Connect with us

#RO2019EU

România continuă seria găzduirii reuniunilor ministeriale UE: Miniștrii afacerilor interne și de justiție din țările Uniunii Europene se întrunesc la București în perioada 6-8 februarie

Published

on

Miniştrii Justiţiei şi cei ai Afacerilor Interne din statele membre UE vor participa, în perioada 6-8 februarie 2019, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală desfăşurată în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în ceea ce reprezintă a treia reuniune ministerială majoră găzduită de România după întrunirea miniștrilor Apărării, respectiv cea a miniștrilor de Externe, în perioada 30 ianuarie – 1 februarie 2019.

Reuniunea informală a Consiliului JAI – Justiție și Afaceri Interne – va fi prezidată de ministrul român al Afacerilor Interne, Carmen Dan, pentru dimensiunea de afaceri interne, respectiv ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, pentru componenta de justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, la reuniune vor participa miniştrii de justiţie şi afaceri interne din statele membre ale Uniunii Europene, Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Julian King, comisarul european pentru securitate internă, Vera Jourova, comisarul european pentru justiţie, protecţia consumatorului şi egalitate de gen, Gilles de Kerchove, coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, Claude Moraes, preşedintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, Pavel Svoboda, preşedintele Comisiei JURI din Parlamentul European, Ladislav Hamran, preşedintele Eurojust, Catherine De Bolle, directorul executiv al Europol, Fabrice Leggeri, directorul Frontex, Michael O’Flaherty, directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Tiina Astola, director general pentru justiţie şi consumatori în cadrul Comisiei Europene, Christine Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne în cadrul Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, precum şi alţi oficiali din cadrul unor agenţii europene.

1) Subiectele reuniunii: terorism, cooperare polițienească, Schengen, migrație și azil pe agenda miniștrilor Afacerilor Interne

Între dosarele care urmează a fi discutate se află cele privind terorismul, migraţie şi azil, Schengen și modalităţi de dezvoltare a cooperării judiciare în materie civilă şi comercială.

Joi, miniștrii de interne din statele membre se vor reuni la Palatul Parlamentului pentru a discuta subiecte ce țin de prevenirea și combaterea terorismului, cooperare polițienească, spațiul Schengen, migrație și azil.

Potrivit MAI, în privința terorismului, cu ocazia reuniunii de la București, va avea loc un schimb de opinii cu privire la constatările și recomandările Comisiei Speciale privind Terorismul a Parlamentului European, în contextul eforturilor de explorare a celor mai bune modalități de abordare a acestei amenințări la adresa securității cetățenilor noștri.

Referitor la cooperarea polițienească, președinția română a Consiliului UE arată că ”în epoca digitalizării, nevoia de inovare și cooperare este mai puternică decât oricând”.

”Amenințări din ce în ce mai neconvenționale, cum ar fi criminalitatea cibernetică, crima organizată pe scară largă și terorismul sunt de actualitate în zilele noastre. Pentru a ține pasul cu dinamica mediului infracțional, toate autoritățile de aplicare a legii ar trebui să recunoască, să înțeleagă și să folosească datele digitale în activitățile polițienești de zi cu zi. În cadrul reuniunii, ne dorim să acordăm prioritate schimbului de cunoștințe și experiență în domeniul datelor digitale”, transmite MAI.

Un subiect important este spațiul Schengen, prefațat astfel și de ministrul Carmen Dan, care a punctat că reuniunea Consiliului JAI la București este o oportunitate de a transmite că aderarea la spaţiul Schengen este un obiectiv naţional la care românii sunt îndreptăţiţi.

Potrivit sursei citate, conflictele din diferitele regiuni ale lumii sau din vecinătatea UE și creșterea amenințării teroriste au declanșat provocări pentru securitatea internă a UE și managementul frontierelor externe ale UE și au determinat unele state membre să recurgă la reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne, punând sub semnul întrebării buna funcționare a spațiului Schengen de liberă circulație.

Reuniunea informală de la București ne va da ocazia să abordăm aspecte ce vizează măsurile pe termen scurt și mediu pe care Statele Membre le consideră necesare pentru a restabili funcționarea spațiului Schengen.

Totodată, modalitățile prin care putem asigura o mai mare coerență între politicile și instrumentele care definesc spațiul Schengen se vor afla pe agenda de discuții aferentă reuniunii. În paralel cu implementarea mecanismelor care oferă un plus de securitate, se are în vedere oportunitatea abordării miniștrilor asupra modalităților privind consolidarea spațiului Schengen.

Președinția română va continua discuțiile pentru identificarea unor soluții consensuale în domeniul migrației. În cadrul eforturilor de reducere a fluxurilor de migrație ilegală către UE, dimensiunea externă a migrației și cooperarea cu țările terțe reprezintă o prioritate.

2) Subiectele reuniunii: cooperare judiciară în materie civilă și comercială, între temele principale de pe agenda miniștrilor de Justiție

Vineri, miniștrii de justiție din Statele Membre vor discuta la Palatul Parlamentului, despre dezvoltarea cooperării judiciare în materie civilă și comercială între statele membre ale Uniunii Europene, colectarea dovezilor electronice în materie penală și viitorul cooperării judiciare în materie penală în Uniunea Europeană.

Principalul obiectiv al acestei sesiuni de lucru constă în demararea unui proces de reflecție cu privire la viitorul cooperării judiciare în materie civilă și comercială în UE după 2019, având în vedere amploarea acquis-ului și în contextul încheierii actualei legislaturi a Parlamentului European în mai 2019, precum și sfârșitul mandatului actualei Comisii Europene în octombrie 2019.

O altă temă importantă este reprezentată de obținerea probelor electronice în materie penală, care presupune protejarea persoanelor în spațiul cibernetic printr-un răspuns eficient al justiției penale, cu respectarea cerințelor statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului.

Criminalitatea informatică și obținerea probelor electronice ridică provocări de o complexitate fără precedent pentru justiția penală. Adesea, probele necesare sunt deținute de furnizori multinaționali care oferă servicii într-un anumit stat membru, au sediul în altă jurisdicție, iar datele sunt stocate într-un stat terț.

Reuniunea informală a miniștrilor justiției va oferi oportunitatea unui schimb de opinii și o creștere a gradului de conștientizare la nivel național (inclusiv în sectorul privat și în cadrul societății civile), respectiv la nivelul UE, a soluțiilor propuse și a garanțiilor procesuale prevăzute, inclusiv în ceea ce privește necesitatea, proporționalitatea, căile de atac și cerințele privind protejarea datelor personale. De asemenea, va avea loc un prim schimb de opinii privind viitoare acorduri internaționale în materie.

Nu în ultimul rând, miniștrii Justiției din țările UE vor discuta viitorul cooperării judiciare în materie penală în cadrul spațiului judiciar comun al Uniunii Europene.

În prezent, UE dispune de un cadru juridic solid și cuprinzător în domeniul cooperării judiciare în materie penală, instrumentele juridice care pun în aplicare principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești reprezentând nucleul acestui cadru legislativ. La această reuniune ministerială informală, va fi demarat un proces de reflecție asupra acestei tematici, miniștrii fiind invitați să împărtășească punctul lor de vedere cu privire la unele evoluții strategice posibile în domeniul cooperării judiciare UE în materie penală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending