Connect with us

JUSTIȚIE

România, criticată din nou de GRECO pentru că a făcut puține progrese în implementarea recomandărilor sale referitoare la reformele în domeniul justiţiei

Published

on

România a îngregistrat progrese limitate în ceea ce privește implementarea recomandărilor stipulate în raportul realizat în luna martie de către Grupul statelor împotriva Corupției (GRECO) organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE), potrivit documentului dat publicității odată cu încheierea sesiunii sale plenare desfăşurate la Strasbourg în perioada 18-22 iunie.

Foto: Facebook/ Council of Europe

GRECO ”remarcă progresele limitate înregistrate în implementarea recomandărilor raportului ad-hoc cu privire la România, adoptat în martie 2018 (…), şi l-a invitat pe şeful delegaţiei României să transmită secretariatului până la 31 decembrie un raport de situaţie scris legat de chestiunile enumerate în raportul ad-hoc sus-menţionat, precum şi un raport de situaţie legat de runda a patra de evaluare aflată în desfăşurare”, se arată în comunicarea GRECO.

Citiți și:

Noul raport al GRECO a fost înaintat Guvernului. Ce explicații îi sunt cerute României privind reforma justiției

În cadrul reuniunii plenare din perioada 19 – 23 martie 2018, GRECO a adoptat Raportul ad-hoc privind România, în temeiul procedurii prevăzute de Regula 34 din Regulile de procedura ale GRECO. Aceasta a avut ca temă modificările aduse legilor justiţiei. Autorităţile române au primit raportul în data de 28 martie 2018.

Principalele obiecții ale Grupului statelor împotriva corupției (GRECO) stipulate în raportul dat publicității în luna martie sunt:

1. Legile induc un risc de arbitrariu în ceea ce priveşte promovarea judecătorilor şi procurorilor, dar şi privitor la reducerea corpului magistraţilor. Pensionarea la 20 de ani vechime fără limită de vârstă ar putea disponibiliza între 1.500 şi 2.000 de magistraţi (din totalul de 7.000 – n.r.), precum şi 90% dintre judecătorii ÎCCJ. Raportul cere evaluarea clară a impactului pensionărilor, evitarea unor situaţii dezastruoase şi revenirea la promovarea pe bază de meritocraţie. Se notează lipsa studiilor de impact.

2. Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie: se cere renunţarea la înfiinţarea acesteia ori măsuri pentru a nu afecta competenta DNA – adică secţia să nu preia şi dosarele de corupţie.

3. Regres în independenţa procurorilor în raport cu atribuţiile ministrului Justiţiei. Răspunderea materială a magistraţilor nu trebuie să inducă timorarea acestora.

4.  În ceea ce priveşte legislaţia penală, raportul GRECO cere ca orice modificare adusă să nu atingă independenţa judecătorilor şi procurorilor şi să nu afecteze lupta anticorupţie.

5. Raportul cere ca România să urmeze recomandările  Mecanismului de Coperare şi Verificare. Sunt solicitate proceduri transparente de numire pe funcţiile înalte, în special numirea procurorului-şef DNA.

Delegaţia GRECO a vizitat România în perioada 21 – 22 februarie ca parte a unei evaluări urgente ad-hoc vizând legislaţia din domenul judiciar din perspectiva luptei anticorupţie şi a conformării României recomandărilor anterioare ale GRECO pe această temă. Delegaţia GRECO care s-a aflat la Bucureşti preciza, într-un comunicat de presă, că cei responsabili cu investigarea, urmărirea penală şi judecarea infracţiunilor de corupţie ar trebui să beneficieze de independenţa şi autonomia corespunzătoare funcţiilor lor, inclusiv în cazul mecanismelor disciplinare. De asemenea, GRECO a recomandat autorităţilor să solicite punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia cu privire la legislaţia vizând reforma în Justiţie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman sprijină lupta Ministerului Justiției pentru a repara prejudiciile aduse statutul de drept: Poporul român nu va uita și nu va ierta lașitatea celor care caută să slăbească justiția

Published

on

© Ministerul Justiției

Ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, a transmis miercuri că Statele Unite sprijină cu toatr resursele lupta Ministerului Justiției pentru a repara prejudiciile produse statului de drept în România, potrivit unui comunicat al MJ.

”Aș dori să îi mulțumesc prietenului meu, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru întrega muncă depusă și dedicația de care dă dovadă în reconstrucția și întărirea statului de drept în România. Este o sarcină dificilă, dar, cu oameni ca el la conducere, statul de drept va prevala. Statele Unite și președintele Trump îi salută pe toți oamenii puternici moral și integri. Vom fi alături de ei și de poporul român sprijinindu-i cu toate resursele disponibile în lupta lor pentru protejarea oamenilor din România și pentru menținerea statului de drept. Poporul român nu va uita și nu va ierta lașitatea și complicitatea celor care caută să slăbească justiția și statul de drept”, a precizat Zuckerman în cadrul deschiderii webinarului ”Investigarea atacurilor de tip Ransomware în timpul Pandemiei Covid-19”.

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Justiției în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite la București, în colaborare cu Programul în Domeniul Criminalității Informatice și Proprietății Intelectuale (ICHIP) din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite, FBI, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO) din cadrul IGPR și Biroul Internațional Împotriva Stupefiantelor și de Aplicare a Legii din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, i-a mulțumit ambasadorului Zuckerman pentru sprijinul oferit și a numit colaborarea cu Ambasada SUA la București, ”o piatră de temelie în strategia de acțiune împotriva criminalității interne și internaționale”.

Totodată, Cătălin Predoiu a avut un mesaj ferm către procurorii din România. ”Puneți întotdeauna sintagma <<follow the money>> ca factor primordial în planurile de anchetă. Folosiți toate mijloacele disponibile pentru a urmări și recupera activele din jurisdicția noastră națională și nu numai”, a transmis ministrul Justiției.

Partea practică a webinarului, la care au participat procurori specializați și polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, a constat în testarea capacitații de reacție a specialiștilor români din domeniul criminalității informatice în urma simulării unui atac informatic asupra unei entități publice implicate în gestionarea situațiilor impuse de pandemia de Coronavirus.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ambasadorul SUA salută decizia CEDO privind-o pe Laura Codruța Kövesi: Un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție

Published

on

© Harvard University

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului care stabilește că Laura Codruța Kövesi a fost înlăturată pe nedrept de la conducerea DNA reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție, a declarat ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

“Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis azi o decizie care subliniază din nou importanța deosebită a statului de drept într-o democrație. Fără posibilitatea de a apela la o justiție liberă și independentă nu există libertate sau proces democratic. Curtea a decis astăzi că Laura Codruța Kövesi a fost înlăturată pe nedrept de la conducerea DNA”, a transmis diplomatul, într-o declarație publicată pe pagina Ambasadei americane la București.

Adrian Zuckerman subliniază faptul că președintele Klaus Iohannis a salutat această decizie și precizează că SUA sunt de acord cu “președintele Iohannis că drepturile fundamentale ale d-nei Kövesi au fost încălcate și că accesul liber la justiție și libertatea de expresie sunt valori esențiale într-o societate democratică.

“Această decizie reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție în scopul evitării investigației penale. Statele Unite vor sprijini întotdeauna principiile democratice, drepturile fundamentale și statul de drept. Câștigătoare a titlului Femeia Curajoasă a anului 2014 acordat de Ambasada SUA, iar acum Procuror Șef European, d-na Kövesi ilustrează valorile curajului, justiției și onoarei. Astăzi o felicităm din nou. SUA vor continua să sprijine independența judecătorilor și a procurorilor în combaterea corupției folosind toate mijloacele aflate la dispoziție, a mai adăugat ambasadorul SUA.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kövesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kövesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost abuzivă.

Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia. Mai mult, CEDO a spus că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat.

La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kövesi a făcut o plângere către CEDO în care contestă modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.

Actualul procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Reacția Laurei Codruța Kövesi după decizia CEDO: Este o premieră când o Curte Constituțională încalcă două drepturi fundamentale ale unei persoane

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că revocarea din fruntea Direcției Naționale Anticorupție i-a încălcat Laurei Codruța Kövesi două drepturi fundamentale, anume cel la liberă exprimare și accesul la justiție, reprezintă o victorie a sistemului de justiție și a celor care au susținut justiția în ultimii ani, a declarat actualul procuror-șef al Parchetului European, într-un interviu pentru Europa FM.

“Prin decizia de azi, CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție”, a spus fosta șefă a DNA.

“Sunt mulțumită că am început un demers în care am crezut foarte mult, care a vizat o chestiune de principiu, care ține de independența justiției, a procurorilor, a judecătorilor. Este o victorie a sistemului de justiție și a celor care au susținut justiția în ultimii ani. (…) CEDO spune că această revocare a fost o sancțiune deosebit de severă și prin această îndepărtare prematură din funcție a fost de fapt învins scopul menținerii independenței sistemului judiciar. În paragraful 209, în motivare, se reține că revocarea a fost făcută pentru a avea un efect de descurajare, în sensul ca pe viitor toți procurorii și judecătorii care ar fi luat atitudine, să nu mai aibă acest curaj. CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție. Când este afectată independența procurorilor, este afectată și cea a judecătorilor”, a mai declarat Kövesi.

Fostul procuror-șef al DNA a spus că decizia CEDO reprezintă o premieră când se reține că o Curte Constituțională a încălcat două drepturi fundamentale ale unei persoane și a precizat că acțiunea sa a reprezinetat o chestiune de principiu.

“Nu am cerut repunerea în funcție. Remediul trebuie găsit de statul român. Aș fi putut să cer despăgubiri materiale, dar scopul nu a fost să obțin bani, ci a fost o chestiune de principiu. Dacă aș fi cerut bani și aș fi câștigat, statul, implicit românii ar fi trebuit să plătească. Dar ceva trebuie să se întâmple! Statul român trebuie să ia măsuri prin care astfel de situații să nu se mai repete. Niciodată, CCR nu ar trebui să mai dea decizii cu privire la o persoană, așa cum a fost în cazul meu, ci ar trebui să se pronunțe pe principii. Un procuror, judecător revocat ar trebui să aibă posibilitatea să ajungă în fața unui complet de judecată, în fața unui complet de judecători independenți”, a mai spus ea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kövesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kövesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost abuzivă.

Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia. Mai mult, CEDO a spus că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat.

La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kövesi a făcut o plângere către CEDO în care contestă modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.

Actualul procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending