Connect with us

ROMÂNIA

România continuă ofensiva pentru aderarea la Schengen: Ministrul pentru afaceri europene Victor Negrescu merge astăzi la Berlin

Published

on

Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, efectuează marți o vizită oficială la Berlin, la o lună distanță după ce oficialul român a punctat că pentru a adera la Spațiul Schengen este nevoie ca România să fie proactivă, precizând că va întreprinde vizite de lucru în țările în care manifestă reticență.

Potrivit agendei MAE publicate pe site, pe 10 octombrie are loc ”vizita oficială a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, la Berlin”.

FOTO: Ministerul Afacerilor Externe

Pe 14 septembrie, la o zi distanță după ce președintele Comisiei Europene a solicitat țărilor UE în discursul privind Starea Uniunii să deschidă ”ușile Schengen pentru România și pentru Bulgaria”., ministrul Victor Negrescu a transmis că România își va reîncepe ofensiva diplomatică într-o manieră deschisă și transparentă pentru aderarea la spațiul Schengen.

“Este nevoie ca România să fie mai proactivă, nu doar să fie în așteptarea unui răspuns din partea țărilor membre. Avem sprijinul Comisiei Europene, avem sprijinul unei bune părți a statelor membre. Este important să fim prezenți acolo în statele care au anumite reticențe. Avem în vedere ca în perioada următoare să avem întâlniri și vizite importante atât în Olanda, în Germania, cât și în Franța. Am avut întâlniri cu omoloaga mea din Franța, aici la București, avem programată pentru luna octombrie o întâlnire cu ministrul pentru Afaceri Europene din Germania, iar de asemenea Olanda este pe agendă pentru a fi prezenți acolo și a da toate informațiile necesare, cu un nou dosar precis în care avem argumentele politice și tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen”, a afirmat atunci Negrescu.

Între timp, Comisia Europeană a adoptat pachetul pentru un spațiu Schengen mai puternic, în care invită Consiliul (statele membre) să ia decizia politică necesară pentru a ridica controalele de frontieră dintre România și Bulgaria și restul Uniunii Europene.

Ulterior, președintele Parlamentului European s-a alăturat președintelui Comisiei Europene și a solicitat aderarea Bulgariei și a României la spațiul liberă circulație Schengen, după ce plenul reunit al eurodeputaților a votat săptămâna trecută în favoarea unei rezoluții privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Bulgaria și în România.

Finalizarea procesului de aderare la Spațiul Schengen este supusă deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene, amintește MAE pe site-ul său, care notează că în prezent România aplică majoritatea dispozițiilor acquisului Schengen și acționează, astfel, ca un membru de facto cu o contribuție semnificativă la însăși securitatea Spațiului Schengen, gestionând peste 2000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție după opinia Comisiei de la Veneția: Guvernul are datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar

Published

on

Președintele Klaus  Iohannis atrage atenția Guvernului asupra noului semnal de alarmă transmis de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) în Opinia referitoare la modificările succesive ale legilor justiției prin ordonanțe de urgență, adoptată la 21 iunie și publicată luni, 24 iunie.

”Președintele Klaus Iohannis evidențiază că Opinia Comisiei de la Veneția reprezintă o reconfirmare clară, cu argumente juridice solide, a prejudiciului adus funcționării sistemului judiciar prin intervenția abuzivă a Guvernului de a legifera defectuos și în favoarea unor interese particulare sau de grup, și nu în beneficiul cetățeanului. Această intervenție abuzivă s-a produs, așa cum arată și Opinia Comisiei, ulterior adoptării de către Parlament a pachetului de modificări asupra legilor justiției care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin adoptarea de către Guvern a cinci ordonanțe de urgență: O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018, O.U.G. nr. 7/2019 și O.U.G. nr. 12/2019”, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aspectele constatate de Comisia de la Veneția consolidează concluzia că instrumentul ordonanțelor de urgență a fost complet denaturat și folosit abuziv de către Guvern, fără evaluarea impactului, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în Parlament a măsurilor urmărite, cât și o consultare efectivă a reprezentanților sistemului judiciar. Așa cum arată Opinia, schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil și lipsa unui control efectiv de constituționalitate al ordonanțelor de urgență nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esența statului de drept – securitatea raporturilor juridice și previzibilitatea legii, precum și principiul separației puterilor în stat.

Președintele României subliniază că mesajul transmis în documentul adoptat de Comisia de la Veneția este cât se poate de clar: guvernanții au datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar prin punerea în aplicare de îndată și în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.

Președintele Klaus Iohannis consideră inadmisibilă conduita guvernanților care, nici până la acest moment, după votul clar al românilor din 26 mai, nu au implementat recomandările Comisiei de la Veneția cuprinse în Opinia finală din luna octombrie 2018 privind cele trei legi ale justiției, aspect subliniat și în opinia din 21 iunie 2019. Păstrarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ca instrument de intimidare a magistraților, menținerea în legislație a dispozițiilor referitoare la pensionarea anticipată a magistraților, care pun în pericol însăși funcționarea sistemului judiciar, diminuarea rolului CSM concomitent cu creșterea rolului ministrului justiției în procedurile de numire a procurorilor de rang înalt sunt doar câteva exemple care, în viziunea Comisiei, necesită remedieri urgente.

Mai mult, Opinia Comisiei de la Veneția vizează chiar modul general de folosire a ordonanțelor de urgență, indiferent de domeniul în care sunt adoptate, și instabilitatea pe care această practică o creează. Folosirea în continuare a ordonanțelor de urgență în lipsa unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în domenii precum administrație publică sau economie, reprezintă un mod profund greșit de înțelegere de către Guvern a votului românilor din 26 mai. Este un abuz evidențiat de Comisia de la Veneția și respins în mod clar de către cetățeni, prin răspunsul covârșitor favorabil dat celei de-a doua întrebări de la referendum, care și-a demonstrat, și astfel, justețea.

Comisia de la Veneția reafirmă principiul potrivit căruia, într-o democrație, procedura parlamentară de adoptare a legilor trebuie să fie regula, iar legiferarea prin ordonanțe de urgență să reprezinte excepția permisă de Constituție doar în anumite condiții. Utilizarea instrumentului ordonanțelor de urgență într-un mod care conduce la transformarea excepției în regulă a fost sancționată așadar atât de cetățeni, cât și de Comisia de la Veneția.

Președintele României reiterează atenționarea transmisă Guvernului actual că această practică trebuie să înceteze. Participarea semnificativă la scrutinul din luna mai arată, încă o dată, că cetățenii își doresc o Românie ferm angajată să respecte valorile europene în scopul consolidării democrației, pentru că fără o justiție independentă și funcțională nu poate exista stat de drept și nici progres al țării, care să se reflecte, în fiecare zi, într-o viață mai bună pentru români.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Cooperare transfrontalieră cu fonduri europene între România și Ucraina pentru reabilitarea infrastructurii spitalicești și introducerea conceptului de telemedicină

Published

on

Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea au anunţat luni, cu prilejul conferinţei de lansare a proiectului “Infrastructură transfrontalieră de sănătate”, în valoare totală de peste 3,7 milioane de euro, că s-a semnat contractul de lucrări pentru reabilitarea Secţiei de ortopedie şi a sălii de sterilizare din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Tulcea, relatează Agerpres

Tot în cadrul proiectului, care se derulează în comunităţi de pe malurile române şi ucrainene ale Dunării, în baza parteneriatul dintre CJ Tulcea, Primăria Ismail (regiunea ucraineană Odessa), Spitalul Dunărean al Consiliului regional Odessa şi Asociaţia de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos (Galaţi), s-a semnat şi contractul de realizare a documentaţiei tehnice de reabilitare a unor secţii din Spitalul orăşenesc din Măcin, a precizat Persida Costea, manager de proiect din partea Consiliului Judeţean Tulcea.

Prin proiectul privind infrastructura de sănătate, partea ucraineană va reabilita un spital de pediatrie şi Spitalul dunărean al Consiliului regional Odessa, iar în Spitalul orăşenesc Măcin, ca şi în secţia de ortopedie a SJU din Tulcea se va implementa sistemul de telemedicină. Potrivit managerului Spitalului orăşenesc Măcin, Vasilica Dascălu, telemedicina este o alternativă mai ieftină și care oferă servicii sigure și de calitate pentru comunicarea între specialiștii aflați la distanță, în vederea asigurării celui mai bun tratament pentru pacienți. 

Proiectul privind infrastructura de sănătate din Tulcea şi Ismail a fost iniţiat în urmă cu cinci ani.

Valoarea totală a proiectului “Infrastructură transfrontalieră de sănătate” este de 3,78 de milioane de euro, iar perioada de implementare este de 36 de luni.

Continue Reading

ROMÂNIA

Primarul orașului Cugir, Adrian Teban, a semnat primul contract din Regiunea Centru pentru reducerea emisiilor de CO2

Published

on

© Calea Europeană

Primul contract din Regiunea Centru care vizează reducerea emisiilor de carbon prin îmbunătățirea transportului public și a mobilității urbane a fost semnat azi la sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, de către directorul general Simion Crețu și primarul orașului Cugir, Adrian Teban, în prezența președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, potrivit declarației de presă ulterioară evenimentului. 

,,Sunt foarte bucuros astăzi pentru că ajungem să semnăm acest contract pentru că ne-am pregătit de multă vreme pentru acest proiect de infrastructură. El înseamnă foarte mult. După cum bine știți, noi am semnat Convenția Primarilor prin care ne angajăm să reducem emisiile de carbon, iar acest proiect este un start-up foarte important pentru noi pentru că, pe lângă îmbunătățirea transportului public din orașul Cugir, a infrastructurii pe care se va desfășura acest transport public, în același timp, folosirea metodelor alternative, de tipul ciclismului pietonal va duce la reducerea folosirii mașinilor mici și la reducerea emisiilor de CO2”, a declarat primarul orașului, Adrian Teban.

Valoarea totală a proiectului depășește 57 milioane lei, din care 98% din valoarea eligibilă sunt sume nerambursabile REGIO – aproape 10 milioane euro.

,,Orice sumă de ani adusă și investită în județ în comunitățile locale înseamnă crearea de condiții mai bune pentru cei care locuiesc în orașele și comunele noastre. Orașul Cugir este un oraș care se dezvoltă permanent și, cu siguranță, această investiție va aduce un plus pentru comunitatea locală. Sunt convins că alături de investițiile publice, de investițiile private, fie că sunt românești sau străine, nivelul de trai al locuitorilor acestui frumos oraș va crește ”, a mai precizat președintele Consiliului Județean Alba, Adrian Dumitrel.

Prin proiect se vor achiziționa autobuze cu propulsie hibridă, biciclete electrice, vor fi modernizate câteva stații de autobuz și vor fi construite de cinci ori mai multe, fiind modernizată și infrastructura traseelor mijloacelor de transport în comun, pe o lungime totală de peste 14 km, din orașul Cugir și cele 7 localități componente: Bușitura, Bucuru, Caline, Fețeni, Guașele, Mugești și Vinerea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending