Connect with us

CONSILIUL UE

România cere un mecanism UE pentru accesul Republicii Moldova și al celorlalte țări partenere la vaccinul anti-COVID-19: UE nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși

Published

on

© European Union 2020

România susține în mod ferm adoptarea unui mecanism pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest, precum și cele din Parteneriatul Estic, să beneficieze de vaccinuri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care au discutat despre strategia UE de distribuire a vaccinurilor către state terțe, cazul Navalnîi, perspectivele de consolidare a relațiilor transatlantice, evoluțiile recente din relația cu Turcia, zona Golfului, Hong-Kong, Venezuela și relația UE – Egipt.

România susține în mod ferm adoptarea unui mecanism pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest, precum și cele din Parteneriatul Estic, să beneficieze de vaccinuri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană. Cred că această inițiativă este foarte importantă pentru că Uniunea Europeană nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși“, a afirmat Aurescu, atât într-o declarație de presă premergătoare reuniunii, cât și către omologii săi europeni.

Sprijinul României pentru un astfel de mecanism ar reprezenta o opțiune solidă pentru state partenere precum Republica Moldova, cu care Bucureștiul împărtășește o relație istorică și un parteneriat strategic. 

Aflată săptămâna trecută la Bruxelles, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a discutat cu Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, despre accesul mai rapid la vaccinuri anti-COVID-19 pentru cetățenii Republicii Moldova.

Subiectul vaccinurilor a fost abordat de Sandu și cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant subliniind angajamentul UE de a contribui la asigurarea accesului tuturor la vaccinuri anti-COVID-19, inclusiv în vecinătatea imediată a UE.

De altfel, România, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu, și alte 12 țări membre au trimis o scrisoare șeful diplomației UE și Comisiei Europene prin care solicită accesul țărilor Parteneriatului Estic la vaccinul anti-COVID-19.

Mai mult, cu ocazia unei vizite efectuate la Chișinău la 29 decembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va dona până la 200.000 de doze de vaccin către Republica Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Agriculturii din Austria anunță că 20 de țări membre sprijină solicitare sa către UE de a relaxa legea anti-defrișări

Published

on

© Norbert Totschnig/ Facebook

20 de țări membre au solicitat Uniunii Europene să relaxeze și, posibil să suspende, legea UE anti-defrișări, motivând că aceasta îi va afecta pe fermieri, opoziție care se înscrie în seria de lovituri date agendei Europei în domeniul protecției mediului înconjurător, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Ministrul austriac al Agriculturii, Norbert Totschnig, a anunțat că solicitarea formulată de țara sa în direcția revizuirii legislației a primit sprijinul a 20 din cei 27 de miniștri ai Agriculturii din UE.

”Cerem acum Comisiei o suspendare temporară a reglementării pentru a permite o implementare fezabilă, însoţită de o revizuire a reglementării”, a precizat Norbert Totschnig într-un comunicat de presă.

Mai mulți oficiali europeni au confirmat pentru Reuters că printre susținători se numără Franța, Italia, Polonia sau Suedia.

Confruntată cu protestele fermierilor care acuză că măsurile privind tranziția ecologică sunt prea dure și că le afectează activitatea, Comisia Europeană a relaxat anumite prevederi legate de protejarea mediului, cel mai recent exemplu în această direcție fiind o serie de condiționalități stabilite în Politica Agricolă Comună.

În pofida acestei deschideri manifestate de executivul european, comisarul pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius, a pus luni sub semnul întrebării momentul ales de țările membre pentru a-și exprima îngrijorările cu privire la legislația anti-defrișări, luând în calcul faptul că mai sunt doar câteva luni până la alegerile europarlamentare din iunie, instituție cu rol de co-legislator implicată în lungul proces de negociere la finalul căruia legea a fost aprobată, urmând să intre în vigoare la finalul acestui an.

Adoptată de Comisia Europeană la începutul lunii decembrie 2022, noua reglementare garantează că un set de bunuri introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că în perioada 1990-2020 s-au pierdut 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața defrișată și noua suprafață a pădurilor plantate sau regenerate), FAO estimează că, în aceeași perioadă, lumea a pierdut aproximativ 178 de milioane de hectare de suprafață împădurită, echivalente cu triplul teritoriului Franței.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Libertatea presei, pluralismul mediatic și independența editorială vor fi mai bine protejate în Uniunea Europeană după ce Consiliul UE a adoptat Actul european privind libertatea presei

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o nouă legislație care va garanta libertatea presei, pluralismul mediatic și independența editorială în UE.

Potrivit unui comunicat al instituției, Actul european privind libertatea presei (EMFA) va stabili un cadru comun pentru serviciile mass-media pe piața internă a UE și va introduce măsuri menite să protejeze jurnaliștii și furnizorii de servicii mass-media de interferențele politice, facilitându-le totodată desfășurarea activităților dincolo de frontierele interne ale UE.

Citiți și: Acord la Bruxelles: Independența editorială și siguranța jurnaliștilor vor fi mai bine protejate prin Legea europeană privind libertatea presei

Parlamentul European a dat undă verde noii reglementări care va proteja jurnaliștii și mass-media din UE de ingerințele politice sau economice

Noile norme vor garanta dreptul cetățenilor de a avea acces la informații complete și libere și vor defini responsabilitatea statelor membre de a asigura condițiile și cadrul adecvat pentru protejarea acestui drept.

”O presă independentă este un element vital al oricărei societăți libere și democratice. Adoptarea de astăzi demonstrează angajamentul continuu al UE de a proteja jurnaliștii și de a garanta libertatea și pluralismul mass-media”, a declarat Benjamin Dalle, ministrul flamand pentru afaceri bruxelleze, tineret, mass-media și combaterea sărăciei.

Amenințare tot mai mare la adresa libertății presei

Regulamentul răspunde preocupărilor tot mai mari din UE cu privire la politizarea mass-mediei și la lipsa de transparență a proprietății mass-media și a alocării fondurilor de stat pentru publicitate către furnizorii de servicii mass-media. Acesta urmărește să instituie măsuri de protecție pentru a combate interferența politică în deciziile editoriale, atât pentru furnizorii de servicii media private, cât și pentru cei publici, pentru a proteja jurnaliștii și sursele acestora și pentru a garanta libertatea și pluralismul mass-media.

Un nou organism pentru servicii media

EMFA se bazează pe dispozițiile Directivei privind serviciile media audiovizuale (DSMA) din 2018. În special, aceasta introduce un organism european independent pentru servicii media care să înlocuiască grupul de reglementare (ERGA) instituit în temeiul DSMA. Organismul va fi alcătuit din autorități naționale din domeniul mass-media și va consilia și sprijini Comisia și va promova aplicarea consecventă a dispozițiilor-cheie ale noii legi EMFA și ale directivei DSMA în toate statele membre, inclusiv prin furnizarea de avize și prin sprijinirea Comisiei în elaborarea de orientări.

Regulamentul va fi semnat, publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare 20 de zile mai târziu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptă cadrul juridic privind portofelul digital european, ridicând povara birocrației de pe umerii europenilor

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat un nou cadru pentru o identitate digitală europeană (eID), asigurând astfel o identitate digitală sigură și de încredere pentru toți cetățenii europeni.

”Adoptarea regulamentului european privind identitatea digitală reprezintă o etapă importantă în transformarea digitală a societății noastre. A le permite cetățenilor să aibă un portofel digital european unic și sigur, păstrând în același timp controlul deplin asupra datelor lor personale, reprezintă un pas înainte esențial pentru UE, care va stabili un punct de referință la nivel mondial în domeniul digital și va spori securitatea atunci când se utilizează serviciile online. În plus, prin plasarea cetățenilor în centrul atenției, regulamentul european privind identitatea digitală contribuie la îmbunătățirea și simplificarea semnificativă a accesului la serviciile publice online. Cetățenii nu ar trebui să fie nevoiți să suporte povara complexității administrative și instituționale”, a transmis Mathieu Michel, secretarul de stat belgian pentru digitalizare, simplificare administrativă, protecția vieții private și reglementarea în domeniul construcțiilor.

Portofelul european pentru identitate digitală

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, regulamentul revizuit constituie o schimbare clară de paradigmă pentru identitatea digitală în Europa. Acesta urmărește să asigure accesul universal al cetățenilor și al întreprinderilor din întreaga Europă la identificarea și autentificarea electronică sigură și de încredere.

În conformitate cu noua legislație, statele membre vor oferi cetățenilor și întreprinderilor portofele digitale care vor putea să facă legătura între identitățile digitale naționale și dovada altor atribute personale (de exemplu, permis de conducere, calificări, cont bancar). Cetățenii își vor putea dovedi identitatea și vor putea partaja documente electronice din portofelele lor digitale pur și simplu, cu ajutorul telefoanelor lor mobile.

Noile portofele europene pentru identitate digitală (European Digital Identity Wallets – EDIW) vor permite tuturor cetățenilor să acceseze serviciile online cu ajutorul identificării lor digitale naționale, care va fi recunoscută în întreaga UE, fără a fi nevoiți să utilizeze metode de identificare private sau să partajeze inutil date personale. Controlul utilizatorilor garantează că vor fi partajate doar informațiile care trebuie partajate.

Principalele elemente ale regulamentului revizuit

Colegislatorii au menținut orientarea generală a propunerii Comisiei pentru un cadru modernizat care va îmbunătăți eficacitatea și va extinde beneficiile unei identități digitale sigure și convenabile la sectorul privat și pentru utilizarea mobilă. Discuțiile interinstituționale au consolidat legislația în mai multe domenii care sunt importante pentru cetățeni. Portofelul va conține un tablou de bord al tuturor tranzacțiilor accesibile titularului său atât online, cât și offline, va oferi posibilitatea de a raporta eventualele încălcări ale protecției datelor și va permite interacțiunea între portofele. În plus, cetățenii vor putea integra portofelul în sistemele naționale de identitate electronică existente și vor putea beneficia de semnături electronice gratuite pentru uz neprofesional. Principalele elemente ale legii revizuite pot fi rezumate după cum urmează:

  • până în 2026, fiecare stat membru trebuie să pună la dispoziția cetățenilor săi un portofel pentru identitate digitală și să accepte EDIW-uri din alte state membre, în conformitate cu regulamentul revizuit
  • au fost incluse suficiente garanții pentru a evita discriminarea celor care aleg să nu utilizeze portofelul, care va rămâne întotdeauna voluntar
  • modelul de afaceri al portofelului: emiterea, utilizarea și revocarea vor fi gratuite pentru toate persoanele fizice
  • validarea atestării electronice a atributelor: statele membre sunt obligate să furnizeze gratuit mecanisme de validare doar pentru a verifica autenticitatea și validitatea portofelului și identitatea părților care se bazează pe acesta.
  • codul portofelelor: componentele software ale aplicației vor fi open source, dar statele membre dispun de o marjă de manevră astfel încât, din motive justificate, să nu fie necesară dezvăluirea unor componente specifice, altele decât cele instalate pe dispozitivele utilizatorilor.
  • a fost asigurată coerența între portofel ca formă de identitate electronică și sistemul în cadrul căruia este emis.

În cele din urmă, legislația revizuită clarifică domeniul de aplicare al certificatelor de autentificare a site-urilor web calificate (QWAC), ceea ce garantează că utilizatorii pot verifica cine se află în spatele unui site web, păstrând în același timp normele și standardele de securitate actuale bine stabilite în domeniu.

Regulamentul revizuit va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în următoarele săptămâni și va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Regulamentul va fi pus în aplicare integral până în 2026.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL9 mins ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.38 mins ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO58 mins ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

NATO2 hours ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO2 hours ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO2 hours ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO2 hours ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO2 hours ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

U.E.17 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA19 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending