Connect with us

#RO2019EU

România continuă seria găzduirii reuniunilor ministeriale UE: Miniștrii afacerilor interne și de justiție din țările Uniunii Europene se întrunesc la București în perioada 6-8 februarie

Published

on

Miniştrii Justiţiei şi cei ai Afacerilor Interne din statele membre UE vor participa, în perioada 6-8 februarie 2019, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală desfăşurată în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în ceea ce reprezintă a treia reuniune ministerială majoră găzduită de România după întrunirea miniștrilor Apărării, respectiv cea a miniștrilor de Externe, în perioada 30 ianuarie – 1 februarie 2019.

Reuniunea informală a Consiliului JAI – Justiție și Afaceri Interne – va fi prezidată de ministrul român al Afacerilor Interne, Carmen Dan, pentru dimensiunea de afaceri interne, respectiv ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, pentru componenta de justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, la reuniune vor participa miniştrii de justiţie şi afaceri interne din statele membre ale Uniunii Europene, Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Julian King, comisarul european pentru securitate internă, Vera Jourova, comisarul european pentru justiţie, protecţia consumatorului şi egalitate de gen, Gilles de Kerchove, coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, Claude Moraes, preşedintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, Pavel Svoboda, preşedintele Comisiei JURI din Parlamentul European, Ladislav Hamran, preşedintele Eurojust, Catherine De Bolle, directorul executiv al Europol, Fabrice Leggeri, directorul Frontex, Michael O’Flaherty, directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Tiina Astola, director general pentru justiţie şi consumatori în cadrul Comisiei Europene, Christine Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne în cadrul Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, precum şi alţi oficiali din cadrul unor agenţii europene.

1) Subiectele reuniunii: terorism, cooperare polițienească, Schengen, migrație și azil pe agenda miniștrilor Afacerilor Interne

Între dosarele care urmează a fi discutate se află cele privind terorismul, migraţie şi azil, Schengen și modalităţi de dezvoltare a cooperării judiciare în materie civilă şi comercială.

Joi, miniștrii de interne din statele membre se vor reuni la Palatul Parlamentului pentru a discuta subiecte ce țin de prevenirea și combaterea terorismului, cooperare polițienească, spațiul Schengen, migrație și azil.

Potrivit MAI, în privința terorismului, cu ocazia reuniunii de la București, va avea loc un schimb de opinii cu privire la constatările și recomandările Comisiei Speciale privind Terorismul a Parlamentului European, în contextul eforturilor de explorare a celor mai bune modalități de abordare a acestei amenințări la adresa securității cetățenilor noștri.

Referitor la cooperarea polițienească, președinția română a Consiliului UE arată că ”în epoca digitalizării, nevoia de inovare și cooperare este mai puternică decât oricând”.

”Amenințări din ce în ce mai neconvenționale, cum ar fi criminalitatea cibernetică, crima organizată pe scară largă și terorismul sunt de actualitate în zilele noastre. Pentru a ține pasul cu dinamica mediului infracțional, toate autoritățile de aplicare a legii ar trebui să recunoască, să înțeleagă și să folosească datele digitale în activitățile polițienești de zi cu zi. În cadrul reuniunii, ne dorim să acordăm prioritate schimbului de cunoștințe și experiență în domeniul datelor digitale”, transmite MAI.

Un subiect important este spațiul Schengen, prefațat astfel și de ministrul Carmen Dan, care a punctat că reuniunea Consiliului JAI la București este o oportunitate de a transmite că aderarea la spaţiul Schengen este un obiectiv naţional la care românii sunt îndreptăţiţi.

Potrivit sursei citate, conflictele din diferitele regiuni ale lumii sau din vecinătatea UE și creșterea amenințării teroriste au declanșat provocări pentru securitatea internă a UE și managementul frontierelor externe ale UE și au determinat unele state membre să recurgă la reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne, punând sub semnul întrebării buna funcționare a spațiului Schengen de liberă circulație.

Reuniunea informală de la București ne va da ocazia să abordăm aspecte ce vizează măsurile pe termen scurt și mediu pe care Statele Membre le consideră necesare pentru a restabili funcționarea spațiului Schengen.

Totodată, modalitățile prin care putem asigura o mai mare coerență între politicile și instrumentele care definesc spațiul Schengen se vor afla pe agenda de discuții aferentă reuniunii. În paralel cu implementarea mecanismelor care oferă un plus de securitate, se are în vedere oportunitatea abordării miniștrilor asupra modalităților privind consolidarea spațiului Schengen.

Președinția română va continua discuțiile pentru identificarea unor soluții consensuale în domeniul migrației. În cadrul eforturilor de reducere a fluxurilor de migrație ilegală către UE, dimensiunea externă a migrației și cooperarea cu țările terțe reprezintă o prioritate.

2) Subiectele reuniunii: cooperare judiciară în materie civilă și comercială, între temele principale de pe agenda miniștrilor de Justiție

Vineri, miniștrii de justiție din Statele Membre vor discuta la Palatul Parlamentului, despre dezvoltarea cooperării judiciare în materie civilă și comercială între statele membre ale Uniunii Europene, colectarea dovezilor electronice în materie penală și viitorul cooperării judiciare în materie penală în Uniunea Europeană.

Principalul obiectiv al acestei sesiuni de lucru constă în demararea unui proces de reflecție cu privire la viitorul cooperării judiciare în materie civilă și comercială în UE după 2019, având în vedere amploarea acquis-ului și în contextul încheierii actualei legislaturi a Parlamentului European în mai 2019, precum și sfârșitul mandatului actualei Comisii Europene în octombrie 2019.

O altă temă importantă este reprezentată de obținerea probelor electronice în materie penală, care presupune protejarea persoanelor în spațiul cibernetic printr-un răspuns eficient al justiției penale, cu respectarea cerințelor statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului.

Criminalitatea informatică și obținerea probelor electronice ridică provocări de o complexitate fără precedent pentru justiția penală. Adesea, probele necesare sunt deținute de furnizori multinaționali care oferă servicii într-un anumit stat membru, au sediul în altă jurisdicție, iar datele sunt stocate într-un stat terț.

Reuniunea informală a miniștrilor justiției va oferi oportunitatea unui schimb de opinii și o creștere a gradului de conștientizare la nivel național (inclusiv în sectorul privat și în cadrul societății civile), respectiv la nivelul UE, a soluțiilor propuse și a garanțiilor procesuale prevăzute, inclusiv în ceea ce privește necesitatea, proporționalitatea, căile de atac și cerințele privind protejarea datelor personale. De asemenea, va avea loc un prim schimb de opinii privind viitoare acorduri internaționale în materie.

Nu în ultimul rând, miniștrii Justiției din țările UE vor discuta viitorul cooperării judiciare în materie penală în cadrul spațiului judiciar comun al Uniunii Europene.

În prezent, UE dispune de un cadru juridic solid și cuprinzător în domeniul cooperării judiciare în materie penală, instrumentele juridice care pun în aplicare principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești reprezentând nucleul acestui cadru legislativ. La această reuniune ministerială informală, va fi demarat un proces de reflecție asupra acestei tematici, miniștrii fiind invitați să împărtășească punctul lor de vedere cu privire la unele evoluții strategice posibile în domeniul cooperării judiciare UE în materie penală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană

Published

on

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, în Bavaria: România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez când a exercitat președinția Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat marți, în cadrul vizitei pe care o efectuează în landul german Bavaria, că România a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis, aflat în Bavaria pentru a participa la ședința guvernului bavarez și la reuniunea anuală a grupului parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale, i-a mulțumit lui Markus Söder, prim-ministrul Bavariei și președintele CSU, pentru invitație.

”Apreciez acest gest și mă bucur foarte mult să mă întâlnesc astăzi cu dumneavoastră și cu Guvernul bavarez. Este cunoscut faptul că relațiile dintre România și Bavaria sunt unele foarte deosebite. Noi avem o relație care durează de foarte mulți ani. Cred că este foarte important să semnalăm faptul că relația noastră, și pentru România, și pentru germanii din România care trăiesc în Bavaria – reprezintă o punte deosebită între România și Bavaria. În acest sens, stimate domnule Prim-ministru, sunt foarte bucuros că subliniați acest lucru și spuneți că este o punte. Acest lucru, pentru noi, este foarte valoros”, a spus Iohannis, în limba germană, informează Administrația Prezidențială.

În context, președintele a menționat că i se pare ”important faptul că Guvernul românesc și cel bavarez din nou se întâlnesc”.

”Va exista o reuniune a comisiei mixte România-Bavaria și lucrul acesta este foarte important nu doar pentru relațiile politice, ci, bineînțeles, și pentru relațiile economice, pentru că sunt investitori români și bavarezi care vin aici”, a completat șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, marți, în landul german Bavaria, prima sa vizită externă din acest an și de la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, acolo unde va participa și va susține o alocuțiune la ședința Guvernului Bavariei și va prezenta viziunea României referitoare la viitorul Europei la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german.

”Astăzi avem posibilitatea de a vorbi despre teme europene. În acest sens, sunt sigur că vom vorbi și despre ceea ce am făcut noi în Europa. În acest context, doresc să spun că România, pe parcursul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, a primit foarte multă susținere din partea Guvernului bavarez. Vom aborda teme precum Brexit, Bugetul Multianual și încă multe alte teme. Cred că împreună vom reuși să ajungem la unele concluzii pozitive și ne doresc astăzi, și aici, și la Seeon, o zi frumoasă!”, a conchis Iohannis.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending