Connect with us

#RO2019EU

România continuă seria găzduirii reuniunilor ministeriale UE: Miniștrii afacerilor interne și de justiție din țările Uniunii Europene se întrunesc la București în perioada 6-8 februarie

Published

on

Miniştrii Justiţiei şi cei ai Afacerilor Interne din statele membre UE vor participa, în perioada 6-8 februarie 2019, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală desfăşurată în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în ceea ce reprezintă a treia reuniune ministerială majoră găzduită de România după întrunirea miniștrilor Apărării, respectiv cea a miniștrilor de Externe, în perioada 30 ianuarie – 1 februarie 2019.

Reuniunea informală a Consiliului JAI – Justiție și Afaceri Interne – va fi prezidată de ministrul român al Afacerilor Interne, Carmen Dan, pentru dimensiunea de afaceri interne, respectiv ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, pentru componenta de justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, la reuniune vor participa miniştrii de justiţie şi afaceri interne din statele membre ale Uniunii Europene, Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Julian King, comisarul european pentru securitate internă, Vera Jourova, comisarul european pentru justiţie, protecţia consumatorului şi egalitate de gen, Gilles de Kerchove, coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, Claude Moraes, preşedintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, Pavel Svoboda, preşedintele Comisiei JURI din Parlamentul European, Ladislav Hamran, preşedintele Eurojust, Catherine De Bolle, directorul executiv al Europol, Fabrice Leggeri, directorul Frontex, Michael O’Flaherty, directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Tiina Astola, director general pentru justiţie şi consumatori în cadrul Comisiei Europene, Christine Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne în cadrul Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, precum şi alţi oficiali din cadrul unor agenţii europene.

1) Subiectele reuniunii: terorism, cooperare polițienească, Schengen, migrație și azil pe agenda miniștrilor Afacerilor Interne

Între dosarele care urmează a fi discutate se află cele privind terorismul, migraţie şi azil, Schengen și modalităţi de dezvoltare a cooperării judiciare în materie civilă şi comercială.

Joi, miniștrii de interne din statele membre se vor reuni la Palatul Parlamentului pentru a discuta subiecte ce țin de prevenirea și combaterea terorismului, cooperare polițienească, spațiul Schengen, migrație și azil.

Potrivit MAI, în privința terorismului, cu ocazia reuniunii de la București, va avea loc un schimb de opinii cu privire la constatările și recomandările Comisiei Speciale privind Terorismul a Parlamentului European, în contextul eforturilor de explorare a celor mai bune modalități de abordare a acestei amenințări la adresa securității cetățenilor noștri.

Referitor la cooperarea polițienească, președinția română a Consiliului UE arată că ”în epoca digitalizării, nevoia de inovare și cooperare este mai puternică decât oricând”.

”Amenințări din ce în ce mai neconvenționale, cum ar fi criminalitatea cibernetică, crima organizată pe scară largă și terorismul sunt de actualitate în zilele noastre. Pentru a ține pasul cu dinamica mediului infracțional, toate autoritățile de aplicare a legii ar trebui să recunoască, să înțeleagă și să folosească datele digitale în activitățile polițienești de zi cu zi. În cadrul reuniunii, ne dorim să acordăm prioritate schimbului de cunoștințe și experiență în domeniul datelor digitale”, transmite MAI.

Un subiect important este spațiul Schengen, prefațat astfel și de ministrul Carmen Dan, care a punctat că reuniunea Consiliului JAI la București este o oportunitate de a transmite că aderarea la spaţiul Schengen este un obiectiv naţional la care românii sunt îndreptăţiţi.

Potrivit sursei citate, conflictele din diferitele regiuni ale lumii sau din vecinătatea UE și creșterea amenințării teroriste au declanșat provocări pentru securitatea internă a UE și managementul frontierelor externe ale UE și au determinat unele state membre să recurgă la reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne, punând sub semnul întrebării buna funcționare a spațiului Schengen de liberă circulație.

Reuniunea informală de la București ne va da ocazia să abordăm aspecte ce vizează măsurile pe termen scurt și mediu pe care Statele Membre le consideră necesare pentru a restabili funcționarea spațiului Schengen.

Totodată, modalitățile prin care putem asigura o mai mare coerență între politicile și instrumentele care definesc spațiul Schengen se vor afla pe agenda de discuții aferentă reuniunii. În paralel cu implementarea mecanismelor care oferă un plus de securitate, se are în vedere oportunitatea abordării miniștrilor asupra modalităților privind consolidarea spațiului Schengen.

Președinția română va continua discuțiile pentru identificarea unor soluții consensuale în domeniul migrației. În cadrul eforturilor de reducere a fluxurilor de migrație ilegală către UE, dimensiunea externă a migrației și cooperarea cu țările terțe reprezintă o prioritate.

2) Subiectele reuniunii: cooperare judiciară în materie civilă și comercială, între temele principale de pe agenda miniștrilor de Justiție

Vineri, miniștrii de justiție din Statele Membre vor discuta la Palatul Parlamentului, despre dezvoltarea cooperării judiciare în materie civilă și comercială între statele membre ale Uniunii Europene, colectarea dovezilor electronice în materie penală și viitorul cooperării judiciare în materie penală în Uniunea Europeană.

Principalul obiectiv al acestei sesiuni de lucru constă în demararea unui proces de reflecție cu privire la viitorul cooperării judiciare în materie civilă și comercială în UE după 2019, având în vedere amploarea acquis-ului și în contextul încheierii actualei legislaturi a Parlamentului European în mai 2019, precum și sfârșitul mandatului actualei Comisii Europene în octombrie 2019.

O altă temă importantă este reprezentată de obținerea probelor electronice în materie penală, care presupune protejarea persoanelor în spațiul cibernetic printr-un răspuns eficient al justiției penale, cu respectarea cerințelor statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului.

Criminalitatea informatică și obținerea probelor electronice ridică provocări de o complexitate fără precedent pentru justiția penală. Adesea, probele necesare sunt deținute de furnizori multinaționali care oferă servicii într-un anumit stat membru, au sediul în altă jurisdicție, iar datele sunt stocate într-un stat terț.

Reuniunea informală a miniștrilor justiției va oferi oportunitatea unui schimb de opinii și o creștere a gradului de conștientizare la nivel național (inclusiv în sectorul privat și în cadrul societății civile), respectiv la nivelul UE, a soluțiilor propuse și a garanțiilor procesuale prevăzute, inclusiv în ceea ce privește necesitatea, proporționalitatea, căile de atac și cerințele privind protejarea datelor personale. De asemenea, va avea loc un prim schimb de opinii privind viitoare acorduri internaționale în materie.

Nu în ultimul rând, miniștrii Justiției din țările UE vor discuta viitorul cooperării judiciare în materie penală în cadrul spațiului judiciar comun al Uniunii Europene.

În prezent, UE dispune de un cadru juridic solid și cuprinzător în domeniul cooperării judiciare în materie penală, instrumentele juridice care pun în aplicare principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești reprezentând nucleul acestui cadru legislativ. La această reuniune ministerială informală, va fi demarat un proces de reflecție asupra acestei tematici, miniștrii fiind invitați să împărtășească punctul lor de vedere cu privire la unele evoluții strategice posibile în domeniul cooperării judiciare UE în materie penală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Fondul European de Apărare, pe cale să devină realitate. UE va deveni, astfel, un furnizor de securitate mai puternic pentru cetățenii săi

Published

on

Instituțiile UE au ajuns la un acord politic parțial cu privire la Fondul European de Apărare, sub rezerva aprobării formale a Parlamentului European și a Consiliului, care va promova o bază industrială inovatoare și competitivă și va contribui la autonomia strategică a UE, potrivit unui comunicat emis astăzi de Comisia Europană.

Într-o lume a instabilității crescânde și amenințărilor transfrontaliere la adresa securității noastre, nicio țară nu poate reuși singură. Acesta este motivul pentru care Comisia Juncker face un efort fără precedent pentru a proteja și apăra europenii. Fondul European de Apărare, propus de Comisie în iunie 2018, ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru anii 2021-2027, face parte din aceste inițiative pentru a susține capacitatea UE de a-și proteja cetățenii.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat:

,,Acesta este un pas important în realizarea cooperării europene în domeniul apărării. Fondul European de Apărare va ajuta statele membre să obțină o mai bună valoare pentru banii contribuabililor, să promoveze o industrie de apărare puternică și inovatoare și să sporească autonomia și conducerea tehnologică a UE în domeniul apărării”.

Comisarul european Elżbieta Bieńkowska, responsabil pentru piața internă, industrie, spirit antreprenorial și IMM-uri, a adăugat:

,,Acest acord reprezintă un alt element important prin care ne asigurăm că Europa devine un furnizor de securitate mai puternic pentru cetățenii săi. Fondul va favoriza inovarea tehnologică și cooperarea în sectorul european al apărării, astfel încât Europa să beneficieze de tehnologie și echipamente de apărare interoperabile și de ultimă oră, în domenii noi precum inteligența artificială, software-ul criptat, tehnologia cu drone sau comunicarea prin satelit.”

Sub rezerva adoptării definitive oficiale de către Parlamentul European și Consiliu, s-a constatat un acord privind următoarele elemente-cheie:

  • Fondul va oferi sprijin pe tot parcursul ciclului de viață al dezvoltării industriale, de la cercetare, la dezvoltarea prototipului și până la certificare.
  • Fondul va finanța proiecte de cercetare în colaborare, în principal prin granturi.
  • Dincolo de faza de cercetare și de proiectare, unde este posibilă o finanțare de până la 100%, bugetul UE va fi disponibil pentru a completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru dezvoltarea prototipului (până la 20%) și testarea, calificarea și certificarea (până la 80%).
  • Fondul va acorda stimulente pentru proiectele cu participare transfrontalieră a numeroaselor IMM-uri în lanțul de aprovizionare din domeniul apărării, oferind rate de finanțare mai ridicate.
  • Proiectele în contextul Cooperării Structurate Europene Permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, un bonus suplimentar de cofinanțare de 10%, însă finanțarea nu este automată.
  • Proiectele vor fi definite în conformitate cu prioritățile de apărare convenite de statele membre în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune și în special în contextul Planului de dezvoltare a capacităților (CDP), dar prioritățile regionale și internaționale, cum ar fi în cadrul de NATO, pot fi luate în considerare, de asemenea.
  • În mod normal, sunt eligibile numai proiectele de colaborare care implică cel puțin trei entități eligibile din cel puțin trei state membre sau țări asociate.
  • Cel puțin 4% și până la 8% din buget vor fi alocate proiectelor de inovare cu grad ridicat de risc, care vor stimula conducerea tehnologică pe termen lung a Europei și autonomia în domeniul apărării.
  • În principiu, numai entitățile stabilite în UE sau în țările asociate și care nu sunt controlate de țări terțe sau de entitățile lor juridice sunt eligibile pentru finanțare. Filialele cu sediul în UE ale unor societăți din țări terțe pot, în mod excepțional, să fie eligibile pentru finanțare în condiții definite pentru a se asigura că interesele de securitate și apărare ale UE și ale statelor membre nu sunt compromise. Entitățile stabilite în afara UE nu vor primi nicio finanțare din partea UE, dar pot participa la proiecte de cooperare. Prin urmare, UE nu exclude pe nimeni din Fondul European de Apărare, dar stabilește condiții pentru a primi finanțări similare celor pe care le întâmpină companiile UE pe piețele țărilor terțe.

Acordul politic preliminar la care au ajuns Parlamentul European, Consiliu și Comisia în așa-numitele negocieri trilaterale este acum supus aprobării formale din partea Parlamentului European și a Consiliului. Aspectele bugetare și unele dispoziții orizontale conexe ale viitorului Fond European de Apărare sunt supuse acordului general privind viitorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Continue Reading

#RO2019EU

UE își actualizează Codul de Vize: Taxa de viză va crește la 80 euro pentru resortisanții țărilor terțe

Published

on

UE își actualizează normele în materie de vize pentru a îmbunătăți condițiile persoanelor care călătoresc în scopuri legitime și pentru a spori instrumentele disponibile în vederea abordării provocărilor reprezentate de migrația ilegală, potrivit unui comunicat emis astăzi. 

Astăzi, ambasadorii la UE au confirmat, în numele Consiliului, acordul informal la care s-a ajuns între reprezentanții Parlamentului European și președinția română a Consiliului cu privire la propunerea de modificare a Codului de vize.

Condiții mai bune pentru persoanele care călătoresc în scopuri legitime

Noile norme vor asigura proceduri mai rapide și mai clare pentru persoanele care călătoresc în scopuri legitime, în special prin faptul că:

  • vor permite depunerea cererilor cu până la 6 luni înaintea călătoriei și cu cel puțin 15 zile înaintea acesteia
  • prevăd posibilitatea de a completa și de a semna electronic formularul de cerere
  • introduc o abordare armonizată referitor la emiterea vizelor cu intrări multiple pentru persoanele care călătoresc cu regularitate și au un istoric pozitiv în materie de vize, pentru o perioadă ce crește gradual, de la 1 la 5 ani.

Acoperirea costurilor de prelucrare a cererilor

Pentru ca statele membre să poată acoperi mai bine costurile prelucrării cererilor de viză, fără a descuraja solicitanții de vize, taxa de viză va crește la 80 de euro.

Regulamentul introduce și un mecanism pentru evaluarea la interval de trei ani a necesității de a se revizui cuantumul taxei de viză.

O mai bună cooperare privind readmisia migranților în situație neregulamentară

Regulamentul ar trebui, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea cooperării cu țările terțe în materie de readmisie prin introducerea unui nou mecanism pentru utilizarea politicii în domeniul vizelor ca pârghie.

În cadrul acestui mecanism, Comisia va evalua periodic cooperarea în materie de readmisie din partea țărilor terțe. În cazul în care o țară nu dă dovadă de cooperare, Comisia va propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii de punere în aplicare prin care să se aplice măsuri restrictive specifice privind vizele, legate de prelucrarea acestora și, eventual, de taxele aferente.

Pe de altă parte, în cazul în care se consideră că o țară cooperează în privința readmisiei, Comisia poate propune Consiliului să adopte o decizie de punere în aplicare care să prevadă o reducere a taxelor de viză, o reducere a perioadei necesare pentru a decide asupra cererilor de viză sau o creștere a perioadei de valabilitate a vizelor cu intrări multiple. Decizia de punere în aplicare va fi valabilă cel mult un an, putând fi reînnoită.

Continue Reading

#RO2019EU

UE își înăsprește regulile privind cele mai persistente și mai poluante substanțe chimice pentru protejarea populației și a mediului

Published

on

UE își înăsprește regulile privind cele mai persistente și mai poluante substanțe chimice. Președinția română a Consiliului a ajuns astăzi la un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la actualizarea Regulamentului privind poluanții organici persistenți, lista de substanțe periculoase convenită la nivelul ONU. Acest regulament va contribui la protejarea populației și a mediului împotriva acestor produse chimice, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul urmează acum a fi înaintat în vederea obținerii aprobării politice a ambasadorilor la UE în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului.

,,Acordul la care am ajuns azi înseamnă că am făcut un pas important în protejarea sănătății umane și mediului nostru. Este vorba despre limitarea daunelor produse de cele mai periculoase substanțe chimice care prezintă risc din lume. Prin eliminarea producției lor și interzicerea utilizării lor, putem obține o protecție maximă”Grațiela Leocadia Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul mediului al României.

Propunerea de reformare asigură alinierea regulamentului existent la cele mai recente modificări ale Convenției de la Stockholm, care prevede cadrul juridic global pentru eliminarea producerii, a utilizării, a importurilor și a exporturilor de poluanți organici persistenți. Mai multe modificări aliniază mai îndeaproape regulamentul la legislația generală a UE privind substanțele chimice. În urma acestor modificări, toate părțile implicate în punerea în aplicare a regulamentului vor beneficia de sporirea clarității, a transparenței și a securității juridice.

În cadrul noilor norme, actualul nivel ridicat al protecției sănătății umane și a mediului în Europa va fi menținut, dar unele sarcini prevăzute de regulament vor fi transferate de la Comisia Europeană la Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) de la Helsinki, estimându-se că acest lucru va reduce costurile generale și va îmbogăți cunoștințele științifice disponibile pentru punerea în aplicare.

În temeiul acordului, agentul de ignifugare decaBDE este adăugat pe lista de substanțe și valoarea urmei neintenționate de contaminant este fixată la 10 mg/kg pentru cazurile în care decaBDE este prezent în substanțe. În plus, valoarea urmei neintenționate de contaminant este fixată la 500 mg/kg pentru suma tuturor substanțelor BDE, inclusiv decaBDE, pentru cazurile în care acestea sunt prezente în amestecuri și articole. A fost introdusă o clauză de revizuire pentru a evalua toate impacturile asupra sănătății și asupra mediului ale valorii-limită de 500 mg/kg pentru suma tuturor substanțelor BDE.

În plus, derogări specifice referitoare la utilizarea decaBDE sunt introduse pentru aeronave, autovehicule și echipamente electronice, inclusiv în cazul importurilor.

Acordul va fi transmis ambasadorilor la UE spre aprobare în numele Consiliului, după finalizarea tehnică a textului. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending