Connect with us

CONSILIUL UE

România cere un mecanism UE pentru accesul Republicii Moldova și al celorlalte țări partenere la vaccinul anti-COVID-19: UE nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși

Published

on

© European Union 2020

România susține în mod ferm adoptarea unui mecanism pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest, precum și cele din Parteneriatul Estic, să beneficieze de vaccinuri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care au discutat despre strategia UE de distribuire a vaccinurilor către state terțe, cazul Navalnîi, perspectivele de consolidare a relațiilor transatlantice, evoluțiile recente din relația cu Turcia, zona Golfului, Hong-Kong, Venezuela și relația UE – Egipt.

România susține în mod ferm adoptarea unui mecanism pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest, precum și cele din Parteneriatul Estic, să beneficieze de vaccinuri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană. Cred că această inițiativă este foarte importantă pentru că Uniunea Europeană nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși“, a afirmat Aurescu, atât într-o declarație de presă premergătoare reuniunii, cât și către omologii săi europeni.

Sprijinul României pentru un astfel de mecanism ar reprezenta o opțiune solidă pentru state partenere precum Republica Moldova, cu care Bucureștiul împărtășește o relație istorică și un parteneriat strategic. 

Aflată săptămâna trecută la Bruxelles, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a discutat cu Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, despre accesul mai rapid la vaccinuri anti-COVID-19 pentru cetățenii Republicii Moldova.

Subiectul vaccinurilor a fost abordat de Sandu și cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant subliniind angajamentul UE de a contribui la asigurarea accesului tuturor la vaccinuri anti-COVID-19, inclusiv în vecinătatea imediată a UE.

De altfel, România, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu, și alte 12 țări membre au trimis o scrisoare șeful diplomației UE și Comisiei Europene prin care solicită accesul țărilor Parteneriatului Estic la vaccinul anti-COVID-19.

Mai mult, cu ocazia unei vizite efectuate la Chișinău la 29 decembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va dona până la 200.000 de doze de vaccin către Republica Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

“Moment istoric”: Acord politic între Parlamentul European și statele UE privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns miercuri la un acord politic pentru adoptarea obiectivului de reducere netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, a anunțat Consiliul UE într-un comunicat, urmat de un mesaj al Comisiei Europene, care a aclamat un “moment istoric”.

Acordul asupra obiectivului UE, care va fi integrat oficial într-o lege privind clima aflată în pregătire, survine cu o zi înaintea unui summit virtual despre climă iniţiat de preşedintele american Joe Biden, în cursul căruia Washingtonul ar urma să îşi dezvăluie propriul obiectiv revizuit pentru 2030, remarcă Agerpres

Ținta a făcut obiectul unor negocieri intense între liderii Celor 27, care s-au înţeles în noiembrie asupra unei reduceri de 55%, şi Parlamentul European, care cerea o reducere de cel puţin 60%.

„Suntem foarte mulțumiți de acordul provizoriu încheiat astăzi. UE se angajează cu tărie să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și astăzi putem fi mândri că avem un obiectiv climatic ambițios care poate obține sprijinul tuturor. Prin acest acord, trimitem un semnal puternic întregii lumi”, a declarat ministrul portughez al mediului, Joao Pedro Matos Fernandes, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. 

„Este un moment istoric pentru UE (…) Acordul ne consolidează poziţia în lume ca lider al luptei împotriva crizei climatice”, a transmis într-un comunicat Frans Timmermans, vicepreşedinte execurtiv al Comisiei responsabil cu Pactul Verde european.

Mai mult, președinta Comisiei Europene, Ursula  von der Leyen a salutat acordul politic. „Angajamentul nostru politic de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 este, de asemenea, un angajament juridic. Legislația privind schimbările climatice stabilește UE pe o cale ecologică pentru o generație. Este angajamentul nostru obligatoriu față de copiii și nepoții noștri”, a punctat aceasta.

Potrivit Consiliului UE, elementele acordului provizoriu includ și înființarea unui Comitet consultativ științific european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici de diferite naționalități, cu cel mult 2 membri care dețin cetățenia aceluiași stat membru pentru un mandat de patru ani. 

Acest Comitet independent va avea sarcina, printre altele, de a furniza consultanță științifică și de a raporta cu privire la măsurile UE, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră, precum și coerența acestora cu legislația europeană în domeniul climei și cu angajamentele internaționale ale UE asumate în temeiul Acordului de la Paris.

Acordul politic provizoriu este supus aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare. Acordul provizoriu a fost încheiat de președinția portugheză a Consiliului și de reprezentanții Parlamentului European, pe baza mandatelor instituțiilor respective.

Anul trecut, în decembrie, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns  la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa. 

Ținta de 55% avansată de Comisia Europeană fusese majorată la 60% de Parlamentul European, într-o rezoluție adoptată la începutul lunii octombrie 2020, spre nemulțumirea mai multor state din estul Uniunii Europene. În schimb, în concluziile lor din luna octombrie 2020, liderii europeni au arătat că au discutat comunicarea Comisiei intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”, inclusiv obiectivul propus de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. 

De asemenea, Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050, susțin deputații. Comisia trebuie să țină seama de cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după fiecare evaluare la nivel global.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Centrul UE de securitate cibernetică cu sediul la București primește undă verde din partea Consiliului. Urmează adoptarea finală de către Parlamentul European

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică cu sediul la București a primit marți undă verde din partea Consiliului Uniunii Europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul a adoptat regulamentul de instituire a centrului și a rețelei și urmează adoptarea finală de către Parlamentul European.

UE intenționează să sporească securitatea internetului și a altor rețele și sisteme informatice esențiale prin înființarea unui Centru de competențe în materie de securitate cibernetică pentru a pune în comun investițiile în cercetarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în materie de securitate cibernetică.

Noul organism, care va avea sediul la București, în România, va canaliza în special finanțarea legată de securitatea cibernetică din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală.

Acest „Centru european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică” va colabora cu o rețea de centre naționale de coordonare desemnate de statele membre.

De asemenea, centrul va aduce laolaltă principalele părți interesate europene, inclusiv industria de profil, instituțiile academice și de cercetare, precum și alte asociații relevante ale societății civile, pentru a forma o comunitate de competențe în materie de securitate cibernetică, cu scopul de a consolida și a disemina know-how-ul în materie de securitate cibernetică în întreaga UE.

Centrul de competențe va coopera strâns cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

Votul de marți, prin procedură scrisă, semnifică adoptarea de către Consiliu a poziției sale în primă lectură. Actul legislativ trebuie acum să fie adoptat de Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE. Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicare.

Noul centru de competențe, împreună cu rețeaua de centre naționale de coordonare desemnate de statele membre, vor ajuta UE să își pună în comun expertiza în cercetarea securității cibernetice, tehnologie și dezvoltare industrială și să promoveze implementarea celor mai noi soluții de securitate cibernetică.

Centrul, în cooperare cu rețeaua, va oferi sprijin financiar legat de securitatea cibernetică din programele Horizon Europe și Digital Europe. Centrul va fi situat în București, România. Funcționarea acestuia va fi finanțată în principal prin programele Horizon Europe și Digital Europe.

Centrul va reuni, de asemenea, principalele părți interesate, comunitatea europeană de competențe în materie de securitate cibernetică, pentru a spori și răspândi expertiza în domeniul securității cibernetice în întreaga UE.

Membrii acestei comunități vor include industrie, organizații de cercetare academică, entități publice care se ocupă de chestiuni operaționale și tehnice de securitate cibernetică și actori relevanți din alte sectoare care se confruntă cu provocări de securitate cibernetică.

Centrul Cyber al UE reprezintă prima structură a Uniunii Europene găzduită de România.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat două programe în valoare de 1.8 miliarde de euro pentru a proteja și promova justiția, statul de drept și valorile Uniunii Europene

Published

on

©️ European Commission

Consolidarea, protejarea și promovarea justiției, a egalității și a drepturilor, cât și a valorilor Uniunii Europene, sunt câteva dintre obiectivele întâlnite în cele două programe adoptate luni de către Consiliul UE, programe care constituie fondul UE pentru justiție, drepturi și valori, ca parte a cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027.

Acestea vor sprijini în continuarea dezvoltarea unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, informează Consiliul UE într-un comunicat

Programul pentru drepturi și valori va avea un buget global de maximum 1.55 miliarde de euro (un buget de 641.7 milioane de euro, cu o alocare suplimentară de maximum 912 milioane de euro) și stabilește patru obiective specifice:

  • protejarea și promovarea valorilor UE
  • promovarea egalității și a drepturilor, inclusiv egalitatea de gen, antidiscriminarea și drepturile copiilor
  • promovarea implicării cetățenilor și a participării la viața democratică a UE și sensibilizarea publicului cu privire la istoria europeană
  • lupta împotriva violenței, în special împotriva copiilor și a femeilor

Programul în domeniul justiției va avea un buget de 305 milioane de euro și stabilește următoarele obiective specifice:

  • facilitarea și sprijinirea cooperării judiciare în materie civilă și penală, cât și promovarea independenței statului de drept și imparțialitatea sistemului judiciar
  • sprijinirea și promovarea formării judiciare, în vederea încurajării unei culturi juridice și a statului de drept
  • facilitarea accesului efectiv și nediscriminatoriu la justiție pentru toți, inclusiv prin mijloace electronice, și sprijinirea drepturilor victimelor criminalității, precum și a drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate și acuzate

„Pandemia COVID-19 ne-a lovit în multe feluri, de la sănătatea noastră la structura noastră economică și socială, iar eforturile de redresare vor construi Europa în care vom trăi în deceniile următoare. Este extrem de important să ne asigurăm că, în acest sens, ne consolidăm societățile democratice și deschise, construim un viitor bazat pe valorile noastre comune și promovăm dreptul cetățenilor noștri la justiție prin dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție modern și funcțional. Finanțarea în cadrul acestor programe va fi esențială pentru a ne ajuta să realizăm acest lucru”, a declarat ministrul portughez al justiției, Francisca Van Dunem.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL4 mins ago

Primul unicorn românesc scrie istorie: UiPath a devenit prima companie românească listată la Bursa din New York

U.E.40 mins ago

Eurostat: Piața forței muncă, afectată semnificativ de pandemia de COVID-19. România se află printre țările UE cu cea mai scăzută rată a ocupării forței de muncă

ROMÂNIA48 mins ago

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii

S&D1 hour ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Transformarea digitală trebuie să facă toate aspectele vieții mai ușoare. De aceea, am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

U.E.2 hours ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță3 hours ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.3 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

ROMÂNIA3 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending