Connect with us

ROMÂNIA

România concurează cu Germania și Franța pentru a deveni ,,grânarul Europei”. Exporturile de cereale ale României în UE și țări terțe, de 10 ori mai mari decât importurile în 2018

Published

on

©European Commission/ Twitter

România concurează cu Germania și Franța pentru a deveni ,,grânarul Europei”. Țara noastră a exportat anul trecut în statele membre ale Uniunii Europene şi în state terţe peste 12 milioane de tone de cereale, cu un milion de tone mai mult faţă de anul precedent, încasările depăşind 2,2 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informează Agerpres. De asemenea, s-a situat pe primul loc la producţia de porumb boabe şi de seminţe de floarea soarelui atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată în UE  și pe locul 3, după Franța și Germania, la producția totală de cereale. 

Exporturile de cereale ale României în UE și țări terțe, de 10 ori mai mari decât importurile

Potrivit MADR, în 2018, cele mai importante destinaţii de export au fost Spania, Egipt, Italia, Arabia Saudită, Iordania, Germania şi Libia.

Pe de altă parte, importurile de cereale au totalizat anul trecut 1,4 milioane de tone, iar sumele cheltuite s-au ridicat la 320 de milioane euro. Cele mai mai cantităţi de cereale din import au provenit din Bulgaria şi Ungaria.

,,Să nu uităm că România este ţară de tranzit şi, undeva, aceste importuri nu rămân în România ci ies, sub formă de export, prin terminalul de la Constanţa”, au explicat reprezentanţii MADR.

Anukl trecut, cantitatea de cereale importată a fost mai scăzută cu 64%, în 2017 intrând în țară 2,3 milioane de tone de cereale, în valoare 450 milioane euro. Aceste cantităţi au provenit, preponderent, din Ungaria şi Bulgaria, România fiind, de asemenea, ţară de tranzit.

Atât datele Eurostat, cât şi cele ale Institutului Național de Statistică (INS) au confirmat că România a ocupat în 2018 locul 3 în Uniunea Europeană, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu o recoltă totală de 31,187 milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară a reprezentat în jur de 12 milioane de tone.

România, primul loc din UE la producția de cereale în 2018

La porumb boabe, România a fost în 2018 pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de aproape 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017  devansând Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone anul trecut.

În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupa anul trecut poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de 2017 şi o medie de 4,8 tone/ha, deşi a fost un an greu, în care agricultorii s-au confruntat cu fenomene meteo extreme. Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date poziţionează România din nou pe primul loc în UE.

Potrivit datelor INS, anul trecut, România a fost pe primul loc la producţia de porumb boabe şi de seminţe de floarea soarelui atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, iar la grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia şi tot pe patru la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Regatul Unit. La cartofi, România a ocupat locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi locul şapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit şi Belgia.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Președintele israelian, Reuven Rivlin, va efectua o vizită în România anul acesta, la invitația lui Klaus Iohannis

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis i-a adresat omologului său israelian, Reuven Rivlin, o invitaţie de a efectua o vizită în România în acest an, iar el a acceptat.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere bilaterală cu preşedintele Statului Israel, în marja participării la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care se desfăşoară, miercuri şi joi, la Ierusalim.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că va acorda în continuare o atenţie deosebită parteneriatului dintre România şi Statul Israel şi, în acest context, a adresat invitaţia ca preşedintele Statului Israel să efectueze o vizită în România, în acest an, invitaţie acceptată cu deosebită plăcere de preşedintele Rivlin“, precizează Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele român a subliniat rolul important al organizării celei de-a treia şedinţe comune de guvern România-Israel, care va contribui la dezvoltarea cooperării economice şi sectoriale între cele două ţări.

Întâlnirea dintre cei doi oficiali are loc în contextul în care cele două state împlinesc anul acesta 72 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte, bazate pe dialog politic şi bună colaborare, la care contribuie şi rolul deosebit al comunităţii israelienilor originari din România care trăiesc în Israel, arată Preşedinţia.

Conform sursei citate, subiectele abordate în cadrul întrevederii au vizat relaţia bilaterală dintre România şi Israel, demersurile ţării noastre în direcţia combaterii antisemitismului, xenofobiei şi intoleranţei, precum şi teme de interes comun de pe agenda regională şi internaţională.

“Preşedintele Klaus Iohannis a mulţumit omologului israelian pentru invitaţia de a participa la lucrările Forumului, reafirmând angajamentul ferm al României şi al său personal pentru combaterea antisemitismului, rasismului şi xenofobiei. Preşedintele României a evidenţiat relaţiile excelente cu Israelul, stat cu care ţara noastră are o relaţie cu caracter strategic, precum şi relaţiile politice foarte bune şi perspectivele de creştere a dimensiunii economice bilaterale”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Citiți și Klaus Iohannis, primit la Ierusalim de Reuven Rivlin: Președintele Israelului apreciază participarea României la condamnarea Holocaustului

În ceea ce priveşte combaterea antisemitismului, xenofobiei şi intoleranţei, Klaus Iohannis a prezentat eforturile susţinute şi constante ale României în acest sens, inclusiv prin modificarea cadrului normativ, asigurând partea israeliană de faptul că ţara noastră îşi va menţine angajamentul pentru aplicarea cu rigoare a legislaţiei în domeniu.

Preşedintele Statului Israel a apreciat în mod deosebit relaţia apropiată de prietenie dintre cele două state şi popoare, bazată pe interese comune, manifestând apreciere pentru implicarea preşedintelui Iohannis în dezvoltarea relaţiilor bilaterale, dar şi pentru demersurile întreprinse în direcţia combaterii antisemitismului şi pentru promovarea istoriei şi culturii comunităţii evreieşti.

În acest context, preşedintele Rivlin a mulţumit în mod deosebit omologului român pentru rolul ţării noastre, în calitate de preşedinte al Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în negocierea şi adoptarea definiţiei de lucru a antisemitismului, menţionează Administraţia Prezidenţială.

În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu privire la evoluţiile din regiunea Orientului Mijlociu, subliniind necesitatea detensionării situaţiei de securitate din zonă.

Astfel, a fost abordat stadiul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, preşedintele Klaus Iohannis exprimând speranţa unor evoluţii pozitive şi sprijinul ţării noastre, pe baza poziţiilor de politică externă cunoscute şi consecvente, pentru avansarea acestui proces. În acest cadru, cei doi preşedinţi au evidenţiat importanţa construirii încrederii între cele două părţi direct implicate, ca bază a unei soluţii politice a Procesului de Pace.

De asemenea, au fost discutate şi alte teme de actualitate de pe agenda regională şi internaţională, inclusiv evoluţiile din dosarul iranian, Klaus Iohannis accentuând importanţa unei soluţii diplomatice şi exprimând deplina înţelegere pentru preocuparea Statului Israel de a-şi vedea asigurată securitatea, conchide Administrația Prezidențială.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, primit la Ierusalim de Reuven Rivlin: Președintele Israelului apreciază participarea României la condamnarea Holocaustului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, de omologul său israelian, Reuven Rivlin, cu ocazia vizitei pe care o efectuează în Israel.

Primirea a avut loc la reşedinţa oficială a preşedintelui Statului Israel – Beit HaNassi din Ierusalim.

Reuven Rivlin i-a mulţumit lui Klaus Iohannis pentru această vizită.

“Este plăcerea mea. Vă mulţumesc pentru această primire”, a replicat Iohannis, relatează Agerpres.

Preşedintele israelian a evocat relaţiile apropiate cu România. “Nu trebuie să luăm avionul ca să ajungem în România, putem înota până acolo. Nu este o distanţă mare. Nu e un efort ca să ajungi în România. Putem să spunem că suntem foarte apropiaţi nu numai în privinţa istoriei, ci natura oamenilor este asemănătoare”, a spus Reuven Rivlin, conform sursei citate

El a apreciat participarea României la condamnarea Holocaustului. “Nu luptăm numai împotriva antisemitismului, ci împotriva rasismului şi ştiu preocuparea şi că împărţim aceleaşi valori (…) pentru a educa. Nu putem lupta împotriva rasismului şi a urii fără cooperare şi cooperarea este foarte-foarte importantă”, a arătat preşedintele Statului Israel.

Anterior întâlnirii, şeful statului român a scris în Cartea de onoare.

Din delegaţia care îl însoţeşte pe preşedintele Iohannis fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, dar şi consilierii prezidenţiali Sergiu Nistor, Andrei Muraru, Daniela Bârsan, Delia Dinu şi deputatul Silviu Vexler. De asemenea, este prezent şi ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga.

Şeful statului efectuează până joi vizita în Israel, numărându-se printre cei 42 de lideri mondiali care participă i la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau – “Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”.

Potrivit programului publicat de Administrația Prezidențială, președintele se întâlnește miercuri cu liderul Alianţei Albastru&Alb din Israel, Binyamin (Benny) Gantz, iar apoi va participa la dineul oficial oferit de preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, în onoarea şefilor de delegaţii prezenţi la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului.

Forumul liderilor internaţionali, organizat de Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului (World Holocaust Forum Foundation), în cooperare cu Centrul de Comemorare a Holocaustului – Yad Vashem, se desfăşoară sub auspiciile preşedintelui Statului Israel, Reuven Rivlin, şi se va concentra pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

“Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la acest forum internaţional se înscrie în seria demersurilor întreprinse de statul român în ceea ce priveşte consolidarea educaţiei despre Holocaust, prezervarea memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, promovarea valorilor europene, a toleranţei, a respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale”, arată Administrația Prezidențială.

Peste 40 de lideri din întreaga lume vor participa, la 23 ianuarie, la cel de-al cincilea Forum Mondial al Holocaustului, sub egida ”Amintirea Holocaustului, Combaterea Antisemitismului”, ce va avea loc la Yad Vashem, în Israel.

Președintele Klaus Iohannis se va afla, cu această ocazie, pentru a treia oară în Israel, după vizita efectuată în 2016 și după participarea, în același ani, la ceremoniile funerare ale fostului președinte israelian Shimon Peres. Prezența președintelui în Israel este importantă și în contextul eforturilor României de refacere a relațiilor în regiune în urma situației generate pe fondul subiectului privind mutarea sediului Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Vor fi prezenţi, printre alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

În cadrul evenimentului vor avea intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, vor rosti discursuri preşedintele Consiliului Yad Vashem, rabinul Israel Meir Lau, el însuşi supravieţuitor al Holocaustului, preşedintele Fundaţiei Forumului Mondial al Holocaustului, Moshe Kantor, şi preşedintele Direcţiei Yad Vashem a Autorităţii pentru comemorarea martirilor şi eroilor din Holocaust, Avner Shalev.

Evenimentul va continua cu o ceremonie în onoarea victimelor Holocaustului. Supravieţuitoare a Holocaustului, Rose Moskowitz, din SUA, şi preşedinta Organizaţiei centrale din Israel a supravieţuitorilor Holocaustului, Colette Avital, vor aprinde o torţă în memoria victimelor, după care şefii delegaţiilor vor depune coroane de flori la baza Monumentului revoltei din Ghetoul Varşovia, ridicat la Yad Vasehm.

Ceremonia se va încheia cu intonarea imnului naţional al Israelului, Hatikvah.

Forumul Mondial al Holocaustului va fi transmis live pe site-ul Yad Vashem şi pe pagina de Facebook a acestuia. Transmisia va include traduceri simultane din ebraică în engleză, franceză, germană, rusă şi spaniolă.

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban explică de ce România nu este prezentă la Forumul Economic Mondial de la Davos: ”Acolo e cu rezervări din timp”

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ludovic Orban a explicat, marţi, că România nu are reprezentanţi la Forumul Economic Mondial de la Davos, fiindcă invitaţiile au fost trimise înainte de preluarea guvernării de către PNL. Premierul a precizat că “am aflat târziu şi nu am putut parcurge procedurile”.

“Invitaţiile au fost, practic, înainte de preluarea guvernării de către noi. Noi când am venit, am aflat pe ultima sută de Forumul de la Davos”, a afirmat premierul Ludovic Orban, marţi, pentru Mediafax, întrebat fiind de ce România nu participă la Forumul de la Davos, notează Digi24.

Ludovic Orban a explicat că “practic, acolo e cu rezervări din timp”.

“Am aflat târziu şi nu am putut parcurge proceduri de confirmare”, a mai spus şeful executivului.

Cea de-a 50-a ediție a prestigiosului Forum Economic Mondial de la Davos, o reuniune anuală a elitelor politice și de afaceri globale și care anul acesta stă sub schimbărilor climatice și turbulențelor mondiale, începe marți în faimoasa stațiune din Alpii elvețieni. Aproximativ 3.000 de participanţi din 117 ţări participă la cea de-a 50-a reuniune anuală, printre aceştia numărându-se preşedintele american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, precum și pe tânăra activistă de mediu Greta Thunberg, dar și peste 120 de tineri lideri din societatea civilă – membri ai comunităţilor Global Shapers, Young Global Leaders şi Social Entrepreneur.

Reuniunea din 2020 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum) se desfășoară sub tema principală intitulată ”Părțile implicate pentru o lume coezivă şi durabilă” (Stakeholders for a Cohesive and Sustainable World). În egală măsură, reuniunea se va concentra pe manifestul Forumului Economic Mondial – Davos Manifesto 2020 – publicat la 2 decembrie 2019, care se bazează pe Manifestul Davos din 1973 şi evidenţiază viziunea asupra unui capitalism care ia în considerare o taxare echitabilă, toleranţă zero pentru corupţie şi respectarea drepturilor omului.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending