Franța și Germania sunt divizate în ceea ce privește un element cheie al noilor reguli fiscale europene, care ar determina cât de mult pot investi țările cu mari deficite bugetare, a declarat ministrul francez de finanțe Bruno Le Maire, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Vorbind cu jurnaliștii înaintea unei întâlniri cu omologii săi din Uniunea Europeană la Bruxelles, Le Maire a declarat că țara sa a făcut concesii semnificative vecinului său în cadrul unor negocieri intense – în special în ceea ce privește ritmul de reducere a datoriei – dar că acordul este încheiat doar în proporție de 90%. „Singura problemă care rămâne deschisă între Franţa şi Germania este ce facem cu procedura de deficit excesiv”, a subliniat oficialul de la Paris. El a adăugat că pentru autorităţile franceze, capacitatea de a menţine investiţiile este „o linie roşie”.

„Franța dorește reguli clare, ferme și credibile, dar respinge regulile care ar fi un scop în sine și care ar interzice orice investiții sau reforme structurale”, a declarat ministrul francez.

Franța susține că țările aflate în așa-numita procedură de deficit excesiv ar trebui să aibă o oarecare flexibilitate în ceea ce privește ajustarea anuală de 0,5 puncte procentuale propusă în norme, dacă investesc în domenii precum clima și apărarea sau dacă întreprind revizuiri pentru a stimula productivitatea.

Le Maire a declarat că o flexibilitate de 0,2 puncte în ajustarea necesară a deficitului structural – o măsură care elimină impactul fluctuațiilor economice – ar fi rezonabilă și  în conformitate cu un plan pe patru ani care ar urma să fie negociat cu Comisia Europeană.

Regulile fiscale, denumite oficial Pactul de Stabilitate şi Creştere, cer guvernelor să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB. Conform regulilor, atunci când o ţară depăşeşte pragul de deficit, ea trebuie să reducă, în fiecare an, deficitul cu 0,5% din PIB în termeni structurali, până când acesta va reveni sub pragul de 3% din PIB. Această obligaţie poartă denumirea de „procedură de deficit excesiv”.

„Suntem ferm convinşi că, în cei patru ani ai procedurii de deficit excesiv, este esenţial să fie menţinute stimulentele pentru a încuraja investiţiile şi reformele structurale prin introducerea unei flexibilităţi care ar putea fi de 0,2 puncte pe an. Acesta este singurul lucru care împiedică Franţa şi Germania să ajungă la un acord”, a spus Bruno Le Maire. „Acest principiu este o linie roşie”, a adăugat oficialul francez.

„Nu vom accepta reguli care ar înrăutăți dificultățile economice ale continentului european”, continuat Le Maire. „Dacă pactul interzice investițiile, nu va exista nicio inovație, dacă nu există inovație nu va exista productivitate, iar dacă nu există productivitate nu va exista creștere economică în Europa”, a mai explicat oficialul francez.

Discuţiile care vor avea loc joi seara şi vineri între miniştrii europeni ai Finanţelor sunt ultima etapă în procesul de revizuire a regulilor fiscale UE, suspendate din 2020 din cauza pandemiei de COVID-19 şi crizei energetice.

Miniştrii vor să adapteze regulile fiscale la realitatea post-pandemie a datoriilor publice ridicate şi necesităţii investiţiilor publice pentru a combate schimbările climatice. 

Într-un anunț important pentru mediul de afaceri din România, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a transmis, miercuri, că țara are la dispoziție 10 miliarde de euro pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri). Din acești bani, 7 miliarde de euro sunt deja disponibili și așteaptă să fie utilizați pentru susținerea sectorului privat. Ministrul Câciu a subliniat, de asemenea, importanța finalizării absorbției acestor fonduri până în 2027, iar pentru a atinge acest obiectiv, el invită la colaborare cu mediul de afaceri, informează Agerpres.

„România are la dispoziţie în acest moment pentru Întreprindere Mici şi Mijlocii 10 miliarde de euro. Din acestea, 7 miliarde de euro sunt deja pe masă, în joc, dacă vreţi să spun aşa, în sensul că apelurile sunt lansate. 7 miliarde de euro, 70% din suma disponibilă României, de fapt disponibilă mediului de afaceri. (…) Ceea ce noi ne dorim este ca până la jumătatea anului 2024, toţi banii disponibili sau alocaţi României pentru IMM-uri să fie la dispoziţia dumneavoastră, să fie angajamentele încheiate, contractele încheiate, evaluările finalizate”, a subliniat Câciu, la „Topul Naţional al Firmelor Private din România”.

El a subliniat că vrea să finalizeze absorbția în cadrul financiar 2021-2027 până în 2027, și că acest obiectiv poate fi atins doar prin colaborarea cu sectorul privat.

„Dar aici voi veni cu o solicitare. Nu vreau ca ministrul Fondurilor Europene din 2029 să vorbească despre cum închide absorbţia aferentă cadrului financiar 2021-2027 şi n-o să poată să facă singur, decât împreună cu dumneavoastră. Aş vrea ca această absorbţie să se încheie în 2027. Şi putem să o facem, dacă stăm la masa dialogului şi găsim acele soluţii de simplificare, de digitalizare, de a aduce banii acolo unde sunt multiplicatori, acolo unde realizează plus valoare, valoare adăugată, de a o duce către dezvoltare reală şi nu către neapărat o ajustare conjuncturală pentru nevoi sociale. Uşa mea este deschisă non-stop. Biroul meu întotdeauna este deschis, iar eu sunt un om deschis dialogului”, a mai spus oficialul MIPE.

Ministrul le-a comunicat antreprenorilor că nicio persoană din domeniul fondurilor europene care ocupă o poziție în sectorul public nu va mai oferi servicii de consultanță în sectorul privat, menționând un caz specific care a avut loc în cadrul instituției pe care o conduce.

„Trebuie să spun şi lucrul acesta, pentru că vreau să închid o situaţie care s-a întâmplat şi astăzi la ministerul pe care îl coordonez. Nimeni din zona aceasta a fondurilor europene, atâta timp cât este funcţia publică, nu va mai face consultanţă în mediul privat şi va trebui să aleagă dacă va continua funcţia publică şi îşi face serviciul public pentru care este plătit sau vine la dumneavoastră şi dumneavoastră o să beneficiaţi de expertiza unor cetăţeni bine calificaţi. (…) Rezilienţa economiei româneşti nu vine din statistici, vine din munca dumneavoastră, iar afacerile sunt pentru oameni curajoşi”, a mai spus Adrian Câciu.

Nu în ultimul rând, acesta a remarcat că în acest an s-a discutat intens în mediul public despre deficit, însă nu s-a atras atenția asupra faptului că acest deficit este rezultatul cheltuielilor în investiții.

„Da, anul acesta deficitul se construieşte pe investiţii. N-am văzut comentatorii spunând despre deficit că se construieşte pe investiţii. Orice carte de economie ne spune că dezvoltarea se face până la urmă pe deficit, pe credit. Companiile se împrumută pentru a se dezvolta, pentru a realiza investiţii noi. Da, nu este bine ca deficitul să se facă pe consum. S-a schimbat acest mecanism”, a adăugat ministrul Fondurilor şi Proiectelor Europene.

Miercuri, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a găzduit cea de-a 31-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România. În cadrul acestui eveniment, premiile pentru antreprenori au fost acordate în diverse categorii, pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, ținând cont de criterii precum profitul brut, cifra de afaceri, productivitate și performanța globală în afaceri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o convorbire telefonică, duminică, cu președintele Franței, Emmanuel Macron, informează Administrația Prezidențială de la Kiev.

Potrivit sursei citate, șeful statului ucrainean l-a informat în detaliu pe omologul său cu privire la situația de pe linia frontului, în special pe direcțiile Kupyansk, est și sud. Totodată, Volodimir Zelenski a transmis părții franceze informații cu privire la necesitățile de apărare ale armatei ucrainene pentru continuarea dezocupării teritoriului țării.

Interlocutorii au discutat despre continuarea cooperării în domeniul apărării.

Președintele Ucrainei a mulțumit Franței pentru sprijinul său puternic în domeniul apărării și pentru extinderea constantă a capacităților armatei ucrainene.

„Apreciez întotdeauna poziția clară a Franței cu privire la calendarul și domeniul de aplicare a sprijinului pentru apărare. Apreciez, de asemenea, eforturile dumneavoastră constante de a intensifica sprijinul partenerilor noștri”, a declarat șeful statului, adresându-se lui Emmanuel Macron.

Cei doi lideri au convenit asupra participării Franței și a companiilor private franceze la Forumul Industriilor de Apărare care va avea loc în Ucraina în această toamnă.

Președinții au căzut de acord asupra importanței extinderii “coridorului de cereale” și au convenit să aprofundeze cooperarea în domeniul protecției rutelor maritime. De asemenea, Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea urgentă de a consolida securitatea regiunii Odesa.

Șeful statului a subliniat importanța Declarației comune a G7 de sprijin pentru Ucraina. În contextul acesteia, președinții au decis să înceapă negocierile bilaterale între Ucraina și Franța și au dat instrucțiuni în acest sens echipelor.

Volodimir Zelenski și-a exprimat recunoștința față de Franța pentru rolul de lider în punerea în aplicare a Formulei de Pace în domeniul radiațiilor și al securității nucleare. Interlocutorii au discutat, de asemenea, despre modalitățile de organizare a Summitului Global pentru Pace cu o participare cât mai largă, inclusiv a țărilor din Sudul Global.