Connect with us

INTERNAȚIONAL

România, bilanț la un an de război al Rusiei în Ucraina: Granițe deschise pentru refugiați, hub umanitar la Suceava, tranzitarea grânelor ucrainene, vizite la Kiev, susținerea Ucrainei către UE și NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Ministerul Afacerilor Externe marchează vineri, 24 februarie 2023, un an de la declanșarea de către Federația Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, un act ilegal, premeditat și ilegitim care reprezintă un atac nu doar împotriva suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, respectiv împotriva parametrilor esențiali ai arhitecturii euroatlantice de securitate, ci și o încălcare flagrantă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei Organizației Națiunilor Unite, precum și a principiilor fundamentale ale ordinii internaționale bazată pe reguli.

Pentru a marca acest moment, Ministerul Afacerilor Externe arborează, în data de 24 februarie 2023, drapelul ucrainean în fața sediului central, urmat de iluminarea sediului central al MAE, în cursul serii, în culorile drapelului ucrainean. De asemenea, Misiunile Diplomatice și Oficiile Consulare ale României în străinătate vor duce mai departe mesajul de solidaritate al României și se vor racorda la inițiativele europene pe plan local.

De asemenea, diplomația de la București a dat publicității vineri un amplu comunicat în care face un bilanț al sprijinului pe care România l-a furnizat și continuă să-l ofere Ucrainei.

Invazia militară fără precedent, lansată la 24 februarie 2022, a declanșat cea mai gravă criză de securitate și umanitară din Europa de la încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale. În acest context comemorativ, România continuă să își exprime, prin poziționări și prin fapte, întreaga compasiune și solidaritate cu Ucraina și cu poporul ucrainean. România deplânge pierderile de vieți omenești, printre care s-au numărat numeroși civili, precum și faptul că milioane de cetățeni ucraineni au fost nevoiți să își părăsească locuințele și, în foarte multe situații, țara, pentru a se refugia din fața ororilor războiului. Mai mult, agresorul rus a procedat la transferuri și deportări ilegale ale populației civile ucrainene, inclusiv a copiilor, din regiunile ucrainene ilegal ocupate de către Federația Rusă.

În aceste momente de grea cumpănă pentru continentul european, este important să reafirmăm solidaritatea și sprijinul neclintit al întregii comunități internaționale pentru Ucraina. Federația Rusă trebuie să priceapă, fără echivoc, că, atât timp cât va continua să utilizeze forța pentru a-și impune voința pe scena internațională, comunitatea internațională își va menține unitatea în izolarea acesteia la nivel multilateral. Atacurile armate ruse în Ucraina nu-și vor atinge scopul real, acela de a destabiliza întreaga noastră arhitectură de securitate și sistemul de valori democratice, căci acest război ne-a unit mai mult ca oricând în susținerea țării vecine și în apărarea spațiului euroatlantic de securitate și valori. 

Cu alte cuvinte, experiența acestor tragice 12 luni a arătat că intensificarea acțiunilor militare ruse și escaladarea de către Rusia a cursului războiului de cucerire pe care îl derulează în Ucraina au avut drept rezultat consolidarea unității și solidarității internaționale. Alături de Ucraina stau astăzi toți membrii comunității internaționale care cred în valorile libertății, demnității, în principiile fundamentale ale dreptului internațional, în ordinea internațională bazată pe reguli și într-un viitor în care recurgerea la forță în relațiile dintre state este pe deplin eliminată. Pe măsură ce agresiunea militară rusă în Ucraina s-a prelungit, capacitatea comunității internaționale de a răspunde la provocările astfel generate a fost pusă la încercare, însă România a rămas fermă în poziția sa solidară, iar pe viitor își va intensifica sprijinul multidimensional și cuprinzător și va continua să acționeze cu hotărâre, alături de comunitatea internațională, pentru Ucraina și poporul ucrainean.

Granițe deschise pentru refugiații ucraineni

Din prima zi a agresiunii, am acordat asistență cuprinzătoare refugiaților ucraineni. Menționăm, cu titlu exemplificativ, înființarea de tabere mobile, acordarea de acces gratuit la serviciile medicale, la învățământ și pe piața muncii pentru cetățenii ucraineni sosiți în țara noastră. Cei peste 3,6 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în aceste 12 luni în România, dintre care peste 112.000 au decis să rămână în țara noastră, au fost bine primiți și integrați în societatea din România. Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România, lansat la data de 26 iulie 2022, demonstrează abordarea pe termen lung a autorităților din România în elaborarea de politici publice care să permită integrarea refugiaților din Ucraina, care, fugind din calea războiului, au nevoie în continuare de siguranța pe care le-o putem oferi.

Hub umanitar internațional la Suceava

În același timp, autoritățile române au răspuns cu promptitudine la solicitările primite de la autoritățile ucrainene în ceea ce privește acordarea de asistență umanitară de urgență. Au fost livrate, în mai multe rânduri, combustibil, medicamente, alimente sau ambulanțe, în sprijinul oamenilor pentru care viața nu va mai arăta niciodată la fel. Hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, la 9 martie 2022, a facilitat distribuirea a 74 de convoaie de ajutoare umanitare în Ucraina din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord. Nu a existat stat democratic care să nu fi fost profund marcat de drama cetățenilor ucraineni, iar o parte dintre acestea au ales România pentru a-și canaliza eforturile de sprijin. 

Totodată, în contextul atacurilor aeriene repetate ale forțelor armate ruse asupra infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care au lăsat populația civilă în frig și întuneric, la inițiativa autorităților române de la nivel central și local, precum și a asociațiilor neguvernamentale sau a simplilor cetățeni, au fost transmise către Ucraina bunuri de primă necesitate, inclusiv generatoare. Doar prin hub-ul umanitar de la Suceava au ajuns în Ucraina 40 de generatoare achiziționate de România cu fonduri europene, precum și alte zeci de generatoare oferite de Guvern și autorități locale din țara noastră.

Crearea formatului trilateral România – Republica Moldova – Ucraina

Privind către viitor, dar și în vederea contracarării încercărilor Federației Ruse de a submina securitatea energetică în regiunea extinsă a Mării Negre, la inițiativa ministrului afacerilor externe al României Bogdan Aurescu, a fost lansat, la 15 septembrie 2022, la Odesa, formatul trilateral România – Republica Moldova – Ucraina, cu participarea miniștrilor energiei din cele trei state. Discuțiile în formatul menționat au reconfirmat angajamentul ferm al României de a continua să ofere sprijin concret pentru Republica Moldova și Ucraina, pe fondul repercusiunilor generate de criza energetică în regiune. O nouă reuniune în acest format trilateral este preconizată să aibă loc în perioada următoare.

De asemenea, tot în planul diplomației energetice în sprijinul Ucrainei, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat la două reuniuni în format G7+ la nivel de miniștri ai afacerilor externe, în luna ianuarie 2023 (desfășurată în sistem videoconferință) și în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, fiind prima reuniune G7 găzduită de România și prima la care a participat România, prin ministrul afacerilor externe. Acest format și-a dovedit relevanța, în special prin generarea unui schimb constant de informații și coordonarea eforturilor comunității internaționale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei.

Tranzitarea cerealelor ucrainene prin porturile românești

În egală măsură, acțiunile distructive ale forțelor armate ruse în Marea Neagră au avut implicații serioase asupra securității alimentare la nivel global. România a întreprins demersuri sistematice și cuprinzătoare pentru identificarea de soluții practice în privința facilitării transporturilor de cereale către piețele internaționale, inclusiv către regiunile cele mai vulnerabile, în special din „Sudul Global”. Printre măsurile concrete ale României, menționăm creșterea capacității de tranzit la toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, reabilitarea și redeschiderea segmentelor de cale ferată cu ecartament larg de pe teritoriul României, extinderea capacităților de preluare în portul Constanța și în porturile de la Dunărea Maritimă, creșterea capacității de tranzit pe Canalul Sulina, precum și deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Prin redeschiderea punctului de trecere a frontierei de la Vicovu de Sus, la 10 noiembrie 2022, autoritățile române au reconfirmat angajamentul ferm de a identifica soluții practice pentru sprijinirea economiei ucrainene. În următoarele luni, au fost deschise noi puncte de trecere a frontierei la Vadu Vișeului (17 ianuarie 2023) și Racovăț (10 februarie 2023), fiind în derulare lucrări și în cazul altor puncte de trecere a frontierei.

Peste 13 milioane de tone de cereale, produse derivate și oleaginoase din Ucraina au fost exportate în ultimul an prin porturile românești și au ajuns pe piețele internaționale, reprezentând aproximativ jumătate din cantitățile exportate prin culoarele de solidaritate ale Uniunii Europene (EU Solidarity Lanes). Aceste cereale contribuie atât la evitarea unei crize alimentare de proporții globale, cât și la contracararea dezinformării ruse, prin care încearcă în continuare să învinuiască Europa și partenerii pentru înfometarea de care se face vinovată însăși Moscova în statele vulnerabile din „Sudul Global”.

Toate rezoluțiile ONU privind războiul Rusiei în Ucraina, co-sponsorizate de România

În plan diplomatic, poziția României de condamnare fermă a agresiunii ruse a fost exprimată clar și consecvent în cadrul tuturor formatelor de colaborare multilaterală: ONU, NATO, UE, OSCE, OCDE, Comunitatea Democrațiilor și altele. România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a fost parte activă a eforturilor de condamnare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate și al Adunării Generale ale Organizației Națiunilor Unite.

Astfel, România a co-sponsorizat toate cele cinci rezoluții ale Adunării Generale a ONU – cea de-a 11-a sesiune specială de urgență – pe teme legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. La 23 februarie 2023, alături de alte 74 state membre ONU, România a co-sponsorizat Rezoluția AG ONU intitulată „Principiile unei păci durabile, juste și cuprinzătoare în Ucraina”, care a fost votată de o majoritate largă, de 141 de state membre ONU. Ministrul Bogdan Aurescu, de la sediul ONU din New York, a reafirmat importanța coagulării și eficientizării eforturilor la nivelul ONU pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele regionale și cele globale ale războiului din Ucraina:http://www.mae.ro/node/61184.

Totodată, pentru a reduce capacitatea de finanțare a forțelor armate ruse și pentru a spori izolarea acesteia în plan internațional, România a susținut definirea și promovarea de sancțiuni internaționale împotriva Federației Ruse, inclusiv prin contribuții active la conturarea celor nouă pachete de sancțiuni adoptate la nivelul Uniunii Europene, precum și la un viitor al zecelea pachet. Contrar a ceea ce susține narativul oficial rus, sancțiunile produc deja efecte palpabile și durabile, exact în legătură cu scopul pentru care au fost impuse – limitarea capacității Rusiei de a-și finanța mașinăria de război și de a derula o agresiune pe termen lung împotriva Ucrainei.

România a intervenit la instanțele internaționale pentru tragerea la răspundere a Rusiei

În paralel, România a militat în mod constant în favoarea folosirii instrumentelor de drept internațional pentru a trage la răspundere Rusia, oficialii ruși și pe toți cei vinovați de încălcările grave ale drepturilor omului și de crimele comise în contextul agresiunii împotriva Ucrainei. Între momentele cele mai semnificative enumerăm: depunerea, la 13 septembrie 2022, a Declarației de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ); depunerea, la 16 septembrie, la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a cererii de intervenție a României în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federației Ruse; sesizarea, în martie 2022, a Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru crime de război comise în Ucraina și sprijinirea cu o contribuție voluntară a biroului Procurorului CPI. Ca expresie a importanței acordate mecanismelor de drept internațional, ministrul Bogdan Aurescu se implică personal, ca Agent al României în procedurile din fața CIJ.

Totodată, România este implicată în efortul internațional de creare a unui mecanism eficient și viabil pentru judecarea persoanelor care au comis crime de agresiune în Ucraina.

Sprijin pentru parcursul european și euro-atlantic al Kievului

Concomitent, România a fost printre cele mai active state în sprijinirea parcursului european al Ucrainei. Considerăm că locul de drept al Ucrainei este în familia europeană. Deciziile Summitului UE-Ucraina de la Kiev, din 3 februarie 2023, au demonstrat din nou angajamentul ferm al UE pentru continuarea sprijinirii Ucrainei. Vom sprijini în continuare Ucraina în implementarea reformelor necesare pentru aderarea la UE, cu împărtășirea experienței și parcursului nostru european.

În același timp, România a susținut în mod transparent și consecvent Politica Ușilor Deschise a NATO și importanța implementării deciziilor Summitului NATO de la București din 2008. Cu ocazia participării ministrului afacerilor externe al Ucrainei la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele aliate NATO (București, 28-29 noiembrie 2022), pe care a găzduit-o ministrul Bogdan Aurescu, a fost reconfirmat, o dată în plus, angajamentul ferm al Aliaților pentru intensificarea sprijinului pentru Ucrainei, în coordonare cu toți partenerii internaționali relevanți. România susține, în continuare, o abordare cât mai ambițioasă la nivel aliat în materie de acordare de sprijin pentru reziliența Ucrainei. 

Totodată, la nivelul OCDE, Romania și-a exprimat angajamentul de a contribui, în mod voluntar, cu suma de 50.000 euro, la înființarea unui Birou (Country-Desk) pentru Ucraina, în cadrul Departamentului Economic al OCDE. Activitatea principală a Biroului se va concentra, într-o primă etapă, pe supravegherea macroeconomică a Ucrainei, monitorizarea politicilor structurale și a reformelor, precum și realizarea previziunilor de țară. Ulterior, Biroul va pregăti condițiile pentru realizarea unui Studiu Economic al Ucrainei (OECD Economic Survey of Ukraine).

Vizite la Kiev și angajament pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei

Dialogul bilateral dintre România și Ucraina a cunoscut o dinamică sporită în cele 12 luni scurse de la începutul agresiunii ruse. Printre cele mai importante acțiuni se înscriu: vizita la Kiev a Președintelui Klaus Iohannis, alături de Președintele Franței, Cancelarul Germaniei şi Prim-ministrul Italiei, din 16 iunie 2022; vizita Prim-Ministrului Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie 2022, alături de Președintele camerei Deputaților Marcel Ciolacu; participarea Prim-ministrului Nicolae Ciucă, alături de omologul ucrainean Denys Shmyhal, la inaugurarea punctului de trecere a frontierei Vicovu de Sus-Krasnoilsk, la 10 noiembrie 2022; întrevederile ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, pe 22 aprilie 2022, respectiv 29 noiembrie 2022 (în marja Reuniunii miniștrilor afacerilor externe din țările aliate NATO), ambele  la București, precum și multiplele contacte în marja unor reuniuni multilaterale, respectiv numeroase convorbiri telefonice. 

Pe fondul continuării agresiunii ruse, este evident că procesul reconstrucției Ucrainei va fi unul de durată și de o amploare nemaiîntâlnită pe continentul european de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Ucraina va avea nevoie de sprijinul întregii comunități internaționale. România a afirmat de la început că își dorește să fie parte a acestui proces și va rămâne implicată până la sfârșit. Prin sprijinul deja oferit,  România joacă deja un rol important pe dimensiunea de pre-reconstrucție. Pe viitor, potențialul economic și industrial național poate transforma România într-o bază de sprijin pentru derularea de proiecte internaționale în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Mizele reconstrucției sunt majore pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește stabilitatea și securitatea pe termen mediu și lung. 

“Un stat ucrainean suveran și independent, cu integritate teritorială restabilită, stabil, prosper, democratic și ferm ancorat pe o orbită europeană și euroatlantică este în interesul național al României și rămâne o prioritate pentru acțiunea diplomatică a țării noastre. Sprijinul acordat Ucrainei înseamnă sprijin pentru securitatea României și a cetățenilor români. La un an de la declanșarea agresiunii ruse, România rămâne, la fel ca în prima clipă, alături de Ucraina și poporul ucrainean, și va continua să acorde sprijin consistent și multidimensional, atât timp cât va fi necesar ca Ucraina să câștige acest război. Slava Ukraini / Glory to Ukraine / Glorie Ucrainei!”, conchide MAE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Ziua Suveranității R. Moldova. Președinta Maia Sandu: Poporul este suveran și decide soarta țării. Va decide și la referendumul privind aderarea la UE, din această toamnă

Published

on

© Președinția Republicii Moldova

Republica Moldova a avut un drum plin de dificultăți de la adoptarea Declarației de Suveranitate, la 23 iunie 1990, dar rămâne o țară pașnică și democratică, în care poporul este suveran și decide soarta țării, a subliniat președinta acestei țări, Maia Sandu, într-un mesaj publicat pe Facebook.

”La 23 iunie 1990, deputații Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești au adoptat Declarația de Suveranitate – documentul care ne-a deschis calea spre independență, democrație și stat de drept. Am avut un drum plin de dificultăți, dar, peste 34 de ani, Republica Moldova rămâne o țară pașnică și democratică, în care poporul este suveran și decide soarta țării”, a menționat ea.

Maia Sadu a evidențiat că tot ”poporul va decide și la referendumul din această toamnă soarta țării pentru deceniile care urmează – dacă sprijină aderarea Moldovei la Uniunea Europeană”.

”Am învățat, în anii de independență, că democrația și libertatea nu sunt bunuri date. Aceste valori trebuie apărate, în fiecare zi, dacă vrem să ne construim o viață pașnică și prosperă, aici, la noi acasă, și să lăsăm moștenire copiilor o țară liberă, independentă și protejată”, consideră președinta țării de peste Prut.

Cetățenii Republicii Moldova sunt chemați să își exprime opinia cu privire la aderarea țării la UE în cadrul unui referendum care ar urma să aibă loc cel mai probabil în luna octombrie

Consultarea cetățenească urmărește să introducă în Constituție obiectivul de integrare europeană a țării astfel încât niciun politician să nu-l mai deturneze.

Până atunci însă, pe 25 iunie, Republica Moldova va începe oficial negocierile de aderare după ce președinta Maia Sandu a semnat decretul în acest sens și după ce cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene au confirmat aprobarea cadrelor pentru deschiderea oficială a negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova.

Amintim că la 3 martie 2022 autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, călcând pe urmele Kievului, care a făcut un pas identic, la 28 februarie, la doar patru zile după ce Putin a pornit războiul ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei.

La 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de  țări candidate la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023, când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

Aceste decizii au culminat cu decizia Comisiei Europene, la 13 martie 2024, de a înainta Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Reuniți la 22 martie, în acest an, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Eforturi franco-americane pentru situația din Gaza. Ministrul israelian al Apărării este așteptat în SUA de omologul american. Macron îl primește luni pe regele Iordaniei pentru a discuta despre nevoia încetării focului

Published

on

© UN Photo/Shareef Sarhan

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a plecat în cursul nopții de sâmbătă spre duminică spre SUA, unde se va întâlni cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, pentru a discuta despre ”evoluţiile din Fâşia Gaza şi Liban”, potrivit unui comunicat al ministerului emis în cursul dimineţii, potrivit EFE, citat de Agerpres.

Înainte de a pleca în această călătorie, ministrul israelian a asigurat că ţara sa este ”pregătită pentru orice acţiune necesară în Fâşia Gaza, Liban şi alte zone”.

”Trecerea la <<Faza C>> în Fâşia Gaza este de o mare importanţă”, a adăugat Gallant, referindu-se la ultimul pas pentru Israel în războiul din Fâşia Gaza, vizând crearea unui nou regim de securitate în acest teritoriu, care să protejeze şi populaţia israeliană.

Ministrul israelian soseşte în SUA la doar câteva zile după ce premierul Benjamin Netanyahu a intrat în conflict cu Washingtonul, calificând drept ”de neconceput” faptul că SUA ar fi putut bloca livrarea anumitor arme şi muniţii către Israel.

În paralel, președintele francez Emmanuel Macron îl va primi luni pentru un dejun de lucru pe regele Abdullah al II-lea al Iordaniei pentru a discuta în special despre situaţia din Fâşia Gaza şi ”extrema urgenţă” a unui încetări a focului, a anunţat sâmbătă Palatul Elysée într-un comunicat, notează AFP, citat de Agerpres.

”Cei doi şefi de stat vor aborda extrema urgenţă a încheierii, fără alte întârzieri, a unui acord privind încetarea focului în Fâşia Gaza care să garanteze în sfârşit protecţia tuturor civililor şi intrarea masivă a ajutoarelor de urgenţă”, se arată în comunicat.

În tot acest timp, Ismail Al-Thawabta, directorul biroului media al guvernului condus de Hamas, a anunțat că cel puțin 24 de persoane au fost ucise într-un raid aerian asupra unor case din tabăra de refugiați Al-Shati. El a adăugat că alte 18 persoane au murit într-un atac în cartierul Al-Tuffah, conform Politico Europe.

Alte zece persoane au fost ucise în atacuri nocturne în cartierele Sabra și Nuseirat din orașul Gaza, a raportat duminică agenția de presă de stat Wafa a Autorității Palestiniene.

Armata israeliană a confirmat loviturile printr-o scurtă declarație în care a afirmat că țintele au fost ”situri de infrastructură militară ale Hamas”.

Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) a declarat că ”nicăieri nu este sigur în Gaza”, într-o postare pe platforma X.

”Această ignorare flagrantă a dreptului umanitar trebuie să înceteze”, a declarat UNRWA, subliniind că 69% dintre clădirile în care se adăpostesc familiile strămutate au fost fie deteriorate, fie lovite direct de loviturile aeriene israeliene de la începutul ofensivei Israelului în Gaza, care a fost provocată de atacul grupării militante Hamas din 7 octombrie.

Loviturile aeriene de sâmbătă din Gaza au coincis cu un protest antiguvernamental major la Tel Aviv, unde zeci de mii de persoane s-au adunat pentru a cere demisia prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu.

Protestatarii care fluturau steaguri israeliene au criticat modul în care coaliția de dreapta aflată la putere a gestionat războiul și eșecul acesteia de a asigura întoarcerea prizonierilor luați de Hamas în urmă cu aproape nouă luni.

Continue Reading

ROMÂNIA

Accederea României în programul Visa Waiver, printre principalele teme abordate în cea de-a noua reuniune a Dialogului Strategic România-SUA

Published

on

© MAE

La 21 iunie 2024 a avut loc la Washington D.C. cea de-a noua Reuniune a Dialogului Strategic anual între România și Statele Unite ale Americii.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, reuniunea a fost lansată prin consultările dintre ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu și secretarul de stat Antony Blinken.

Delegația României la cea de-a noua sesiune a Dialogului Strategic a fost condusă din partea română de Ana Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice, iar din partea americană de  James O’Brien, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat SUA.

La sesiune au mai participat reprezentanți de rang înalt și experți din instituțiile românești cu atribuții în domeniu, din: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, precum și oficiali de rang înalt din partea Departamentului de Stat, Departamentului Apărării, Departamentului Energiei și Departamentului Comerțului.

Actuala sesiune de Dialog Strategic a atins toate domeniile principale ale cooperării bilaterale dintre România și Statele Unite ale Americii, inclusiv: dialogul politic, cooperarea în domeniul apărării, cooperarea în domeniul economic și comercial și relații interumane.  Agenda evenimentului a inclus sesiuni dedicate unor teme importante pentru dialogul bilateral, precum cooperarea regională și sprijinul pentru partenerii UE și NATO din regiunea Mării Negre, cooperarea în domeniul energiei nucleare, cooperarea în domeniul interconectivității, accederea României în programul Visa Waiver și cooperarea pe linie de afaceri interne, respectiv cooperarea în domeniul educației.

Citiți și: Ambasadorul Andrei Muraru: România, pe ultima sută de metri privind îndeplinirea criteriilor programului Visa Waiver al SUA

Ambele delegații au subliniat nivelul de excelență atins de Parteneriatul Strategic dintre cele două țări, inclusiv în urma dialogului la cel mai înalt nivel,  precum și potențialul semnificativ de extindere și aprofundare în continuare a cooperării bilaterale dintre România și SUA.

La finalul reuniunii, cele două delegații au adoptat o Declarație comună.

Amintim că Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a efectuat, în perioada 19-21 iunie 2024, o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii.

Conform unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, vizita, organizată în contextul aniversării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, precum și al celei de-a IX-a sesiuni a Dialogului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, a permis trecerea în revistă a progreselor înregistrate în plan bilateral, ilustrarea rolului-cheie al regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și globală.

De asemenea, a contribuit la identificarea unor modalități suplimentare de aprofundare a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

Programul vizitei ministrului afacerilor externe a inclus o sesiune de consultări politice bilaterale cu secretarul de stat american, Antony Blinken; întrevederi cu oficiali de rang înalt ai Consiliului Securității Naționale al SUA; participarea, în calitate de vorbitor principal, la deschiderea Forumului Economic România-SUA; participarea, ca vorbitor principal, la evenimentul dedicat Mării Negre,  organizat de Institutul Hudson din Washington D.C.; participarea la sesiuni de dezbateri cu reprezentanți ai mediului analitic (think-tanks), respectiv cu formatori de opinie și reprezentanți ai presei americane.

Întrevederea dintre ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, și secretarul de stat american, Antony Blinken, a permis schimburi de opinii și evaluări pe o gamă largă de subiecte, inclusiv: necesitatea menținerii unei abordări transatlantice coordonate în gestionarea riscurilor și amenințărilor curente din regiunea Mării Negre; cooperarea în dezvoltarea cadrului strategic aferent acestei regiuni; angajamentul SUA, în cadrul NATO și bilateral, pentru consolidarea securității aliaților de pe Flancul Estic, inclusiv a României; eforturile României de consolidare a securității regionale, de diversificare a aprovizionării cu energie și de consolidare a rutelor de export spre piețe terțe a produselor ucrainene; consolidarea rezilienței partenerilor vulnerabili ai UE și NATO; creșterea participării economice a SUA în România; includerea României în programul Visa Waiver și continuarea consolidării Parteneriatului Strategic România-SUA pe toate dimensiunile acestuia.

Citiți și: Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

Cu ocazia întrevederii, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între România și SUA privind Combaterea Dezinformării (Countering Foreign State Information Manipulation), document care ilustrează intenția părților de a coopera în combaterea fenomenului, în baza valorilor democratice comune.

Citiți și: SUA și România au semnat, la Washington, un memorandum pentru combaterea dezinformării, a manipulării informațiilor și a propagandei

Ministrul afacerilor externe a participat, în calitate de vorbitor principal (keynote speaker) la Forumul Economic România-SUA, organizat de American Chamber of Commerce (AmCham).

Cu aceasta ocazie, șeful diplomației române a trecut în revistă principalele atuuri ale României ca destinație de investiții. În context, demnitarul român a exprimat aprecieri pentru evoluția relațiilor economice dintre România și SUA, a ilustrat principalele proiecte energetice bilaterale și a reiterat interesul României de a sprijini eforturile de reconstrucție economică a Ucrainei.

În cadrul întrevederii ministrului afacerilor externe cu Michael Carpenter, director senior pentru Europa în cadrul Consiliului Securității Naționale au fost abordate teme de interes pentru agenda bilaterală economică și de securitate România – SUA, precum și evoluțiile în plan regional, inclusiv în contextul pregătirii viitorului Summit NATO de la Washington. Ministrul Luminița Odobescu a prezentat prioritățile României pentru Summitul NATO de la Washington.

Cei doi oficiali au subliniat importanța consolidării sprijinului pentru Ucraina, Republica Moldova și celelalte state partenere din regiunea Mării Negre. Cei doi interlocutori au subliniat importanța consolidării sprijinului pentru Ucraina, Republica Moldova și celelalte state partenere din regiunea Mării Negre. Totodată, întrevederea a prilejuit un schimb de evaluări privind viitoarea arhitectură europeană de securitate.

Cu ocazia participării la evenimentul dedicat semnificației evoluțiilor din regiunea Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică, organizat de Institutul Hudson din Washington D.C, ministrul român al afacerilor externe a susținut o alocuțiune pe tema The Black Sea Region as a Global Inflection Point în cadrul căreia a trecut în revistă evoluțiile recente de relevanță pentru securitatea regională.

Citiți și: Ministrul Luminița Odobescu: Sprijinirea Ucrainei este o condiție indispensabilă, dar insuficientă. În absența unei abordări regionale, riscăm ca peste câțiva ani să ne confruntăm cu o nouă agresiune la Marea Neagră

A ilustrat importanța-cheie a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și globală, precum și ca areal de conectivitate energetică, alimentară și comercială pe axele nord-sud, respectiv est-vest; a subliniat angajamentul și eforturile susținute ale României de facilitare a exporturilor de produse agricole din Ucraina.

A reiterat necesitatea unei abordări strategice și coordonate la nivel NATO, UE, SUA și între statele din regiune în determinarea unui viitor de securitate, libertate și prosperitate comună. Ministrul Odobescu a reiterat disponibilitatea și capacitatea țării noastre de a contribui la acest obiectiv împărtășit.

În cadrul întrevederii ministrului afacerilor externe cu Samantha Power, administratorul USAID, oficialul român a salutat interesul comun al României și Statelor Unite pentru consolidarea rezilienței statelor-partenere din regiunea Mării Negre, cu accent pe Republica Moldova.

Ministrul Odobescu a apreciat activitatea susținută și rolul important al USAID în sprijinirea Republicii Moldova. În context, oficialul român a ilustrat necesitatea continuării acordării de asistență pentru menținerea și consolidarea rezilienței și a capacităților statului vecin în gestionarea amenințărilor în domeniile energetic și al infrastructurii critice, precum și în consolidarea capacităților de combatere a dezinformării și a amenințărilor cibernetice, cu sublinierea caracterului corelat al acțiunilor și obiectivelor României, UE și SUA în acest cadru.

Cu ocazia întâlnirii ministrului afacerilor externe cu reprezentanți ai mediului analitic și de reflecție (think tanks) din SUA: CEPA, Atlantic Council, Hudson Institute, CSIS, RAND și CNAS dedicată schimbului de opinii și viziuni asupra evoluțiilor regionale din Marea Neagră, ministrul român a afacerilor externe a ilustrat relevanța sporită în plan global a Mării Negre în actualul context internațional, arătând că maniera de gestionare a provocărilor multiple din zonă urmează să constituie un model important pentru alte regiuni.

A reiterat disponibilitatea României de a contribui la varianta consolidată a strategiei americane pentru Marea Neagră și a trecut în revistă paleta largă de măsuri pe care România le-a implementat în promovarea responsabilă a securității, stabilității și rezilienței regionale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Ziua Suveranității R. Moldova. Președinta Maia Sandu: Poporul este suveran și decide soarta țării. Va decide și la referendumul privind aderarea la UE, din această toamnă

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Eforturi franco-americane pentru situația din Gaza. Ministrul israelian al Apărării este așteptat în SUA de omologul american. Macron îl primește luni pe regele Iordaniei pentru a discuta despre nevoia încetării focului

CONSILIUL UE11 hours ago

Marcel Boloș, prezent la întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI și ECOFIN pentru a face auzită vocea României: Este esențial să menținem o putere financiară robustă, asigurând astfel stabilitatea financiară a BEI

ROMÂNIA13 hours ago

Accederea României în programul Visa Waiver, printre principalele teme abordate în cea de-a noua reuniune a Dialogului Strategic România-SUA

CONSILIUL UE15 hours ago

Premierul Viktor Orban: Vom face din problema migrației punctul central al viitoarei președinții a Ungariei la Consiliul UE

INTERNAȚIONAL1 day ago

Extremiștii și populiștii târăsc Europa spre ”statul sălbatic”, semnalează secretarul general al Consiliului Europei: Nu fără motiv, după cele două războaie mondiale, decizia a fost de a urma calea multilateralismului

CHINA1 day ago

Sprijinul oferit de China Rusiei în războiul împotriva Ucrainei este principalul motiv al deteriorării relațiilor economice dintre Berlin și Beijing, semnalează vicecancelarul german Robert Habeck într-o vizită în China

MAREA BRITANIE1 day ago

Ministrul Cătălin Predoiu a discutat cu ambasadorul Marii Britanii despre combaterea criminalității organizate transfrontaliere, pledând pentru noi inițiative de cooperare bilaterală

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Luminița Odobescu: Sprijinirea Ucrainei este o condiție indispensabilă, dar insuficientă. În absența unei abordări regionale, riscăm ca peste câțiva ani să ne confruntăm cu o nouă agresiune la Marea Neagră

GALA PREMIILOR MARII LOJI2 days ago

Gala Premiilor MLNR ediția a XI-a 2024. Șapte români de excepție au fost premiați pentru contribuția la dezvoltarea cunoașterii și progresului social

NATO2 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO2 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA5 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA6 days ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 weeks ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

Trending