Connect with us

COMISIA EUROPEANA

România, criticată de Comisia Europeană în raportul de țară: Creșterea considerabilă a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional

Published

on

Modelul de creștere economică a României, bazat pe cheltuielile de consum, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață ale UE într-un mod durabil. Reducerea la jumătate a creșterii PIB-ului în 2018, în mare parte datorită încetinirii cheltuielilor de consum, a relevat limitele modelului de creștere economică a României. Creșterea considerabilă a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional, se arată în ultimul raport de țară semstrial al Comisiei Europene privind provocările economice cu care se confruntă România.

Raportul Comisiei arată că încrederea investitorilor este erodată de instabilitatea legislativă persistentă, imprevizibilitatea procesului de luare a deciziilor, calitatea instituțională scăzută și slăbirea continuă a luptei împotriva corupției. Inegalitatea și sărăcia rămân ridicate, cu disparitățile regionale tot mai mari. Asigurarea continuității reformelor anterioare și trecerea modelului de creștere pe investiții ar putea să pună economia pe o cale durabilă de convergență cu standardele de viață ale UE și să contribuie la reducerea inegalităților.

În ciuda încetinirii substanțiale din 2018, creșterea rămâne robustă, indică raportul. După un avans de 7% în 2017, creșterea PIB-ului real (adică ajustată la inflație) a încetinit până la o valoare estimată de 4% în 2018. Inflația mai mare a afectat venitul disponibil și cheltuielile de consum, care reprezintă principalul motor al creșterii economice. Creșterea puternică a importurilor de mărfuri de consum, care a depășit exporturile, a determinat creșterea deficitului de cont curent al țării.

Mai jos prezentăm principalele concluzii cu privire la cauzele pe care Comisia Europeană le identifică ca afectând ritmul de creștere, competitivitatea și durabilitatea economiei României, în urma datelor prezentate în Analiza Anuală a Creșterii previzionată pentru anul 2019 și publicată la 21 noiembrie 2018. De asemenea, este de reținut că înaintea publicării raportului actual de către Comisie, autoritățile din România au fost consultate cu privire la elementele analitice pentru verifica exactitatea faptelor și a cifrelor. 

Piața forței de muncă se află sub stres sporit

Cea mai scăzută rată a șomajului într-un deceniu (3,8%), o forță de muncă în scădere și o penurie persistentă de competențe au adus România aproape de ocuparea integrală a forței de muncă, ceea ce face dificilă recrutarea și conduce la creșterea salariilor. Câștigurile salariaților din România sunt scăzute în comparație cu media UE, dar creșterea puternică din 2016, determinată de creșterea salariului minim și a salariilor din sectorul public, riscă să pună presiune asupra competitivității dacă nu este însoțită de o creștere corespunzătoare  a productivității.

Deficitul public în creștere, determinat în principal de cheltuielile cu salariile și reducerile fiscale

Ratele de impozitare au fost reduse în mod repetat, în timp ce salariile din sectorul public au crescut în mod semnificativ începând cu 2015 și este stabilit să crească în continuare. În același timp, investițiile publice au scăzut în 2017 la nivelul minim de după aderarea la UE, iar creșterea acestora se va face doar încet. Ca rezultat, deficitul public a crescut substanțial din 2015 și se preconizează că va depăși pragul de 3% din PIB prevăzut în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, împins și de creșterile pensiilor.

Stabilitatea sectorului financiar este pusă sub presiune

Măsurile parlamentare și guvernamentale recente au creat riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar. Acestea ar putea avea un impact negativ asupra creditării și ar limita impactul politicii monetare și ar putea inversa mai mulți ani de îmbunătățire continuă. În plus, modificările aduse regulilor privind pensiile administrate privat au sporit imprevizibilitatea și pot submina viabilitatea lor pe termen lung. Aceasta, la rândul său, poate împiedica dezvoltarea piețelor de capital și poate priva economia de o importantă sursă de finanțare pe termen lung a investițiilor.

Investițiile publice și private în infrastructură, educație, asistență medicală, incluziune socială și inovare ar îmbunătăți productivitatea și creșterea economică pe termen lung

Investițiile publice au fost estompate în ultimii ani și este de așteptat să se redreseze doar încet, în timp ce investițiile private ar putea fi afectate de o creștere a incertitudinii. Raportul arată că investițiile în infrastructura de transport, energetică și de mediu ar consolida potențialul de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației.

Sistemul educațional nu pregătește suficient oamenii pentru ocuparea forței de muncă și o mai bună integrare socială

Asigurarea faptului că forța de muncă a României își atinge întregul potențial înseamnă ca țara noastră să investească și în incluziunea socială și asistența medicală. Creșterea finanțării publice și private în direcția inovării ar ajuta economia României să avanseze către activități cu valoare adăugată mai mare, mai precizează raportul. 

Raportul publicat astăzi evaluează economia României în lumina Analizei Anuale a Creșterii întocmite de  Comisia Europeană și publicate la 21 noiembrie 2018. În cadrul studiului, Comisia invită statele membre UE să implementeze reforme pentru a face economia europeană mai productivă, mai rezistentă și mai incluzivă. În acest sens, statele membre ar trebui să-și concentreze eforturile asupra celor trei elemente ale triunghiului virtuos al politicii economice – furnizarea de investiții de înaltă calitate, concentrarea eforturilor de reformă asupra creșterii productivității, incluziunii și calității instituționale și asigurării stabilității macroeconomice și a finanțelor publice sănătoase

Acest tip de rapoarte de țară sunt documente analitice care oferă o imagine de ansamblu a provocărilor economice și sociale din statele membre, precum și a politicilor acestora. Rapoartele sunt un instrument în cadrul semestrului european, cadrul UE pentru coordonarea politicilor economice și sociale, pentru a monitoriza punerea în aplicare a reformelor și a identifica problemele care trebuie abordate de statele membre. 

Amintim faptul că în luna noiembrie, Comisia a lansat bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre, cu scopul de a analiza dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, caz în care nivelul de gravitate al respectivelor dezechilibre trebuia investigat mai amănunțit. În prezent, Comisia a ajuns la concluzia că și România se confruntă cu un dezechilibru macroeconomic, doar că gradul de manifestare diferă în rândul celor 13 state membre pentru care se confirmă suspiciunea de acum câteva luni. 

Pe lângă România, statele vizate de aceste constatări sunt Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Croația, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia și Suedia, care se confruntă cu dezechilibre economice, în timp ce Cipru, Grecia și Italia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.

COMISIA EUROPEANA

Comercializarea vaccinului împotriva COVID-19 ar putea obține aprobarea Agenției Europene de Medicamente la sfârșitul lunii decembrie

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Potrivit Agenției Europene de Medicamente (EMA), comercializarea vaccinului împotriva COVID-19, dezvoltat de companiile germană BioNTech şi americană Pfizer, ar trebui să primească aviz pozitiv, fie negativ cel mai târziu la 29 decembrie, relatează presa străină și Agerpres.

“Dacă informaţiile prezentate sunt suficient de solide pentru a trage o concluzie în ce priveşte calitatea, siguranţa şi eficacitatea vaccinului, EMA îşi va finaliza evaluarea în cadrul unei reuniuni extraordinare prevăzute să aibă loc cel mai târziu pe 29 decembrie”, a afirmat într-un comunicat agenţia europeană.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a început să primească primele cereri de autorizație de introducere pe piață pentru vaccinul COVID-19: „Vaccinurile Covid-19 sunt dezvoltate și autorizate mai repede decât de obicei. Dar vor îndeplini aceleași standarde înalte ca toate celelalte vaccinuri”, se arată într-o postare a Comisiei Europene.

Procesul de autorizare al UE are numeroși pași:
1. La fel ca toate medicamentele, vaccinurile sunt mai întâi testate în laborator.
2. Sunt apoi testate pe voluntari umani care parcurg mai multe runde de studii numite studii clinice. Acest lucru ajută la confirmarea modului de funcționare a vaccinurilor și la asigurarea faptului că beneficiile lor depășesc eventualele efecte secundare sau riscuri.
3. Odată ce există suficiente date din cercetări și studii clinice, companiile pot solicita la EMA autorizația de introducere a vaccinului pe piață.
4. EMA evaluează toate datele și efectuează o evaluare științifică independentă și aprofundată a vaccinului.
5. Pe baza evaluării științifice a EMA, Comisia Europeană acordă o autorizație de introducere pe piață în UE. Vaccinul poate fi apoi utilizat în UE.

Vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de compania americană Pfizer în colaborare cu compania germană BioNTech relevă o eficacitate de 95%, potrivit rezultatelor finale ale testelor de fază a treia.

Comisia Europeană a aprobat miercuri, 11 noiembrie, un al patrulea contract cu companiile farmaceutice BioNTech și Pfizer, care prevede cumpărarea inițială a 200 de milioane de doze de vaccin împotriva noului coronavirus, în numele tuturor statelor membre ale UE, plus opțiunea de a solicita până la alte 100 de milioane de doze, care urmează să fie furnizate după ce un vaccin se dovedește sigur și eficient împotriva COVID-19

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

Published

on

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1, prin care Executivul comunitar ţine cont de drepturile omului şi lasă la alegerea şoferilor profesionişti unde să îşi efectueze odihna legală, relatează Agerpres.

Totodată, Comisia Europeană reconfirmă precizările transmise UNTRR şi Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere (IRU) încă din 2019, conform cărora autorităţile naţionale de control nu pot solicita şoferilor să prezinte documente care să dovedească faptul că repausul lor săptămânal normal care precedă inspecţia rutieră nu a fost efectuat în vehicul, precizează UNTRR.

În luna noiembrie, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR și-a exprimat îngrijorarea cu privire la abordarea firmei de consultanță Ricardo care realizează studiul Comisiei Europene de evaluare a impactului obligației de întoarcere acasă a camioanelor la 8 săptămâni prin includerea unor date distorsionante legate de transportatorii vestici și transporturile internaționale bilaterale care ar putea fi folosite pentru a conduce de fapt la concluzii prestabilite în conformitate cu abordarea Europei de Vest, în dezavantajul transportatorilor rutieri români.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care împlinește marți un an de la preluarea mandatului, a transmis că Europa este alături de România, după ce executivul european a anunțat alocarea a 3 miliarde de euro pentru țara noastră prin intermediul programului SURE în aceeași zi în care România își celebrează Ziua Națională.

“România primește astăzi 3 miliarde de euro prin SURE, instrumentul UE ce protejează lucrătorii și firmele europene în timpul pandemiei. Încă un miliard de euro, disponibil în curând. Vor finanța scheme de ocupare, sprijin pentru lucrători și firme în aceste vremuri dificile. Europa vă este alături!”, a scris președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pe Twitter

Comisia Europeană a anunțat marți alocarea a 3 miliarde de euro către România în cadrul celei de a treia tranșe a sprijinului financiar acordat statelor membre prin intermediul Instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro. Anunțul executivului european coincide cu Ziua Națională a României și reprezintă o primă tranșă pentru țara noastră din acest instrument, așa cum a precizat săptămâna trecută și ministrul finanțelor de la București.

În total, Comisia Europeană a alocat marți suma de 8,5 miliarde de euro către cinci țări membre ale Uniunii Europene prin intermediul Instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro și din care România va primi în total 4,1 miliarde de euro, o tranșă ulterioară de 1,1 miliarde euro fiind programată pentru perioada următoare.

Ca parte a operațiunilor de marți, Belgia a primit 2 miliarde de euro, Ungaria 200 milioane de euro, Portugalia 3 miliarde de euro, România 3 miliarde de euro și Slovacia 300 milioane de euro.

“Acest sprijin, sub formă de împrumuturi acordate în condiții favorabile, va ajuta aceste state membre să abordeze creșterea bruscă a cheltuielilor publice pentru păstrarea ocupării forței de muncă. În mod specific, acestea vor contribui la acoperirea costurilor legate direct de finanțarea schemelor naționale de muncă pe termen scurt și a altor măsuri similare pe care le-au pus în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, inclusiv pentru lucrătorii independenți”, subliniază Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu plățile de astăzi, 15 state membre au primit aproximativ 40 de miliarde de euro în cadrul instrumentului UE SURE între sfârșitul lunii octombrie și sfârșitul lunii noiembrie. După finalizarea tuturor plăților SURE, Belgia va primi 7,8 miliarde de euro, Ungaria 504 milioane de euro, Portugalia 5,9 miliarde de euro, România 4,1 miliarde de euro și Slovacia 631 milioane de euro.

Instrumentul SURE poate furniza sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro tuturor statelor membre. Până în prezent, Comisia a propus acordarea unui sprijin financiar în valoare de 90,3 miliarde de euro pentru 18 state membre, între care și România, care va beneficia de 4,1 miliarde de euro

Viitoarele tranșe ale sprijinului vor fi acordate în cursul următoarelor luni, odată încheiate respectivele emisiuni de obligațiuni, a mai anunțat Comisia Europeană.

În ce privește țara noastră, în sedința de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost aprobat Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 4,099 miliarde de euro, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19 (SURE). Împrumutul a fost acordat la cererea părții române, transmisă Comisiei Europene, în baza Memorandumului din data de 7 august 2020, privind acordul de principiu al Guvernului pentru contractarea acestui împrumut.

Împrumutul va susține măsurile adoptate de Guvernul României, în contextul generat de criza COVID-19, în perioada februarie – august 2020, menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidența șomajului și pierderea veniturilor. Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene enumerăm șomajul tehnic, programul de muncă flexibilă, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profeșionisti a căror activitate a fost redusă/întreruptă urmare a pandemiei COVID-19, precum și sporuri și alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoașterea meritelor acestora.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 mins ago

România propune aliaților din NATO inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic și se oferă să găzduiască viitorul Centru NATO în domeniul rezilienței

ROMÂNIA29 mins ago

Ziua Națională a României. Klaus Iohannis a decorat personalități din domeniul medical pentru lupta lor împotriva COVID-19

EDITORIALE48 mins ago

Op-ed | România 2030: Mic îndreptar pentru România europeană, transatlantică și rezilientă în deceniul următor

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comercializarea vaccinului împotriva COVID-19 ar putea obține aprobarea Agenției Europene de Medicamente la sfârșitul lunii decembrie

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de unitate de Ziua Națională a României: Când îți iubești țara, nu stai deoparte atunci când alții îi fac rău. Trebuie să fim cu adevărat împreună

U.E.4 hours ago

Ziua Națională a României: Franța își exprimă dorința ca Bucureştiul şi Parisul “să lucreze la agenda europeană comună” în timpul președinției franceze a Consiliului UE în 2022

Cristian Bușoi5 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Pogramul EU4Health, tot mai aproape de un acord final

ROMÂNIA5 hours ago

VIDEO Gest diplomatic inedit: Ambasadoarea Finlandei la UE a interpretat alături de soțul ei romanța “Ciobănaș cu 300 de oi”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending