliarde lei. Nici în perioada 2020-2021 nu s-a înregistrat o îmbunătățire substanțială a încasărilor din TVA. Pierderile din încasarea de TVA produc efecte negative asupra asigurării finanțării cheltuielilor publice dar și a concurenței între operatorii economici. România se situează în urma țărilor care aplică cota unică de impozitare a veniturilor încasând din impozite și contribuții sociale 26,8% față de 31%-35% cât realizează aceste țări.

“Renunțarea la cota unică de impozitare și trecerea la impozitarea progresivă ar crea mari probleme persoanelor care obțin venituri din salarii. În momentul de față taxarea salariilor este la nivel de 42%. Impozitarea progresivă ar însemna o creștere a taxării veniturilor din salarii cu peste 50% ceea ce ar însemna o lovitură pentru salariați și angajatori. Este posibil să se piardă multe locuri de muncă sau mulți salariați să fie plătiți la nivelul salariului minim pe economie”, subliniază PMP.

Formațiunea politică arată că reprezentanții mediului de afaceri solicită o reducere a taxării veniturilor din salarii și nu o creștere a acestei impozitări și că impozitarea progresivă a veniturilor din dividende și din dobânzi ar descuraja investitorii și ar afecta procesul de economisire.

Partidul Mișcarea Populară solicită actualei guvernări să implementeze o serie de măsuri pentru reducerea evaziunii și anume: monitorizarea achizițiilor intracomunitare mai ales în domeniul legumelor și fructelor care în cea mai mare parte nu sunt taxate, revizuirea taxării utilizării bunurilor date în concesiune de către stat având în vedere că România încasează cele mai mici sume din acest domeniu, aplicarea măsurilor anti-fraudă prevăzute de legislația europeană pentru a sancționa fiscal firmele transnaționale care transferă profitul înainte de taxare, monitorizarea încasărilor din TVA având în vedere deficitul mare înregistrat de România din aceste operațiuni.

Simpla înregistrare a caselor de marcat electronice fiscal la sistemul informatic al ANAF nu asigură reducerea evaziunii fiscale.

Partidul Mișcarea Populară susține o reașezare a sistemului fiscal din România pe principii de echitate dupa ce se asigură că evaziunea a fost redusă în mod substanțial. O impozitare progresivă în momentul de față ar avea ca efect creșterea impozitării a contribuabililor de bună credință.

Continue Reading

ROMÂNIA

Cătălin Predoiu merge săptămâna viitoare la Bruxelles. Ministrul Justiției va avea întâlniri cu Vĕra Jourová și cu Didier Reynders

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Cătălin Predoiu efectuează săptămâna viitoare prima vizită la Bruxelles după revenirea la Ministerul Justiției.

Potrivit agendei Comisiei Europene pentru săptămâna viitoare, acesta se va întâlni vineri, 10 decembrie, cu vicepreședintele Vĕra Jourová, comisarul european pentru valori și transparență, și cu Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție.

Vizita acestuia are loc la scurt timp după ce experți ai Comisiei Europene au avut la finalul lunii noiembrie o misiune de evaluare a  Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și a mecanismului statul de drept în țara noastră.

Discuțiile s-au axat în principal pe aspecte tehnice, fiind punctate progresele înregistrate de România față de momentul ultimului raport MCV din luna iunie, respectiv ultimului raport  privind situația statului de drept din luna iulie. De asemenea, întâlnirea a oferit Ministerului Justiției prilejul de a reitera angajamentul privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). 

Aceasta face obiectul îngrijorărilor exprimate de Comisia Europeană în cel de-al doilea raport privind situația statului de drept din România, publicat la mijlocul lunii iulie.

Potrivit documentului, se poate observa o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în România, în 2021, dar este punctată necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale.

În ceea ce privește raportul referitor la evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de aceasta în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), Comisia a salutat faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

Comisia Europeană a subliniat, în egală măsură, că așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură și că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept. 

De un raport favorabil al MCV depinde și aderarea României la Spațiul Schengen. 

Parlamentul European a adoptat deja un document prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestuia a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie primind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Guvernul Ciucă își propune în programul de guvernare al alianței PNL-PSD-UDMR ”să continue demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru aderarea la Zona Euro” și pe cele ce vizează ”finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare”, axându-se pe ”progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc şi pe participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.”

Parlamentul European a dat undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen încă din 2011, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

Continue Reading

ROMÂNIA

Virgil Popescu, în cadrul Consiliului Energiei de la Bruxelles: România susține utilizarea celor mai adecvate tehnologii pentru a asigura accesul la prețuri accesibile la energie

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat joi, 2 decembrie, la Consiliul Energiei, la Bruxelles,  în cadrul căruia miniștrii energiei din UE au avut un schimb de opinii cu Comisia Europeană pe problematica creșterii prețurilor, se arată într-un comunicat de presă.

Virgil Popescu a informat asupra măsurilor adoptate de România la nivel național pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a diferitelor categorii de consumatori – casnici, IMM, ONG-uri, spitale, etc. și a evidențiat că pe termen mediu și lung, România susține utilizarea celor mai adecvate tehnologii pentru a asigura securitatea aprovizionării și accesul la prețuri accesibile la energie.

„Pentru România, aceasta înseamnă utilizarea energiei din surse regenerabile, nucleare și gazelor naturale. Am solicitat Comisiei Europene să faciliteze investițiile în gaze naturale și energia nucleară în condițiile în care investitorii au nevoie de stabilitate și predictibilitate. Altfel riscăm să afectăm tranziția energetică”, a declarat Virgil Popescu.

Mai mult, ministrul energiei a susținut alături de colegii săi din Franța, Spania, Italia și Grecia, importanța de a avea o analiză mai atentă la nivel european asupra modului de îmbunătățire a cadrului legislativ al pieței de energie electrică și gaze naturale, „deoarece consumatorii finali trebuie să plătească prețurile corecte la energie și să fie protejați de volatilitatea excesivă a prețurilor”.

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene. 

Tot în acest sens, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

Reamintim că România a propus, la începutul lunii octombrie, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune, transmisă de miniștrii economiei și finanțelor din cele cinci state membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA8 hours ago

Secretarul Apărării din SUA: Activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului pare a fi o „repetiție” pentru operațiuni viitoare

RUSIA9 hours ago

Joe Biden și Vladimir Putin vor discuta telefonic despre masarea forțelor Rusiei la granița cu Ucraina. Casa Albă pregătește o serie de inițiative menite să descurajeze o invazie rusă

U.E.12 hours ago

Liderii partidelor naționaliste și de extremă dreapta din UE nu au reușit să formeze alianța suveranistă în PE după reuniunea de la Varșovia

U.E.14 hours ago

Orașul Luxemburg câștigă premiul “2022 Access City Award” pentru angajamentul său de a fi mai accesibil pentru persoanele cu dizabilități

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Din perspectiva guvernanților din Republica Moldova, viitorul poporului de pe ambele maluri are Prutului este în UE

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor, concluzii după vizita în R. Moldova: Opțiunea pentru Europa, sprijinită de o largă majoritate parlamentară, iar viteza cu care se încearcă schimbările, extrem de mare

U.E.1 day ago

Înaintea părăsirii funcției de cancelar, Angela Merkel face un ultim apel la germani să se vaccineze împotriva COVID-19

U.E.1 day ago

Global Gateway: UE și partenerii din G7 stabilesc o nouă abordare și măsuri concrete pentru reducerea decalajului în materie de investiții în infrastructura de la nivel mondial

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron anunță eforturi concertate la nivelul UE pentru deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.7 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending