Connect with us

SĂNĂTATE

România, codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Pentru a da speranță celor 30 de milioane de europeni care trăiesc cu o boală rară, toți actorii cheie din sectorul sănătății, împreună cu instituțiile europene și statele membre, încearcă să-și intensifice colaborarea pentru a se asigura că pacienții au acces în timp util la tratamentele disponibile în prezent. Calea Europeană vă prezintă ultimele evoluții la nivel european privind accesul pacienților la medicamentele orfane, dar mai ales situația pacienților români, care potrivit statisticilor, sunt printre cetățenii UE care au acces la cele mai puține tratamente inovatoare și care așteaptă cel mai mult pentru aprobarea lor pe piață.

Bolile rare sunt afecțiuni grave, de obicei de origine genetică, majoritatea apărând în copilărie și ducând la o povară severă a bolii: 1 din 3 copii cu o boală rară mor înainte de a împlini 5 ani și mult mai mulți trăiesc cu handicapuri debilitante.

Pentru a aborda această situație și pentru a se asigura că pacienții care suferă de afecțiuni rare au acces la medicație care altfel ar fi fost foarte dificil de dezvoltat (studii clinice dificil de realizat din cauza numărului redus de pacienți, investiții mari ale industriei fără siguranța obținerii unui produs viabil  la sfârșitul procesului de cercetare-dezvoltare, mecanisme de acțiune dificil de identificat) a fost adoptat în urmă cu 20 de ani „Regulamentul privind medicamentele orfane (OMP)” prin care a fost introdusă o legislație specifică, o definiție a OMP și un comitet specific responsabil de OMP la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), precum și stimulente pentru promovarea dezvoltării tratamentelor pentru bolile rare.

Introducerea legislației de mai sus, împreună cu progresele științifice, au condus la un val de noi opțiuni de tratament pentru pacienții cu boli rare.

De la adoptarea regulamentului privind medicamentele orfane în 2000, mai mult de 160 de OMP fuseseră aprobate de EMA până în 2018.

În ciuda succesului considerabil de până acum, există încă o nevoie medicală ridicată, nesatisfăcută, în ce privește bolile rare: doar 5% dintre bolile rare sunt estimate a avea un tratament aprobat și rămâne mult de făcut, nu numai din cauza prevalenței scăzute, ci și din cauza faptului că multe boli rare sunt foarte complexe din perspectiva cercetării științifice. În ciuda acestor aspecte, cadrul legal existent și-a dovedit eficacitatea (8 medicamente orfane aprobate până în 2000, peste 160 între 2000-2018). Menținerea mediului de reglementare, științific și economic adecvat pentru dezvoltarea medicamentelor orfane este esențială pentru misiunea de a dezvolta noi tratamente pentru ~ 95% din bolile rare fără o opțiune de tratament astăzi.

România este codașa Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare. În context european, țara noastră are una dintre cele mai slabe performanțe:

Există provocări în ceea ce privește accesul la noile tratamente orfane și inegalități considerabile între statele membre și, uneori, chiar în interiorul acestora. Conform indicatorului EFPIA PATIENT W.A.I.T. 2020 (publicat în 2021), peste 80% din medicamentele orfane rămân încă indisponibile pentru multe state membre, inclusiv România, iar pacienții le pot accesa doar la câteva sute zile distanță după aprobarea oficială a EMA.

Până la data de 1 ianuarie 2021, în România sunt disponibile 13 tratamente pentru bolile rare, din numărul total de 47 adoptate de Agenția Europeană a Medicamentelor în perioada 2016-2019. Astfel, țara noastră are acces la doar 29% din totalul de medicamente orfane, aflându-se sub media europeană de 41%. La acest capitol, Germania este liderul statelor membre la accesul medicamentelor orfane, având disponibile pentru cetățenii germani 45 de tratamente din 47 total aprobate de EMA în perioada sus-menționată.

Cetățenii români au de trei ori mai puține șanse să beneficieze de un tratament orfan decât un cetățean german, dar pe lângă asta, pentru cele 13 medicamente la care pot avea acces, aceștia așteaptă în medie 868 de zile, cu 762 de zile mai mult decât un cetățean german.

 

Germanii sunt cetățenii UE care așteaptă cel mai puțin pentru un tratament inovativ, tratament ce le poate trata afecțiunea rară, sau care le va ușura cel puțin viața. Un român care suferă de aceeași boală rară precum un cetățean din Germania, va trebui să aștepte în medie peste 2 ani că să înceapă un tratament dedicat bolii sale, care să îi ofere o șansă la viață. În schimb, un german care suferă de aceeași boală precum un cetățean din România, va trebui să aștepte în medie doar 3 luni.

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa, care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să îl facă rezilient pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Regulamentul pentru medicamentele orfane poate juca un rol într-o viitoare strategie industrială a UE, contribuind la promovarea inovației durabile. Având în vedere nevoile privind accesul la noi tratamente orfane, industria farmaceutică bazată pe cercetare se angajează să colaboreze cu părțile interesate pentru a găsi noi modele de stabilire a prețurilor, pentru a le finanța, asigurând astfel accesul pacienților și îmbunătățind durabilitatea sistemelor de sănătate.

Doar revizuirea stimulentelor legate de proprietatea intelectuală, existente în versiunea actuală a regulamentului, concepute pentru a sprijini cercetarea noilor opțiuni de tratament, nu va îmbunătăți accesul pacienților – acum sau în viitor, în absența înțelegerii cauzelor profunde care duc la întârzieri în accesul pe piețele naționale ale medicamentelor orfane.

Este nevoie de găsirea unor abordări noi și colaborative care să implice toate părțile interesate relevante și de definirea clară și asumarea la nivelul Statelor Membre a responsabilităților care le revin în mod direct și a soluțiilor care pot fi identificate în primul rând local, completate de legislația europeană.

Speranțele induse de tratamentele noi pot fi fructificate doar dacă există și o diagnosticare corectă și timpurie atât la copii, cât și la pacienții adulți. Succesul și valoarea regulamentului în stimularea dezvoltării de noi tratamente pot fi realizate pe deplin numai dacă pacienții au acces la acestea, împreună cu toată gama de servicii medicale complementare.

Asigurarea accesului pacienților la noile tratamente de astăzi și de mâine ar trebui să reprezinte un scop și responsabilitate comună. Este nevoie de autorități de reglementare, parteneri ai sistemului de sănătate, pacienți, guverne și industrie care să stea împreună pentru a găsi noi modalități de finanțare a acestor tratamente inovatoare și pentru a asigura accesul pacienților și durabilitatea sistemelor de sănătate la nivel național.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

SĂNĂTATE

HERA, esențială pentru țări ca România. Uniunea Europeană poate deveni mai puternică în fața crizelor sanitare

Published

on

Experții români de la nivel național și european susțin că Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) poate să aducă mecanisme importante, așteptate și necesare la nivel european, dar care trebuie să fie dezvoltate în complementaritate cu mecanismele deja existente și care au deja rezultate foarte bune.

Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice au răspuns inițiativei lansate de Calea Europeană și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și au purtat un dialog deschis cu privire la au purtat un dialog deschis cu privire la rolul noului instrument lansat de către Comisia Europeană, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), în a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

Au fost discutate principalele lecții învățate de Uniunea Europeană de la începutul pandemiei și până în prezent, dar și necesitatea realizării unei Uniuni a Sănătății, care nu poate fi posibilă fără punerea în aplicare a unor mecanisme europene care să implice toate statele membre în pregătirea unui răspuns comun în cazul unei viitoare crize sanitare.

Executivul European a reușit să pună încă „o piatră de temelie a unei Uniuni a Sănătății” prin lansarea unui nou instrument, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA). Această Autoritate a fost lansată pe 16 septembrie și are ca obiectiv să ghideze întregul sistem de sănătate al UE după viziunea «O singură sănătate». HERA este un pilon esențial al Uniunii Europene a Sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

HERA și noile sale sarcini pentru o Uniune mai puternică în fața crizelor sanitare. Cum devine HERA un pilon esențial al Uniunii Europene

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, a salutat noile măsuri luate de Comisia Europeană pentru îmbunătățirea securității sanitare a Uniunii Europene, această autoritate fiind „rezultatul unor lecții învățate în timpul pandemiei, care au arătat limitele posibilităților de acțiune ale Uniunii Europene în situații de criză sanitară.”

  • HERA consolidează competențele comunitare în materie de sănătate în cadrul tratatelor deja existente. Mandatul HERA este orientat spre viitor. Scopul HERA este de a anticipa crizele sanitare prin colectarea de informații, prin consolidarea capacității de răspuns necesare. Până acum măsurile în diferite politici au fost luate reactiv și nu în cadrul unui sistem general de gestionare anticipativă.
  • Aceasta va fi noua sarcină, de a se asigura că Uniunea Europeană și statele membre sunt mult mai pregătite să acționeze în fața unei crize transfrontaliere, pentru că pandemia nu se oprește la granița națională și nici măcar la frontierele europene. HERA vine în completarea agențiilor deja existente.

De asemenea, Șefa Reprezentanței Comisii Europene în România, Ramona Chiriac, a subliniat că HERA este prezidată de președintele Comisiei Europene, dar este constant mandatată de Consiliu, adică de statele membre, ceea ce înseamnă că dorința fiecărui stat membru este relevantă în această construcție.

  • Cooperarea cu industria în cadrul HERA va fi esențială pentru a dezvolta, fabrica, distribui contra-măsurile. Un astfel mecanism de cooperare structurat, cu capacitate de reacție, este vital pentru punerea în aplicare a unor strategii privind lanțurile de aprovizionare solide și lanțuri de aprovizionare cu state cu autonomie strategică.

De la începutul pandemiei, statele membre au simțit nevoia unui mecanism precum HERA. România trebuie să aibă un nucleu de lucru

Valeriu Gheorghiță, Președintele CNCAV, prezent la dezbaterile privind rolul HERA, a prezentat o structură de pregătire și răspuns în caz de criză sanitară, bazată pe trei piloni care ar trebui să reprezinte un nucleu de lucru: partea de prevenire, de pre-spital și partea de spital. Potrivit specialistului român, această strategie de pregătire și de răspuns ar trebuie să aibă următoarea structură:

  1. Strategia de prevenire: Vaccinarea ca mijloc eficient de limitare a răspândirii bolii contagioase, completată cu o strategie de educație populațională, pentru că accesibilitatea la vaccinuri nu este suficientă. Populația trebuie să fie pregătită și să înțeleagă ca vaccinarea este un lucru normal. Copii de astăzi, care vor fi adulții de mâine trebuie să înțeleagă ca vaccinarea este un plus valoare. Pentru următoarea criză sanitară, copiii nu trebuie să mai fie expuși în fața atâtor teorii de dezinformare. De asemenea, trebuie să se îmbunătățească pregătirea capacității de diagnostic, de supraveghere și secvențiere: capacitatea de testate și diagnostic fiind esențială.
  2. Pregătirea sistemului de medicină ambulatorie în pre-spital pentru identificarea și tratamentul majorității formelor de infecții, de îmbolnăviri de cauză infecțioasă care pot fi gestionate foarte bine în pre-spital. Este nevoie de pregătirea medicilor și de centre de diagnostic, tratament și acces la terapii eficiente. HERA va permite o accesibilitate facilă și un lanț de aprovizionare centralizat.
  3. Pregătirea spitalelor: În condiții de pandemie trebuie să avem capacitate de răspuns, care presupune să ai structuri modulare și pentru a putea adapta rapid structurile spitalicești la o situație de criză pandemică sau la o alertă epidemiologică.

Stocurile de materiale sanitare și medicamente au reprezentat principalele provocări în timpul pandemiei de COVID-19

Călin Alexandru, director în Departamentul pentru Situații de Urgență, susține că de acum înainte este necesară o abordare unitară la nivel european.

  • Pandemia a evidențiat necesitatea existenței la nivel european a unor mecanisme de producție pe partea de echipamente medicale și medicamente care să asigure într-o astfel de situație necesarul cetățenilor din UE. Un element important pe care HERA îl are ca obiectiv îl reprezintă achizițiile centralizate. România a făcut până acum achiziții centralizate, dar doar la nivel național. Achizițiile centralizate de vaccinuri la nivel european reprezintă un foarte bun exemplu despre faptul că într-o astfel de situație cooperarea este obligatorie.
  • Este necesară o colaborare și integrare a măsurilor de răspuns pe partea de sănătate publică, iar HERA poate aduce un plus și un element pozitiv. Măsurile pe care le-au luat diferite state în primele valuri ale pandemiei nu erau coordonate și au creat chiar dificultăți în colaborarea din interiorul UE. Trebuie luate măsuri pe viitor care să nu afecteze colaborarea, fie schimburile economice sau libera circulație a cetățenilor între state.

HERA va fi acel instrument care va avea grijă să asigure dezvoltarea, producția și distribuirea de medicamente, vaccinuri și alte echipamente medicale în rândul statelor membre

Europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a explicat beneficiile aduse de HERA pentru reziliența sistemelor de sănătate ale statelor membre.

  • HERA este un pilon cheie în ceea ce privește Uniunea Europeană a Sănătății pe care președinta von der Leyen în discursul anual l-a anunțat ca fiind extrem de important ca Uniunea Europeană să fie mult mai bine pregătită în viitor împotriva unor urgențe sanitare. HERA nu este singurul răspuns. Avem și programul UE pentru sănătate, EU4Health, total diferit față de programele de sănătate de până acum. Deciziile privind sănătatea rămân la statele membre, dar UE și instituțiile europene își propun să contribuie din ce în ce mai mult în anii care vor veni.
  • HERA va preveni, va detecta și va răspunde rapid în cazul unor crize de sănătate. HERA va trebui să și anticipeze anumite amenințări și crize potențiale de sănătate. HERA va fi acel instrument care va avea grijă să asigure dezvoltarea, producția și distribuirea de medicamente, vaccinuri și alte echipamente medicale în rândul statelor membre.

HERA, alături de celelalte inițiative europene în materie de sănătate, sunt esențiale pentru țări ca România

Andrei Baciu, Secretar de Stat Ministerul Sănătății, a reiterat importanța HERA pentru o Uniunea Europeană mai bine pregătită în fața unor noi amenințări sanitare, dar și rolul esențial al României în grupurile de lucru din cadrul HERA.

  • HERA poate fi o oportunitate extrem de bună pentru România pentru că va accelera forța dezvoltarea unor mecanisme interne care să fie în oglindă cu activitățile pe care le face HERA. Românii așteaptă un nivel de performanță ridicat, iar apartenența României la un astfel de mecanism european va impune progresul în România.
  • HERA, alături de celelalte inițiative europene în materie de sănătate, sunt esențiale pentru țări ca România și avantajul acestor demersuri se văd în viața de zi cu zi. Astfel de mecanisme sunt realmente cele care au făcut ca România să aibă parte de vaccinuri în același timp ca orice alt stat membru.

Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), esențială pentru țări ca România. 

România a început demersurile de desemnare și este la curent cu tot ceea ce se petrece. Lucrurile sunt în desfășurarea în ceea ce privește constituirea acestor echipe de lucru. Este o activitate intensă. România este deja parte a tuturor mecanismelor din cadrul HERA și este în grafic cu tot ce s-a solicitat până în acest moment.

Mai mult, Ministerul Sănătății vrea să se beneficieze la maximum de aceste oportunități pe care le reprezintă această inițiativă europeană, tocmai pentru a genera și în România un sistem de sănătate care poate să furnizeze avantaje europene.

Ministerul Sănătății a transmis că este esențial pentru România să fie parte în asemenea mecanisme, dar marea problemă în țara noastră este că nu există cultura instituțională prin care să se învețe din dificultățile prin care trecem. Avem atât de multe lucruri de învățat și de atât de multe lucruri de îmbunătățit în sistemele de sănătate europene, iar avantajul cel mai important al acestei autorități este faptul că se instituționalizează acest mecanism de „lecții învățate” și mai departe se vine cu propuneri concrete.

Trebuie elaborat un act normativ la nivel național care să reglementeze atribuțiile fiecărei instituții

ANMDMR și-a informat colegii din structurile de specialitate cu privire la reglementările HERA. Potrivit reprezentantului ANMDMR, o importanță crucială în ceea ce privește HERA este colaborarea dintre HERA și autoritățile naționale. Inclusiv Agenția Medicamentului va fi implicată în acest proces, dar momentan nu se știe concret cum. ANMDMR susține că va trebui elaborat un act normativ la nivel național care să reglementeze atribuțiile fiecărei instituții. Trebuie să fie reglementate diferite aspecte pentru a putea fi pus în practică regulamentul și la nivel național. ANMDMR va asigura indirect suportul în grupurile de lucru din cadrul HERA.

Pentru a asigura o lansare rapidă și pe baza incubatorului HERA lansat în februarie 2021, HERA va fi instituită ca structură internă a Comisiei și va deveni pe deplin operațională la începutul anului 2022. Funcționarea sa va fi reexaminată și adaptată anual până în 2025, când se va efectua o reexaminare completă.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate

Published

on

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat astăzi documentul de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui Pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European a salutat inițiativa ARPIM de a lansa o colaborare cu decidenții politici pentru a remedia marile probleme din sistem referitoare la accesul pacienților la medicamentele esențiale și inovatoare. 

„Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi”, a transmis deputatul european

Urmăriți LIVE evenimentul PACT for Health:

ARPIM subliniază că sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

Documentul de colaborare propus de ARPIM este alcătuit pe baza a 4 axe majore:


ARPIM 25 de ani

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.

Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi.

Continue Reading

SĂNĂTATE

Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate, ARPIM a lansat documentul de colaborare cu decidenții politici privind reziliența sistemului de sănătate

Published

on

Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate în România și de implicare în derularea de proiecte care au contribuit la creșterea accesului la medicamente și a calității vieții pacienților români, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat un document de colaborare cu factorii politici de decizie, structurat pe 4 axe majore:

Pactul pentru Inovație în Sănătate a fost lansat în cadrul unui eveniment online care a reunit voci din mediul politic, guvernamental și administrativ, dar și reprezentanți ai pacienților, alături de producătorii de medicamente inovative.

Urmăriți LIVE evenimentul PACT for Health:


© Print screen Live video

„Este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan și să ne unim cu toții – factori de decizie, partide politice, asociații de pacienți, experți, medici si industrie – în jurul acestui Pact al Inovației în Sănătate, pentru a îmbunătăți rapid sistemul de sănătate și a răspunde așteptărilor pacienților români. Noul Guvern are o oportunitate unică de a analiza, prelua și prioritiza măsurile identificate deja în cadrul documentului de colaborare pe care îl propunem. Astfel, industria farmaceutică inovatoare, care a demonstrat o mobilizare fără precedent în timpul pandemiei de COVID-19, se poziționează ca partener în creșterea accesului pacienților români la medicamente și soluții terapeutice inovatoare”, a declarat Alina Culcea, Președinte ARPIM.


© Print screen Live video

„Parteneriatele cu industria farmaceutică sunt extrem de importante pentru accesul la moleculele inovative. Accesul este posibil numai în cazul unor astfel de parteneriate. Se pot găsi și în România soluții convenabile, care să facă posibil accesul pacienților la moleculele inovative. Acest aspect îl putem discuta în liniște după ce trecem de această criză și cred ca îl putem și materializa”, a transmis ministrul desemnat pentru sănătate.” – Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății.

Citiți și: Pactul Inovației în Sănătate | Viitorul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila: România poate fi un partener pentru industria farmaceutică inovativă. Vom materializa acest obiectiv


 

„Putem spune că ultimii 2 ani au făcut ca fiecare dintre noi și împreună cu dumneavoastră să vedem atât lipsurile, cât și prioritățile pentru ce va urma într-un Pact al Inovației în Sănătate. Ultimii 2 ani au fost destul de grei, ani în care am văzut necesitatea colaborării, chiar dacă uneori a fost mai puțin accesibilă, a autorităților cu industria farmaceutică, cu autoritățile centrale, cu autoritățile locale, în contextul în care vrem totuși să facem un pas important în tot ce înseamnă sănătate.

Vorbeam încă din anul în care aveam mandatul ministerial de necesitatea reformelor în sănătate. Cred că discuțiile mai aprofundate, o legislație care trebuie să răspundă necesităților actuale sunt soluțiile pe care trebuie să le găsim împreună în aceste momente. “Noul” în sănătatea românească, perceput de ceilalți vecini ai noștri ca o stare de normalitate, ar trebui să treacă peste niște bariere. Barierele pe care le-am întâlnit și eu și dumneavoastră, sunt pe două paliere: un palier al celor care avizează sau au în studiu aceste medicamente și un palier al legislației care trebuie să permită cât mai rapid pătrunderea acestor medicamente pe piața românească” – Nelu Tătaru, Președinte Comisia pentru Sănătate și Familie Camera Deputaților


© Print screen Live video

„Trebuie să identificăm un parteneriat care să aibă impactul potrivit, un parteneriat care să definească rotița care lipsește și care e cea mai potrivit de prioritizat în acest moment. Dorim să creăm toate condițiile prin care să se uniformizeze accesul și standardele de servicii medicale la nivel european. Contextul actual ne forțează la o modernizare și o aliniere a legislației către standarde europene.

Dacă noi nu avem practici și legislație aliniate la practicile din celelalte state membre este clar că România nu poate să țină pasul cu accesul la medicamente pe care celelalte state îl oferă pacienților lor. Prin alinierea la standarde europene, România devine atractivă pentru tot ce înseamnă industria producătoarea, ceea ce va aduce beneficii reale pentru pacienți. Un astfel de pact și inițiativă poate să rezolve bariere și probleme importante. ” – Andrei Baciu, Secretar de stat Ministerul Sănătății

Citiți și: Pactul Inovației în Sănătate | Andrei Baciu: Prin alinierea la standarde europene, România devine atractivă pentru industria farmaceutică producătoare din Europa


© Print screen Live Video

„O finanțare adecvată și eficientă pentru asistența medicală și politicile mai bune de sănătate duc la rezultate superioare de sănătate, dar duc și la îmbunătățirea indicatorilor economici și fiscali. Aș vrea să subliniez că medicamentul nu trebuie privit ca o cutiuță izolată de restul sistemului de sănătate. Medicamentele inovatoare aduc valoare pe tot lanțul sistemului de sănătate. De la reducerea efectelor adverse, la reducerea zilelor de spitalizare și a necesarului de proceduri medicale efectuate în spital”, a transmis Dr. Ioana Bianchi.

Citiți și: Pactul Inovației în Sănătate | Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM: Medicamentele inovatoare aduc valoare pe tot lanțul sistemului de sănătate


© Print screen live video

„Criza sanitară provocată de pandemie și măsurile luate de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre și pentru a îmbunătăți coordonarea la nivelul Uniunii, ne-au plasat ferm în direcția unei Uniuni a Sănătății. Terapiile inovatoarea nu ajung la pacienții europeni cu aceeași viteză, iar unii dintre ei pot să nu aibă acces deloc din cauza penuriei. În plus, sistemele de sănătate și pacienții întâmpină dificultăți în suportarea costurilor medicamentelor” – Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România

Citiți și: Pactul Inovației în Sănătate | Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței CE în România: Terapiile inovatoarea nu ajung la pacienții europeni cu aceeași viteză. Industria farma, parte din soluție


„Incontestabil cred că inovația stă la baza evoluției științei și practicii medicale. Haideți să recunoaștem, cercetarea medicală ne-a transformat viețile în cel mai profund mod și continuă să o facă într-un ritm din ce în ce mai alert. Dinamica în evoluție a noilor terapii personalizate, a noilor metode de diagnstic și intervenție în cazuri complexe, chiar cu sprijinul inteligenței artificiale, telemonitoring, teleconsult cred că reprezintă exemple edificatoare, chiar elaborarea și dezvoltarea atât de rapidă a unor vaccinuri eficiente împotriva SARS-CoV-2 reprezintă o dovadă în plus. Sistemul de sănătate se află sub presiunea inovației mai mult ca niciodată. Cred că cu sprijinul politic adecvat (…) putem asigura sustenabilitatea noii paradigme de îngrijiri. Pentru asta avem nevoie de un pact pentru inovaţie în sănătate care să ne permită să abordăm multiplele provocări la nivel de capitalizare a conceptelor inovative şi care poate sprijini în mod real transferul inovaţiei în practica clinică” – Diana-Loreta Păun, Consilier Prezidențial


 

 

„La ora actuală, pacientul român nu are acces cam la 40% dintre produsele inovative care se folosesc în mod curent in vestul Europei, motivele sunt multiple, dar dacă ne uităm la celelalte aspecte și mă refer inclusiv la legislația noastră, cred că am avea multe de făcut” – Laszlo Attila, Secretar Comisia pentru Sănătate Senat


 

© Print screen Live Video

Preocuparea majoră a cetățeanului român este legată de sănătate: „64,3% dintre respondenții români în cadrul Barometrului de Sănătate Publică consideră că sănătatea reprezintă cea mai acută problemă cu care se confruntă astăzi. Astfel, dacă e ceva de făcut ca să satisfaci majoritatea populației și să ai cel mai mare nivel de vizibilitate publică trebuie să o faci la nivel de sănătate. Cel mai eficient, inclusiv politic vorbind, este să se înceapă cu sănătatea. Populația la nivel de 65% se uită spre sănătate. Aste este realitatea sociologică”, a transmis Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu

 

Citiți și: Pactul Inovației în Sănătate | Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu: Românii vor o țară ca afară în domeniul medical


© Print screen live video

„Inovația salvează vieți. Sunt mulți pacienți cu boli autoimune care în urmă cu 15 ani nu aveau niciun fel de opțiune de tratament, sau aveau acces doar la tratamente cu multe efecte adverse, iar acum beneficiază de toate aceste terapii inovatoare care practic le-au schimbat viața, i-au făcut să uite că suferă de o boală cronică și pot acum să facă ceea ce nici nu visau cu ani în urmă. Este clar că avem nevoie de acces la inovație, este clar că avem nevoie de mai multă educație pe partea de inovație. Noi asta facem ca asociație de pacienți, încercăm să aducem cât mai multe informații oamenilor. Pandemia a pornit pe repede înainte un sistem de educație medicală și asta este o parte bună a pandemiei, pentru că a forțat o deschidere către subiecte medicale. Îmi doresc să se găsească mecanisme care să creacă accesul la terapii inovatoare”, a transmis Rozalina Lăpădatu, Președina Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune 

Citiți și: Pactul Inovației în Sănătate | Rozalina Lăpădatu, Președinta APPA: Asociațiile de pacienți aduc educația medicală mai aproape de oameni


ARPIM 25 de ani

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL21 mins ago

Șefa delegației UE la Geneva anunță decizia istorică a liderilor mondiali de a lansa procesul de negociere pentru un tratat internațional privind pandemiile

CONSILIUL UE45 mins ago

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european ce va facilita schimbul de date într-un mediu sigur

ROMÂNIA46 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de 1 decembrie: România a făcut pași însemnați privind eficientizarea și modernizarea acțiunii sale diplomatice

Dacian Cioloș46 mins ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Națională: România a fost unită de oameni care au văzut mai departe de ei înșiși și de momentul prezent

NATO1 hour ago

Parada de Ziua Națională: Militarii români au defilat în premieră cu sistemul de rachete HIMARS, sistemul anti-rachetă Patriot și transportoare Piranha V

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele Senatului, Florin Cîțu, de Ziua Națională: Să ne amintim că există o singură Românie unită sub valori și principii democratice!

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Drapelul României, arborat la Petra, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Iordania

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava, mesaj de Ziua Națională a României: Să avem parte de solidaritatea care să ne ajute să ne înțelegem, dând exemplu generațiilor viitoare

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, mesaj de Ziua Națională a României: Să privim cu optimism în față și să avem încredere în forța noastră, a tuturor

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța: L-am întrebat pe Josep Borrell ce măsuri intenționează să ia pentru a rezolva problema subreprezentării românilor în conducerea SEAE

MAREA BRITANIE3 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța6 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

Team2Share

Trending