Connect with us

INTERNAȚIONAL

România, bilanț la un an de război al Rusiei în Ucraina: Granițe deschise pentru refugiați, hub umanitar la Suceava, tranzitarea grânelor ucrainene, vizite la Kiev, susținerea Ucrainei către UE și NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Ministerul Afacerilor Externe marchează vineri, 24 februarie 2023, un an de la declanșarea de către Federația Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, un act ilegal, premeditat și ilegitim care reprezintă un atac nu doar împotriva suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, respectiv împotriva parametrilor esențiali ai arhitecturii euroatlantice de securitate, ci și o încălcare flagrantă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei Organizației Națiunilor Unite, precum și a principiilor fundamentale ale ordinii internaționale bazată pe reguli.

Pentru a marca acest moment, Ministerul Afacerilor Externe arborează, în data de 24 februarie 2023, drapelul ucrainean în fața sediului central, urmat de iluminarea sediului central al MAE, în cursul serii, în culorile drapelului ucrainean. De asemenea, Misiunile Diplomatice și Oficiile Consulare ale României în străinătate vor duce mai departe mesajul de solidaritate al României și se vor racorda la inițiativele europene pe plan local.

De asemenea, diplomația de la București a dat publicității vineri un amplu comunicat în care face un bilanț al sprijinului pe care România l-a furnizat și continuă să-l ofere Ucrainei.

Invazia militară fără precedent, lansată la 24 februarie 2022, a declanșat cea mai gravă criză de securitate și umanitară din Europa de la încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale. În acest context comemorativ, România continuă să își exprime, prin poziționări și prin fapte, întreaga compasiune și solidaritate cu Ucraina și cu poporul ucrainean. România deplânge pierderile de vieți omenești, printre care s-au numărat numeroși civili, precum și faptul că milioane de cetățeni ucraineni au fost nevoiți să își părăsească locuințele și, în foarte multe situații, țara, pentru a se refugia din fața ororilor războiului. Mai mult, agresorul rus a procedat la transferuri și deportări ilegale ale populației civile ucrainene, inclusiv a copiilor, din regiunile ucrainene ilegal ocupate de către Federația Rusă.

În aceste momente de grea cumpănă pentru continentul european, este important să reafirmăm solidaritatea și sprijinul neclintit al întregii comunități internaționale pentru Ucraina. Federația Rusă trebuie să priceapă, fără echivoc, că, atât timp cât va continua să utilizeze forța pentru a-și impune voința pe scena internațională, comunitatea internațională își va menține unitatea în izolarea acesteia la nivel multilateral. Atacurile armate ruse în Ucraina nu-și vor atinge scopul real, acela de a destabiliza întreaga noastră arhitectură de securitate și sistemul de valori democratice, căci acest război ne-a unit mai mult ca oricând în susținerea țării vecine și în apărarea spațiului euroatlantic de securitate și valori. 

Cu alte cuvinte, experiența acestor tragice 12 luni a arătat că intensificarea acțiunilor militare ruse și escaladarea de către Rusia a cursului războiului de cucerire pe care îl derulează în Ucraina au avut drept rezultat consolidarea unității și solidarității internaționale. Alături de Ucraina stau astăzi toți membrii comunității internaționale care cred în valorile libertății, demnității, în principiile fundamentale ale dreptului internațional, în ordinea internațională bazată pe reguli și într-un viitor în care recurgerea la forță în relațiile dintre state este pe deplin eliminată. Pe măsură ce agresiunea militară rusă în Ucraina s-a prelungit, capacitatea comunității internaționale de a răspunde la provocările astfel generate a fost pusă la încercare, însă România a rămas fermă în poziția sa solidară, iar pe viitor își va intensifica sprijinul multidimensional și cuprinzător și va continua să acționeze cu hotărâre, alături de comunitatea internațională, pentru Ucraina și poporul ucrainean.

Granițe deschise pentru refugiații ucraineni

Din prima zi a agresiunii, am acordat asistență cuprinzătoare refugiaților ucraineni. Menționăm, cu titlu exemplificativ, înființarea de tabere mobile, acordarea de acces gratuit la serviciile medicale, la învățământ și pe piața muncii pentru cetățenii ucraineni sosiți în țara noastră. Cei peste 3,6 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în aceste 12 luni în România, dintre care peste 112.000 au decis să rămână în țara noastră, au fost bine primiți și integrați în societatea din România. Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România, lansat la data de 26 iulie 2022, demonstrează abordarea pe termen lung a autorităților din România în elaborarea de politici publice care să permită integrarea refugiaților din Ucraina, care, fugind din calea războiului, au nevoie în continuare de siguranța pe care le-o putem oferi.

Hub umanitar internațional la Suceava

În același timp, autoritățile române au răspuns cu promptitudine la solicitările primite de la autoritățile ucrainene în ceea ce privește acordarea de asistență umanitară de urgență. Au fost livrate, în mai multe rânduri, combustibil, medicamente, alimente sau ambulanțe, în sprijinul oamenilor pentru care viața nu va mai arăta niciodată la fel. Hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, la 9 martie 2022, a facilitat distribuirea a 74 de convoaie de ajutoare umanitare în Ucraina din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord. Nu a existat stat democratic care să nu fi fost profund marcat de drama cetățenilor ucraineni, iar o parte dintre acestea au ales România pentru a-și canaliza eforturile de sprijin. 

Totodată, în contextul atacurilor aeriene repetate ale forțelor armate ruse asupra infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care au lăsat populația civilă în frig și întuneric, la inițiativa autorităților române de la nivel central și local, precum și a asociațiilor neguvernamentale sau a simplilor cetățeni, au fost transmise către Ucraina bunuri de primă necesitate, inclusiv generatoare. Doar prin hub-ul umanitar de la Suceava au ajuns în Ucraina 40 de generatoare achiziționate de România cu fonduri europene, precum și alte zeci de generatoare oferite de Guvern și autorități locale din țara noastră.

Crearea formatului trilateral România – Republica Moldova – Ucraina

Privind către viitor, dar și în vederea contracarării încercărilor Federației Ruse de a submina securitatea energetică în regiunea extinsă a Mării Negre, la inițiativa ministrului afacerilor externe al României Bogdan Aurescu, a fost lansat, la 15 septembrie 2022, la Odesa, formatul trilateral România – Republica Moldova – Ucraina, cu participarea miniștrilor energiei din cele trei state. Discuțiile în formatul menționat au reconfirmat angajamentul ferm al României de a continua să ofere sprijin concret pentru Republica Moldova și Ucraina, pe fondul repercusiunilor generate de criza energetică în regiune. O nouă reuniune în acest format trilateral este preconizată să aibă loc în perioada următoare.

De asemenea, tot în planul diplomației energetice în sprijinul Ucrainei, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat la două reuniuni în format G7+ la nivel de miniștri ai afacerilor externe, în luna ianuarie 2023 (desfășurată în sistem videoconferință) și în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, fiind prima reuniune G7 găzduită de România și prima la care a participat România, prin ministrul afacerilor externe. Acest format și-a dovedit relevanța, în special prin generarea unui schimb constant de informații și coordonarea eforturilor comunității internaționale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei.

Tranzitarea cerealelor ucrainene prin porturile românești

În egală măsură, acțiunile distructive ale forțelor armate ruse în Marea Neagră au avut implicații serioase asupra securității alimentare la nivel global. România a întreprins demersuri sistematice și cuprinzătoare pentru identificarea de soluții practice în privința facilitării transporturilor de cereale către piețele internaționale, inclusiv către regiunile cele mai vulnerabile, în special din „Sudul Global”. Printre măsurile concrete ale României, menționăm creșterea capacității de tranzit la toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, reabilitarea și redeschiderea segmentelor de cale ferată cu ecartament larg de pe teritoriul României, extinderea capacităților de preluare în portul Constanța și în porturile de la Dunărea Maritimă, creșterea capacității de tranzit pe Canalul Sulina, precum și deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Prin redeschiderea punctului de trecere a frontierei de la Vicovu de Sus, la 10 noiembrie 2022, autoritățile române au reconfirmat angajamentul ferm de a identifica soluții practice pentru sprijinirea economiei ucrainene. În următoarele luni, au fost deschise noi puncte de trecere a frontierei la Vadu Vișeului (17 ianuarie 2023) și Racovăț (10 februarie 2023), fiind în derulare lucrări și în cazul altor puncte de trecere a frontierei.

Peste 13 milioane de tone de cereale, produse derivate și oleaginoase din Ucraina au fost exportate în ultimul an prin porturile românești și au ajuns pe piețele internaționale, reprezentând aproximativ jumătate din cantitățile exportate prin culoarele de solidaritate ale Uniunii Europene (EU Solidarity Lanes). Aceste cereale contribuie atât la evitarea unei crize alimentare de proporții globale, cât și la contracararea dezinformării ruse, prin care încearcă în continuare să învinuiască Europa și partenerii pentru înfometarea de care se face vinovată însăși Moscova în statele vulnerabile din „Sudul Global”.

Toate rezoluțiile ONU privind războiul Rusiei în Ucraina, co-sponsorizate de România

În plan diplomatic, poziția României de condamnare fermă a agresiunii ruse a fost exprimată clar și consecvent în cadrul tuturor formatelor de colaborare multilaterală: ONU, NATO, UE, OSCE, OCDE, Comunitatea Democrațiilor și altele. România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a fost parte activă a eforturilor de condamnare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate și al Adunării Generale ale Organizației Națiunilor Unite.

Astfel, România a co-sponsorizat toate cele cinci rezoluții ale Adunării Generale a ONU – cea de-a 11-a sesiune specială de urgență – pe teme legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. La 23 februarie 2023, alături de alte 74 state membre ONU, România a co-sponsorizat Rezoluția AG ONU intitulată „Principiile unei păci durabile, juste și cuprinzătoare în Ucraina”, care a fost votată de o majoritate largă, de 141 de state membre ONU. Ministrul Bogdan Aurescu, de la sediul ONU din New York, a reafirmat importanța coagulării și eficientizării eforturilor la nivelul ONU pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele regionale și cele globale ale războiului din Ucraina:http://www.mae.ro/node/61184.

Totodată, pentru a reduce capacitatea de finanțare a forțelor armate ruse și pentru a spori izolarea acesteia în plan internațional, România a susținut definirea și promovarea de sancțiuni internaționale împotriva Federației Ruse, inclusiv prin contribuții active la conturarea celor nouă pachete de sancțiuni adoptate la nivelul Uniunii Europene, precum și la un viitor al zecelea pachet. Contrar a ceea ce susține narativul oficial rus, sancțiunile produc deja efecte palpabile și durabile, exact în legătură cu scopul pentru care au fost impuse – limitarea capacității Rusiei de a-și finanța mașinăria de război și de a derula o agresiune pe termen lung împotriva Ucrainei.

România a intervenit la instanțele internaționale pentru tragerea la răspundere a Rusiei

În paralel, România a militat în mod constant în favoarea folosirii instrumentelor de drept internațional pentru a trage la răspundere Rusia, oficialii ruși și pe toți cei vinovați de încălcările grave ale drepturilor omului și de crimele comise în contextul agresiunii împotriva Ucrainei. Între momentele cele mai semnificative enumerăm: depunerea, la 13 septembrie 2022, a Declarației de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ); depunerea, la 16 septembrie, la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a cererii de intervenție a României în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federației Ruse; sesizarea, în martie 2022, a Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru crime de război comise în Ucraina și sprijinirea cu o contribuție voluntară a biroului Procurorului CPI. Ca expresie a importanței acordate mecanismelor de drept internațional, ministrul Bogdan Aurescu se implică personal, ca Agent al României în procedurile din fața CIJ.

Totodată, România este implicată în efortul internațional de creare a unui mecanism eficient și viabil pentru judecarea persoanelor care au comis crime de agresiune în Ucraina.

Sprijin pentru parcursul european și euro-atlantic al Kievului

Concomitent, România a fost printre cele mai active state în sprijinirea parcursului european al Ucrainei. Considerăm că locul de drept al Ucrainei este în familia europeană. Deciziile Summitului UE-Ucraina de la Kiev, din 3 februarie 2023, au demonstrat din nou angajamentul ferm al UE pentru continuarea sprijinirii Ucrainei. Vom sprijini în continuare Ucraina în implementarea reformelor necesare pentru aderarea la UE, cu împărtășirea experienței și parcursului nostru european.

În același timp, România a susținut în mod transparent și consecvent Politica Ușilor Deschise a NATO și importanța implementării deciziilor Summitului NATO de la București din 2008. Cu ocazia participării ministrului afacerilor externe al Ucrainei la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele aliate NATO (București, 28-29 noiembrie 2022), pe care a găzduit-o ministrul Bogdan Aurescu, a fost reconfirmat, o dată în plus, angajamentul ferm al Aliaților pentru intensificarea sprijinului pentru Ucrainei, în coordonare cu toți partenerii internaționali relevanți. România susține, în continuare, o abordare cât mai ambițioasă la nivel aliat în materie de acordare de sprijin pentru reziliența Ucrainei. 

Totodată, la nivelul OCDE, Romania și-a exprimat angajamentul de a contribui, în mod voluntar, cu suma de 50.000 euro, la înființarea unui Birou (Country-Desk) pentru Ucraina, în cadrul Departamentului Economic al OCDE. Activitatea principală a Biroului se va concentra, într-o primă etapă, pe supravegherea macroeconomică a Ucrainei, monitorizarea politicilor structurale și a reformelor, precum și realizarea previziunilor de țară. Ulterior, Biroul va pregăti condițiile pentru realizarea unui Studiu Economic al Ucrainei (OECD Economic Survey of Ukraine).

Vizite la Kiev și angajament pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei

Dialogul bilateral dintre România și Ucraina a cunoscut o dinamică sporită în cele 12 luni scurse de la începutul agresiunii ruse. Printre cele mai importante acțiuni se înscriu: vizita la Kiev a Președintelui Klaus Iohannis, alături de Președintele Franței, Cancelarul Germaniei şi Prim-ministrul Italiei, din 16 iunie 2022; vizita Prim-Ministrului Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie 2022, alături de Președintele camerei Deputaților Marcel Ciolacu; participarea Prim-ministrului Nicolae Ciucă, alături de omologul ucrainean Denys Shmyhal, la inaugurarea punctului de trecere a frontierei Vicovu de Sus-Krasnoilsk, la 10 noiembrie 2022; întrevederile ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, pe 22 aprilie 2022, respectiv 29 noiembrie 2022 (în marja Reuniunii miniștrilor afacerilor externe din țările aliate NATO), ambele  la București, precum și multiplele contacte în marja unor reuniuni multilaterale, respectiv numeroase convorbiri telefonice. 

Pe fondul continuării agresiunii ruse, este evident că procesul reconstrucției Ucrainei va fi unul de durată și de o amploare nemaiîntâlnită pe continentul european de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Ucraina va avea nevoie de sprijinul întregii comunități internaționale. România a afirmat de la început că își dorește să fie parte a acestui proces și va rămâne implicată până la sfârșit. Prin sprijinul deja oferit,  România joacă deja un rol important pe dimensiunea de pre-reconstrucție. Pe viitor, potențialul economic și industrial național poate transforma România într-o bază de sprijin pentru derularea de proiecte internaționale în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Mizele reconstrucției sunt majore pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește stabilitatea și securitatea pe termen mediu și lung. 

“Un stat ucrainean suveran și independent, cu integritate teritorială restabilită, stabil, prosper, democratic și ferm ancorat pe o orbită europeană și euroatlantică este în interesul național al României și rămâne o prioritate pentru acțiunea diplomatică a țării noastre. Sprijinul acordat Ucrainei înseamnă sprijin pentru securitatea României și a cetățenilor români. La un an de la declanșarea agresiunii ruse, România rămâne, la fel ca în prima clipă, alături de Ucraina și poporul ucrainean, și va continua să acorde sprijin consistent și multidimensional, atât timp cât va fi necesar ca Ucraina să câștige acest război. Slava Ukraini / Glory to Ukraine / Glorie Ucrainei!”, conchide MAE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a îndemnat marți aliații din cadrul NATO și alte țări care sprijină Ucraina să transmită Kievului mai multe sisteme de apărare antiaeriană, dacă este posibil Patriot de fabricație americană, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Germania a furnizat Ucrainei 25% din capacităţile sale Patriot, mai mult decât orice altă ţară din lume”, a declarat Pistorius, aflat într-o vizită la baza aeriană din orașul Lielvarde, în Letonia, unde se află staționate avioane de luptă germane ca parte a patrulelor aeriene ale NATO în regiunea Mării Baltice.

”De aceea am lansat această iniţiativă pentru a cere şi altor ţări să facă mai mult. Până în prezent, am primit multe oferte pentru mai mulţi bani şi rachete, dar nu şi pentru sisteme de lansare, de care Ucraina are nevoie cel mai mult”, a spus el.

Acesta a lansat un apel la adresa tuturor partenerilor care pot ”furniza sisteme Patriot sau sisteme similare ar trebui să facă aceasta cât mai curând posibil”.

”Este realmente crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării”, a spus el.

Ministrul german al Apărării a ținut să respingă solicitarea lansată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut aliaților să apere spațiul aerian al Ucrainei.

”Ar fi un fel de participare directă la război”, a declarat ministrul german al apărării, înainte de a adăuga că ”nu este momentul sau locul în care să o luăm serios în considerare, cel puţin nu pentru Germania”. ”Ştiu că nu este nici pentru alte ţări”, a spus el.

Citiți și: Într-o vizită-surpriză la Kiev, Annalena Baerbock semnalează că Ucraina are nevoie ”foarte urgent” de mai multă apărare aeriană în fața ”ploii de rachete și drone” rusești

Ar trebui să-i permitem Ucrainei să folosească armele livrate de Occident pentru a lovi Rusia, consideră ministrul lituanian de externe: Încă de la început am făcut greşeala de a pune limite

Aliaților occidentali le ia prea mult timp pentru a lua decizii cheie privind sprijinul militar pentru Ucraina, și-a arătat recent frustrarea președintele Volodimir Zelenski, făcând trimitere în special la sistemele de apărare antiaeriană, precum sistemele Patriot, de care dispune și Germania.  

Într-o întâlnire cu președintele american Joe Biden, desfășurată la începutul lunii mai, președintele Klaus Iohannis și-a arătat deschiderea față de discuții privind oferirea unui sistem Patriot Ucrainei, dar nu ca România să rămână fără apărare antiaeriană.

Marți, șeful statului a avut discuții ”aprofundate” cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski despre viitorul summit NATO de la Washington şi consolidarea securităţii la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

Published

on

© Screenshot/ Facebook

România nu poate fi intimidată din punctul de vedere al securităţii, fiind parte a celei mai mari alianţe militare defensive din lume, “a unui sistem de descurajare foarte solid”, a transmis miercuri preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, la deschiderea Expoziţiei internaţionale Black Sea Defense and Aerospace – BSDA 2024.

“Avem umbrela de securitate a NATO, dar trebuie să ne facem datoria cât mai bine ca parteneri ai Alianţei în anii care vin. Faptul că suntem pe Flancul Estic al NATO ne obligă la vigilenţă mai mare pe termen mediu şi lung. Va trebui – probabil – să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Vom trăi în continuare cu ameninţări hibride, care vor căuta să ne slăbească sau să ne reducă încrederea în forţele noastre şi în parteneriatele pe care le avem. Pentru a face faţă cu bine acestei provocări pe termen lung nu e suficient să investim doar în apărare, ci trebuie de asemenea să întărim democraţia românească”, a declarat Nicolae Ciucă, citat de Agerpres.

El a adăugat că radicalismul politic rămâne o problemă pentru România.

“Radicalismul politic rămâne o problemă pentru România, fiindcă slăbeşte coeziunea socială. Vocile din România care atacă Uniunea Europeană, care-i atacă pe aliaţii noştri occidentali fac un serviciu Rusiei. Siguranţa României e o chestiune extrem de importantă, care porneşte de la responsabilitatea forţelor politice şi a tuturor românilor”. a susţinut Ciucă.

Citiți și Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

Preşedintele Senatului a subliniat că în toată Europa există o dezbatere extinsă despre regândirea paradigmei de securitate pe vechiul continent şi despre nevoia de a investi în apărare pentru a ne proteja cetăţenii, iar România a înţeles acest lucru încă din 2015.

“Încă din 2015 România a înţeles că trebuie să fie nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate, în primul rând pentru sine şi apoi în regiune. Prin consensul tuturor actorilor politici, bugetul alocat apărării a crescut la 2% din PIB. Acest procent a crescut din nou la 2,5%. Este important ca o parte din aceste fonduri să fie utilizată inclusiv pentru restartarea industriei de apărare. Avem cel puţin câteva veşti bune în acest sens. În primul rând avem buni specialişti, apreciaţi în zona tehnică şi de expertiză militară, instruiţi inclusiv în cadrul NATO şi în cadrul relaţiilor bilaterale din parteneriatele strategice pe care ţara noastră le are. În al doilea rând, România a avut o tradiţie pe zona industriei de apărare, pe care începe să o reia şi pe care o poate valorifica rapid. Recent s-au făcut paşi în direcţia bună, pe care i-am încurajat şi din postura de ministru al apărării şi din cea de premier. Mă refer la parteneriate şi contracte importante pentru industria de apărare”, a afirmat Nicolae Ciucă.

Tot la capitolul investiţii, preşedintele Senatului s-a referit la centrul de întreţinere, reparaţii şi revizii pentru elicopterele S-70 Black Hawk, precum şi la anunţul companiei coreene Hanwha Aerospace de a înfiinţa în România un hub industrial pentru Europa, dar şi la investiţii în cercetare, inovare şi achiziţii de tehnică militară.

“Pentru viitor, cred că trebuie să investim în educaţia superioară pentru a creşte specialişti în producerea de tehnică militară. Trebuie să stimulăm importul de know-how prin parteneriatele pe care le dezvoltăm cu statele membre NATO. (…) Trebuie să transpunem în legislaţie actualizată şi adaptată prevederile Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării cu privire la Direcţiile de acţiuni şi modalităţile pentru asigurarea securităţii naţionale. O parte din bugetul apărării trebuie dedicat cercetării şi inovării – cel puţin 2%, aşa cum 20% trebuie dedicat achiziţiei de tehnică militară”, a punctat Ciucă.

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

Published

on

© Statul Major al Apararii

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat miercuri, la deschiderea expoziției Black Sea Sea Defence and Aerospace, că există riscul escaladării conflictului din Ucraina și că România trebuie să accelereze înzestrarea forțelor de apărare.

“Ne găsim pe timp de pace, dar realitatea curentă e marcată de complexe provocări de securitate. Prezentul e marcat de război. Prognoza include dezvoltări de scenarii, dintre care unele indică probabilitatea escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară. Pentru diminuarea acestei probabilități mizăm în continuare pe efectul de descurajare generat de o capacitate defensivă credibilă, atât în plan național, cât și aliat. Iată de ce apăsăm pedala apărării naționale și a consolidării NATO de descurajare”, a afirmat generalul Vlad, în deschiderea BSDA 2024, cea mai mare expoziţie de apărare, aeronautică şi securitate din Europa de Est.

 

“Existența unor forțe cu o crescută capacitate de reacție dotată cu tehnică și echipamente eficiente reprezintă cheia de boltă a descurajării noastre naționale”, a spus generalul Gheorghiță Vlad, la evnimentul BSDA 2024, în prezența premierului Marcel Ciolacu și președintelui Senatului Nicolae Ciucă.

Aceasta este a doua cea mai importantă luare de poziție a șefului Armatei, după ce afirma, în luna februarie, că legea privind pregătirea populației pentru apărare ar trebui modificată, astfel încât românii să fie instruiți și pregătiți în cazul unui război.

La momentul respectiv, liderii politici ai țări au îndemnat la prudență și au precizat că România nu se află în risc sau sub amenințare de război.

Între timp, Ministerul Apărării Naționale a lansat o nouă campanie de recrutare a rezerviștilor voluntari, fiind disponibile aproape 5.000 de locuri.

România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară.

Sintagma “război” capătă astfel din ce în ce mai multe conotații din partea liderilor civili și militari europeni, , cu șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, solicitând o “transformare” a Alianței “privind capacitatea de luptă”, cu președintele francez Emmanuel Macron cerând industriei franceze de apărare să grăbească trecerea la “economie de război”, cu premierul polonez Donald Tusk precizând că ne aflăm în epoca “pre-război”, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, arătând că este timpul să punem economia UE “pe picior de război”, cu șeful diplomației UE, Josep Borrell, indicând că “războiul nu va începe mâine”, dar “se profilează la orizont”, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, punctând că ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă și cu Marea Britanie care a anunțat că își pune “industria de apărare pe picior de război”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.42 mins ago

Polonia cumpără de la SUA un sistem de recunoaștere a spațiului aerian în valoare de 960 milioane de dolari

NATO44 mins ago

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

NATO52 mins ago

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

NATO2 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Apărării afirmă că navigația maritimă este cea mai afectată de acțiunile de bruiaj electronic ale Rusiei

ROMÂNIA3 hours ago

BSDA 2024 / Marcel Ciolacu: Revitalizarea industriei naționale de apărare a devenit o prioritate a guvernului pe care îl conduc

NATO3 hours ago

Lituania își va consolida postura de apărare cu tacuri germane Leopard și sisteme antiaeriene IRIS-T

ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Google a lansat o campanie pentru a preveni dezinformarea online. În calitate de partener Google, CaleaEuropeană.ro se alătură inițiativei de educare a publicului

RUSIA3 hours ago

SUA susțin că Rusia a lansat o armă spaţială capabilă să atace alţi sateliţi pe orbita joasă a Pământului

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ3 hours ago

Șefa BCE: Sunt foarte încrezătoare că avem inflația sub control

INTERNAȚIONAL18 hours ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA2 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA4 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA5 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL7 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA1 week ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

Trending