Connect with us

INTERNAȚIONAL

România, criticată în raportul GRECO privind corupția: Țara noastră are cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari

Published

on

©️ Council of Europe

Percepţia publică privind nivelul scăzut al corupţiei în unele ţări poate conduce la subestimarea necesităţii unor măsuri de combatere a practicilor de corupţie, relevă raportul anual publicat marţi de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei, în care România a fost ţara cu cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari.

În raport, GRECO îşi exprimă îngrijorarea faţă de ritmul general lent de implementare a recomandărilor sale şi le cere ţărilor să soluţioneze această situaţie cât mai rapid. Documentul analizează măsurile adoptate de cele 49 de state membre în combaterea corupţiei în anul 2018, în special în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor.

”Corupţia are consecinţe devastatoare pentru drepturile omului, democraţie şi statul de drept. În general statele noastre membre au făcut progrese pentru a pune în practică măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei, dar trebuie făcut mult mai mult. Recomandările GRECO nu sunt opţionale. Guvernele, parlamentarii şi alte autorităţi naţionale trebuie să-şi arate angajamentul în combaterea corupţiei prin implementarea integrală a recomandărilor GRECO”, a subliniat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Concret, raportul GRECO indică faptul că doar 34% dintre recomandări au fost implementate integral până la finalul anului, notează Agerpres.

Ţările cu cel mai mare număr de recomandări neimplementate sau implementate doar parţial sunt Turcia (33), Bosnia (23), Grecia (19), Armenia (17), Belgia (17), Macedonia de Nord (17), Serbia (17), Cipru (14), Portugalia (14) şi România (12).

Cel mai mic nivel de conformare cu recomandările s-a înregistrat în legătură cu parlamentarii (23%), în timp ce pentru judecători (36%) şi procurori (45%) indicatorul a fost mai ridicat.

România a fost ţara cu cel mai mare (6) număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari, fiind urmată de Polonia (5), Cipru, Serbia şi Turcia (câte 4 recomandări neimplementate).

De asemenea, ţara noastră s-a aflat printre cele 16 ţări care nu s-au conformat deplin niciunei recomandări a GRECO privind parlamentarii, alături de Azerbaidjan, Belgia, Bosnia, Croaţia, Cipru, Danemarca, Germania, Lituania, Malta, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Turcia.

Cu privire la judecători, Finlanda, Norvegia şi Suedia sunt singurele trei ţări care s-au conformat deplin recomandărilor GRECO, Estonia şi Polonia unei proporţii de 80% din recomandări, ele fiind urmate de Slovenia (75%), România (67%), Azerbaidjan şi Letonia (câte 57%).

În cursul anului 2018, GRECO a adoptat şapte rapoarte de evaluare, 29 de rapoarte de conformitate şi trei evaluări ad hoc în contextul noii proceduri de evaluare referitoare la evoluţiile care necesită acţiuni rapide, de exemplu evaluarea unei noi legislaţii ce poate periclita eforturile anticorupţie. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

România preia de la Polonia președinția Comunității Democrațiilor. Ceremonia de preluare va avea loc la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite

Published

on

© Community of Democracies

Începând cu 15 septembrie 2019, România exercită Președinția Comunității Democrațiilor (CoD), for multilateral prestigios care promovează principiile și practicile fundamentale ale democrației în lume, urmând a prelua formal și simbolic președinția acestui for la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Încredințarea acestui mandat este o recunoaștere a convingerii cu care România respectă aceste valori, iar exercitarea sa pentru următorii doi ani va facilita consolidarea credibilității și prestigiului României în plan internațional, drept o democrație stabilă.

Alături de continuarea proiectelor pe care Comunitatea le-a inițiat deja în state aflate în tranziție democratică, România are prilejul să introducă teme și proiecte de interes direct în zone de interes strategic. O atenție deosebită va fi acordată implicării tinerilor în procesul decizional democratic și dezvoltării durabile ca unică perspectivă pentru creșterea calităţii vieţii a generaţiilor prezente şi viitoare.

Ceremonia care va marca preluarea de către România a acestei Președinții va avea loc la 26 septembrie 2019 la sediul central al Organizației Națiunilor Unite la New York, iar Ministrul român al afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, va prelua această funcție de la omologul polonez Jacek Czaputowicz.

”România se angajează să-și asume cu responsabilitate președinția Comunității Democrațiilor. (…) Într-o perioadă în care democrația este sub presiune în multe locuri din întreaga lume, asigurarea Președinției va multiplica eforturile noastre de a consolida statul de drept și democrația. Ne motivează să apărăm în continuare valorile, principiile și standardele democratice așa cum ne-am angajat la Varșovia, când România a semnat Declarația fondatoare În următorii doi ani, intenționăm să ne concentrăm eforturile pe două aspecte importante: participarea tinerilor la luarea deciziilor la toate nivelurile și rolul sectorului privat în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Mizăm pe contribuția și sprijinul tuturor membrilor CoD. Democrația este un efort de echipă!”, a declarat Mănescu, conform paginii oficiale a CoD.

Comunitatea Democrațiilor este o structură inter-guvernamentală, de anvergură globală, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare  durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. 

România se numără printre cele 106 state membre ONU care au semnat Declarația de la Varșovia – documentul fondator al Comunității Democrațiilor (CoD).

Comunitatea Democrațiilor a fost înființată în anul 2000. După președinția deținută de Statele Unite ale Americii în 2017, Comunitatea a înființat un Comitet Executiv alcătuit din țările Chile, Norvegia, Coreea de Sued, România, Suedia și Marea Britanie, fiecare dintre statele menționate urmând a asigura președinția acestui for pentru o perioadă de șase luni.

Între 15 septembrie 2017 și 15 septembrie 2019, președinția CoD a fost asigurată pe rând de Norvegia, Chile, Marea Britanie și Polonia.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Nicu Popescu, șeful diplomației de la Chișinău, vizită de lucru la Berlin pentru asigurarea sprijinului Germaniei pentru parcursul european al Republicii Moldova

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova

Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene din Republica Moldova, efectuează o vizită de lucru la Berlin, în perioada 15-17 septembrie, pentru a asigura sprijinul Germaniei pentru parcursul european al țării, se arată într-o postare pe Facebook a șefului diplomației de la Chișinău. 

În cadrul vizitei de lucru, Nicu Popescu va avea întrevederi cu omologul german Heiko Maas, dar și cu alți oficiali din cadrul Bundestagului, Cancelariei Federale, Biroului Președintelui Federal, precum și reprezentanții Fundației Konrad Adenauer.

De asemenea, acesta va susține și un discurs public la Asociația Germană pentru Politică Externă privind reformele democratice inițiate de Guvernul de la Chișinău și rolul UE în implementarea cu succes a acestora.

Scopul vizitei la Berlin este continuarea dialogului moldo-german la nivel înalt, consolidarea relațiilor bilaterale în mai multe domenii, precum și asigurarea sprijinului Germaniei pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Amintim că cea mai recentă vizită a minstrului de externe moldovean a fost la Moscova, pe 11 septembrie, când Nicu Popescu a vorbit cu omologul său rus Lavrov despre normalizarea relaţiilor bilaterale, care în ultima vreme practic nici nu au existat decât pe linia prezidențială. Aceasta vizită a fost prima vizită din 2016 a unui ministru de externe din Republica Moldova la Moscova și prima din mandatul lui Nicu Popescu ca șef la Externe, în guvernul Maia Sandu. 

Continue Reading

SUA

Ambasadorul SUA la UE îl critică pe viitorul comisar european pentru comerț: Este periculos că acest portofoliu va fi gestionat de cineva cu o ”atitudine războinică”

Published

on

© Gordon Sondland/ Twitter

Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, l-a criticat duminică pe viitorul comisar european pentru comerț, irlandezul Phil Hogan, pentru criticile pe care acesta le-a adus președintelui american Donald Trump.

Sondland a declarat pentru Politico Europe că afirmațiile lui Hogan sunt ”nefolositoare” și făcute pe ”un ton de superioritate”.

Phil Hogan, actual comisar european pentru agricultură și desemnat pentru a prelua portofoliul comerțului la 1 noiembrie, a declarat pentru postul de radio irlandez RTE că va face tot ce poate ”pentru a-l determina pe domnul Trump să vadă greșelile pe care le face”.

Politicianul irlandez a mai spus că speră ca președintele american ”să renunță la comportamentul nesăbuit pe care îl vedem în relația sau cu China și în descrierea Uniunii Europene drept un risc de securitate”.

În context, Gordon Sondland a avertizat asupra pericolului ca ”portofoliul pentru comerți în UE să fie gestionat de cineva a cărui singură abordare este beligeranța”.

Pe de altă parte, declarațiile lui Sondland și ale lui Hogan vin după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice

În ce-l privește pe Phil Hogan, Ursula von der Leyen i-a transmis acestuia va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending