Connect with us

ROMÂNIA

România, condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis 68 de depozite de deșeuri

Published

on

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a condamnat România pentru că nu s-a conformat obligaţiei de a lua toate măsurile necesare închiderii cât mai rapid posibil a unui număr de 68 de depozite de deşeuri, în conformitate cu articolul 7 litera (g) şi cu articolul 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri, a informat joi CJUE, citată de Agerpres și Digi24.

România nu a închis cele 68 de depozite de deşeuri care nu au primit autorizaţia care să le permită să funcţioneze în continuare, neîndeplinindu-şi astfel obligaţiile ce îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din Directiva 1999/31 coroborat cu articolul 13 din aceasta, a anunţat CJUE, care obligă România la plata cheltuielilor de judecată.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu. Depozitele trebuiau închise până la data de 16 iulie 2009.

Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze acest Plan, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de bază prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

Executivul european afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Pe data de 22 decembrie anul trecut, Hotărârea de Guvern privind Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost aprobată în şedinţa Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement aflată în fază contencioasă.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE, negocieri cu Parlamentul European privind reglementările viitoare asupra fondurilor europene prevăzute prin Politica de Coeziune

Published

on

Preşedinţia română a Consiliului UE a început marţi negocierile cu Parlamentul European pentru asigurarea celor mai bune premise de utilizare a viitorilor bani europeni, prevăzuţi prin Politica de Coeziune, informează miercuri Ministerul Fondurilor Europene printr-un comunicat.

Primul trilog sub Preşedinţia română a Consiliului UE a avut loc marţi seară, cu privire la reglementările viitoare asupra fondurilor europene prevăzute prin Politica de Coeziune, dosar gestionat de Ministerul Fondurilor Europene.

”Un astfel de demers este necesar pentru asigurarea programării, gestionării şi implementării viitoarelor fonduri europene la nivelul tuturor Statelor Membre ale UE. În acest sens, pentru a conveni asupra cadrului legal necesar şi pentru a reuşi pregătirea în timp util a viitoarelor programe europene, care să permită beneficiarilor de fonduri din toată Uniunea să aibă acces la fondurile alocate, Preşedinţia Consiliului UE, reprezentată de ministrul Rovana Plumb, şi instituţiile Uniunii Europene cooperează îndeaproape, în toată această perioadă”, menţionează comunicatul Ministerului Fondurilor Europene.

Trilogurile sunt întâlniri tripartite informale, din cadrul negocierilor de la nivelul Uniunii Europene, pe tema legislaţiei care urmează să fie adoptată. Acestea au loc între reprezentanţii Consiliului UE, Parlamentului European şi Comisiei Europene. Scopul unui trilog este de a ajunge la un acord provizoriu privind un text acceptabil atât pentru Consiliul UE, cât şi pentru Parlamentul European, precizează MFE.

Potrivit sursei citate, în timpul trilogului, discuţiile sunt facilitate de co-legiuitorul care găzduieşte reuniunea – fie Parlamentul European, fie Consiliul UE. Cele două instituţii îşi explică fiecare poziţia în timpul unei dezbateri. Comisia Europeană acţionează ca mediator în vederea finalizării unui acord între co-legislatori.

Pentru un dosar dat, fiecare instituţie îşi desemnează negociatorii şi îşi defineşte mandatul de negociere. Orice acord provizoriu încheiat în cadrul trilogurilor este informal. Prin urmare, trebuie aprobat prin proceduri oficiale aplicabile în cadrul fiecărei instituţii. Participanţii la triloguri negociază în baza mandatelor acordate în conformitate cu normele interne ale instituţiilor pe care le reprezintă.

Frecvenţa şi numărul trilogurilor depind de natura fiecărui dosar şi de circumstanţele politice specifice (de exemplu, încheierea legislaturii parlamentare).

Dat fiind faptul că Preşedinţia Consiliului este asigurată prin rotaţie, de obicei fiecare Preşedinţie a Consiliului este motivată să finalizeze un anumit număr de dosare până la sfârşitul Preşedinţiei sale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor: Amintirea grea a secolelor de suferinţe trebuie să ne unească în combaterea marginalizării, discriminării şi rasismului

Published

on

Cei 163 de ani de libertate a romilor sunt tot atâția ani de libertate ai poporului român, în al cărui parcurs spre valorile europene dezrobirea romilor a constituit un reper major, a declarat președintele României, Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor, marcată anual la 20 februarie, informează un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro. 

”Ziua Dezrobirii Romilor, marcată în fiecare an pe 20 februarie, evocă un moment de importanţă deosebită pentru minoritatea romă din România, dar şi un pas istoric fundamental al ţării noastre spre democraţie şi modernitate. Cei 163 de ani de libertate a romilor sunt tot atâţia ani de libertate ai poporului român, în al cărui parcurs spre valorile europene dezrobirea romilor a constituit un reper major. În această zi, comemorăm cu toţii suferinţele îndurate de romi timp de secole”, spune Iohannis în mesaj.

Şeful statului salută contribuţia pe care cetăţenii de etnie romă o au la dezvoltarea României, la emanciparea propriilor colectivităţi, la exprimarea bogăţiei diversităţii culturale a ţării noastre.

”Amintirea grea a secolelor de suferinţe trebuie să ne unească în combaterea marginalizării, discriminării şi rasismului. Ziua Dezrobirii Romilor este prilejul reconfirmării coeziunii în jurul valorilor comune, într-o societate în care libertatea ne dă energia necesară progresului şi modernizării naţiunii noastre”, conchide preşedintele Iohannis.

Continue Reading

ROMÂNIA

Primarul orașului Cugir Adrian Teban, membru al CoR, la Alba Iulia: Prin aceste dezbateri, pornind de la comunitățile locale, putem să construim o Europă așa cum și-o dorește fiecare dintre noi

Published

on

Proiectul european trebuie apărat, proiectul european nu merge de la sine iar prin aceste dezbateri, pornind de la comunitățile locale, regiuni, putem să construim o Europă așa cum și-o dorește fiecare dintre noi, a spus primarul orașului Cugir, Adrian Teban, membru al Comitetului European al Regiunilor în cadrul dialogului local care a avut loc astăzi privind rolul digitalizării și al noilor tehnologii în dezvoltarea oportunităților de conectivitate și smart city în Uniunea Europeană, la nivel local și regional.

”Dacă ne uităm la problema Brexit-ului, vedem că este foarte ușor să pierdem lucruri pe care le avem. Pe lângă banii pe care îi primim de la UE, primim multe alte beneficii. Știți că aveți programele Erasmus prin care studenții pot benefica de schimb de experință. Libertatea și alte lucruri de care beneficiem sunt lucruri pe care le apărăm astăzi pentru că prin aceste mijloace online vedem că se propagă foarte multe lucruri false”, a semnalat acesta.

În intervenția sa acesta a făcut apel la tânăra generație, care, în viziunea sa, trebuie să apere beneficiile pe care le implică statutul de membru al Uniunii Europene.

Dezbaterea care a avut loc miercuri face parte din seria de evenimente organizate sub egida noii inițiative CoR – Future of Europe – și a avut loc și în contextul în care România va găzdui, în perioada 14-15 martie 2019 la București, Summit-ul Autorităților Locale și Regionale din Uniunea Europeană, evenimentul având loc în contextul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Acest dialog local se înscrie, totodată, și în rândul campaniei de conștientizare privind alegerile europene din 23-26 mai 2019 (www.dedataastavotez.eu), ce vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending