Modelul de creștere economică a României, bazat pe cheltuielile de consum, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață ale UE într-un mod durabil. Reducerea la jumătate a creșterii PIB-ului în 2018, în mare parte datorită încetinirii cheltuielilor de consum, a relevat limitele modelului de creștere economică a României. Creșterea considerabilă a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional, se arată în ultimul raport de țară semstrial al Comisiei Europene privind provocările economice cu care se confruntă România.
Raportul Comisiei arată că încrederea investitorilor este erodată de instabilitatea legislativă persistentă, imprevizibilitatea procesului de luare a deciziilor, calitatea instituțională scăzută și slăbirea continuă a luptei împotriva corupției. Inegalitatea și sărăcia rămân ridicate, cu disparitățile regionale tot mai mari. Asigurarea continuității reformelor anterioare și trecerea modelului de creștere pe investiții ar putea să pună economia pe o cale durabilă de convergență cu standardele de viață ale UE și să contribuie la reducerea inegalităților.
În ciuda încetinirii substanțiale din 2018, creșterea rămâne robustă, indică raportul. După un avans de 7% în 2017, creșterea PIB-ului real (adică ajustată la inflație) a încetinit până la o valoare estimată de 4% în 2018. Inflația mai mare a afectat venitul disponibil și cheltuielile de consum, care reprezintă principalul motor al creșterii economice. Creșterea puternică a importurilor de mărfuri de consum, care a depășit exporturile, a determinat creșterea deficitului de cont curent al țării.
Mai jos prezentăm principalele concluzii cu privire la cauzele pe care Comisia Europeană le identifică ca afectând ritmul de creștere, competitivitatea și durabilitatea economiei României, în urma datelor prezentate în Analiza Anuală a Creșterii previzionată pentru anul 2019 și publicată la 21 noiembrie 2018. De asemenea, este de reținut că înaintea publicării raportului actual de către Comisie, autoritățile din România au fost consultate cu privire la elementele analitice pentru verifica exactitatea faptelor și a cifrelor.
Piața forței de muncă se află sub stres sporit
Cea mai scăzută rată a șomajului într-un deceniu (3,8%), o forță de muncă în scădere și o penurie persistentă de competențe au adus România aproape de ocuparea integrală a forței de muncă, ceea ce face dificilă recrutarea și conduce la creșterea salariilor. Câștigurile salariaților din România sunt scăzute în comparație cu media UE, dar creșterea puternică din 2016, determinată de creșterea salariului minim și a salariilor din sectorul public, riscă să pună presiune asupra competitivității dacă nu este însoțită de o creștere corespunzătoare a productivității.
Deficitul public în creștere, determinat în principal de cheltuielile cu salariile și reducerile fiscale
Ratele de impozitare au fost reduse în mod repetat, în timp ce salariile din sectorul public au crescut în mod semnificativ începând cu 2015 și este stabilit să crească în continuare. În același timp, investițiile publice au scăzut în 2017 la nivelul minim de după aderarea la UE, iar creșterea acestora se va face doar încet. Ca rezultat, deficitul public a crescut substanțial din 2015 și se preconizează că va depăși pragul de 3% din PIB prevăzut în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, împins și de creșterile pensiilor.
Stabilitatea sectorului financiar este pusă sub presiune
Măsurile parlamentare și guvernamentale recente au creat riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar. Acestea ar putea avea un impact negativ asupra creditării și ar limita impactul politicii monetare și ar putea inversa mai mulți ani de îmbunătățire continuă. În plus, modificările aduse regulilor privind pensiile administrate privat au sporit imprevizibilitatea și pot submina viabilitatea lor pe termen lung. Aceasta, la rândul său, poate împiedica dezvoltarea piețelor de capital și poate priva economia de o importantă sursă de finanțare pe termen lung a investițiilor.
Investițiile publice și private în infrastructură, educație, asistență medicală, incluziune socială și inovare ar îmbunătăți productivitatea și creșterea economică pe termen lung
Investițiile publice au fost estompate în ultimii ani și este de așteptat să se redreseze doar încet, în timp ce investițiile private ar putea fi afectate de o creștere a incertitudinii. Raportul arată că investițiile în infrastructura de transport, energetică și de mediu ar consolida potențialul de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației.
Sistemul educațional nu pregătește suficient oamenii pentru ocuparea forței de muncă și o mai bună integrare socială
Asigurarea faptului că forța de muncă a României își atinge întregul potențial înseamnă ca țara noastră să investească și în incluziunea socială și asistența medicală. Creșterea finanțării publice și private în direcția inovării ar ajuta economia României să avanseze către activități cu valoare adăugată mai mare, mai precizează raportul.
Raportul publicat astăzi evaluează economia României în lumina Analizei Anuale a Creșterii întocmite de Comisia Europeană și publicate la 21 noiembrie 2018. În cadrul studiului, Comisia invită statele membre UE să implementeze reforme pentru a face economia europeană mai productivă, mai rezistentă și mai incluzivă. În acest sens, statele membre ar trebui să-și concentreze eforturile asupra celor trei elemente ale triunghiului virtuos al politicii economice – furnizarea de investiții de înaltă calitate, concentrarea eforturilor de reformă asupra creșterii productivității, incluziunii și calității instituționale și asigurării stabilității macroeconomice și a finanțelor publice sănătoase.
Acest tip de rapoarte de țară sunt documente analitice care oferă o imagine de ansamblu a provocărilor economice și sociale din statele membre, precum și a politicilor acestora. Rapoartele sunt un instrument în cadrul semestrului european, cadrul UE pentru coordonarea politicilor economice și sociale, pentru a monitoriza punerea în aplicare a reformelor și a identifica problemele care trebuie abordate de statele membre.
Amintim faptul că în luna noiembrie, Comisia a lansat bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre, cu scopul de a analiza dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, caz în care nivelul de gravitate al respectivelor dezechilibre trebuia investigat mai amănunțit. În prezent, Comisia a ajuns la concluzia că și România se confruntă cu un dezechilibru macroeconomic, doar că gradul de manifestare diferă în rândul celor 13 state membre pentru care se confirmă suspiciunea de acum câteva luni.
Pe lângă România, statele vizate de aceste constatări sunt Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Croația, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia și Suedia, care se confruntă cu dezechilibre economice, în timp ce Cipru, Grecia și Italia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.
