Comitetul pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei a publicat joi, 5 octombrie, raportul privind vizita sa ad-hoc în România, efectuată în perioada 19-30 septembrie 2022, împreună cu răspunsul autorităților române. Vizita s-a axat pe tratamentul pacienților internați în unități de psihiatrie și al rezidenților cazați în centre de îngrijire rezidențială.
Constatările vizitei 2022 subliniază necesitatea de a lua măsuri urgente pentru a se asigura că toate persoanele din instituțiile psihiatrice beneficiază de condiții de viață decente și de un tratament adecvat pentru tulburările lor psihice. Mai presus de toate, acest lucru necesită consolidarea nivelului de personal în spitalele vizitate. Mai general, CPT pledează pentru o schimbare de la îngrijirea instituțională la stabilirea de servicii de sănătate mintală în comunitate care să ofere structuri de sprijin social adecvate.
Cea mai dramatică situație a fost întâlnită la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, unde 104 pacienți au fost nevoiți să împartă patul cu un alt pacient. Pacienții erau înghesuiți în dormitoare, aproape toată suprafața ocupată de paturile lor; de exemplu, în secția de internare, o cameră de 24m2 găzduia 18 pacienți în nouă paturi. Pentru CPT, condițiile de cazare a persoanelor cu tulburări mintale și dizabilități intelectuale constatate în acest spital pot fi considerate ca fiind echivalente cu un tratament inuman și degradant.
În general, pacienții cu care s-a întâlnit delegația CPT au vorbit în mod pozitiv despre personal, în special despre personalul medical. Cu toate acestea, au fost primite acuzații de rele tratamente în patru spitale, în special în secția de bărbați din cadrul Clinicii de Psihiatrie Botoșani și la Spitalul Pădureni-Grajduri. Relele tratamente au constat în pumni, palme și în îmbrânceli și strigăte din partea personalului auxiliar pentru abateri sau accidente minore sau ca parte a unei intervenții de imobilizare sau în mod punitiv, în încercarea de a controla pacienții într-un mediu adesea periculos, perturbat și cu personal insuficient.
Tratamentul pacienților psihiatrici se baza în principal pe farmacoterapie, iar CPT solicită să se ia măsuri pentru a aplica abordări moderne de tratament clinic multidisciplinar.
În ceea ce privește imobilizarea pacienților agitați la pat cu ajutorul unor curele, CPT afirmă că o astfel de măsură nu ar mai trebui să fie aplicată în cazul copiilor. În schimb, personalul ar trebui să fie instruit în tehnici de imobilizare manuală, iar secțiile pentru copii ar trebui să posede camere de calmare. Ar trebui întărite măsurile de siguranță în jurul utilizării măsurilor de contenție, cum ar fi înregistrarea cu exactitate a fiecărei utilizări și a duratei.
CPT a constatat, de asemenea, că spitalele au eludat dispozițiile Legii privind sănătatea mintală care reglementează spitalizarea involuntară pentru a interna pacienți pe bază de voluntariat. Alte garanții, cum ar fi consimțământul pentru tratament, informarea pacienților și procedurile de reclamație trebuie, de asemenea, consolidate.
CPT a vizitat trei centre publice de asistență socială, unde mulți rezidenți au vorbit în mod pozitiv despre personal, iar atmosfera din centre părea în general relaxată. Cu toate acestea, numărul de personal specializat și instruit în mod corespunzător din cadrul unității era insuficient pentru a oferi îngrijire personalizată adecvată pentru numărul mare de rezidenți dependenți. De asemenea, este nevoie de mai mult personal multidisciplinar pentru a oferi contribuții psiho-sociale, ocupaționale și recreative pentru rezidenți.
În răspunsul lor, autoritățile române furnizează informații cu privire la diverse măsuri, luate sau preconizate, pentru a pune în aplicare recomandările formulate de Comitet în raportul de vizită, în special prin intermediul Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030 și al Planului de Acțiune al acesteia.





