Connect with us

NATO

România cumpără rachete antinavă din SUA. MApN: Departamentul de Stat a finalizat evaluarea cererii României și solicită aprobarea Congresului SUA

Published

on

© Raytheon

Conducerea Ministerului Apărării Naţionale (MApN) salută finalizarea de către Departamentul de Stat al SUA a procesului de evaluare a cererii României privind disponibilitatea achiziţionării Sistemului de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă – SIML şi notificării, în acest sens, a Congresului SUA, conform procedurilor standard americane, un anunț ce survine la o săptămână distanță după ce ministrul apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper au semnat, la Washington, o foaie de parcurs privind cooperarea la nivelul apărării 2020-2030.

“Pentru îndeplinirea misiunilor la standarde adaptate provocărilor actuale, Forţele Navale au nevoie de un sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, interoperabil cu celelalte sisteme care urmează să intre în dotarea forţelor navale şi cu cele din dotarea altor state membre ale NATO. Conform cerinţelor Forţelor Navale, parametrii SIML trebuie să permită îndeplinirea misiunii de descurajare, neutralizare sau distrugere a navelor de suprafaţă adverse, dar şi de apărare a căilor de comunicaţii maritime proprii”, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, la nivelul MApN, programul de înzestrare SIML a fost fundamentat prin parcurgerea tuturor etapelor prevăzute în sistemul integrat de management al achiziţiilor pentru apărare. În urma analizei documentelor de program, a reieşit că singurul sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă complet operaţional, modern, testat şi livrat către forţe armate din state NATO (Polonia), şi care se pliază cel mai bine pe cerinţele operaţionale, este sistemul bazat pe racheta Naval Strike Missile (NSM). Alte state ale căror forţe armate au în dotare racheta NSM (dar nu şi sistemul) sunt Germania, Norvegia, Statele Unite ale Americii şi Malaezia.

Prin proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului se propune aprobarea atribuirii de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii a contractelor de stat de tip Letter of Offer and Acceptance – LOA specifice Programului Foreign Military Sales – FMS, pentru realizarea “Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă”, aferentă programului de înzestrare SIML. Prin implementarea acestui program va fi asigurat, pe lângă sistemul propriu-zis, şi pachetul de suport logistic iniţial, instruirea militarilor privind folosirea în luptă a sistemului şi actualizarea permanentă a bazei de date privind parametrii tactici ai ţintelor, precizează ministerul.

Costurile programului de înzestrare “Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” (SIML), aşa cum sunt cuprinse în proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului, sunt estimate la 200 milioane euro, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziţie, aşa cum va fi stabilită prin lege de Parlament.

Procedura specifică anterioară de achiziţie pentru SIML a fost anulată de autoritatea contractantă ca urmare a faptului că singurul operator economic care a depus o ofertă în cadrul procedurii specifice reglementată de HG 630/2018 nu a mai dorit continuarea negocierilor din cadrul etapei a II-a. Faţă de procedura anterioară, în proiectul actual configuraţia sistemului a crescut atât în complexitate, cât şi în numărul de instalaţii mobile de lansare şi în numărul de muniţii care vor fi achiziţionate, se arată în comunicat.

Conform acestuia, după aprobarea Congresului SUA şi a Parlamentului României urmează a fi purtate discuţii şi negocieri de natură tehnică pentru stabilirea configuraţiei finale a achiziţiei, dar şi modul de punere în practică, prin cooperare tehnologică şi industrială a unei capacităţi de producţie şi realizare a mentenanţei constituită la nivelul unui operator economic român, care va fi o capacitate strategică, aşa cum este definită de Legea nr. 232/2016 (art. 5, alin. b).

“Pe lângă înfiinţarea unor locuri de muncă înalt calificate, realizarea unei infuzii de capital în economia românească şi dezvoltarea unei facilităţi de nivel tehnologic de ultimă generaţie în industria naţională de apărare, această cerinţă răspunde şi unui interes naţional de securitate, astfel încât în situaţii de criză sau război să nu fie necesară trimiterea echipamentelor în afara teritoriului naţional pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii sau mentenanţă”, menţionează MApN.

Achiziţia Sistemului de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă face parte din cele cinci programe de înzestrare prevăzute în Planul de înzestrare a Armatei României pentru care Parlamentul a transmis, în anul 2020, aprobarea prealabilă de iniţiere a procedurilor de atribuire a contractelor aferente.

Prin achiziţia SIML de la Guvernul SUA se asigură accesul la instruirea personalului pentru folosirea în luptă a sistemului pe baza experienţei practice a Armatei SUA (acces la proceduri de instruire inclusiv cele clasificate), accesul la bazele de date cu caracteristicile/parametrii tactici ai ţintelor (acces la bazele de date clasificate proprietate a guvernului SUA), interoperabilitatea în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, furnizarea echipamentelor criptografice şi cu regim special integrate în SIML (acestea vor permite accesul la comunicaţii de voce şi date, în mod criptat bazat pe tehnologii proprietate a Guvernului SUA).

“Aceste elemente sunt esenţiale în realizarea capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă, aferentă programului de înzestrare SIML, care se poate realiza numai prin contract de tip acord guvern la guvern, între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, în cadrul Programului Foreign Military Sales (FMS)”, se subliniază în comunicat.

Obiectivul de înzestrare este planificat a fi realizat până în anul 2024.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au participat, marţi, în Poligonul Smârdan din judeţul Galaţi, la exerciţiul militar multinaţional “Justice Sword 21”, șeful statului afirmând că România, Polonia și celelalte state aliate de pe flancul estic al NATO se pregătesc pentru apărare.

Cei doi şefi de stat au participat la Ziua distinşilor vizitatori cu ocazia exerciţiului militar “Justice Sword 21”, desfăşurat la Poligonul Smârdan şi la care Polonia a venit cu forţele şi mijloacele tehnice desfăşurate în ţara noastră în cadrul Prezenţei Adaptate de pe Flancul Estic aliat, din structurile Brigăzii multinaţionale NATO de la Craiova. Participarea celor doi lideri la acest exercițiu militar a făcut parte din programul vizitei oficiale a președintelui Duda la București, atât în contextul parteneriatului strategic bilateral, cât și a găzduirii de către președintele Iohannis a Summitului formatului București 9, prima astfel de reuniune la care a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

“Astăzi, în exerciţiu, au fost forţe din România şi forţe din Polonia. Soldaţii polonezi sunt cei care au venit să facă parte din Brigada Multinaţională. Este extrem de important să aibă loc astfel de exerciţii pentru a verifica şi pentru a creşte gradul de interoperabilitate, adică să lucreze bine împreună, să se cunoască reciproc, să înveţe cum să se conecteze unii cu ceilalţi şi să fie capabili să execute împreună misiuni de luptă. Când vorbim despre misiuni de luptă, trebuie să fiu foarte clar aici, noi ne pregătim pentru misiuni de luptă de apărare. Este pentru noi, pe Flancul estic al NATO, extrem de important să avem forţe bine antrenate, bine pregătite pentru apărare. Noi ne pregătim pentru apărare pe Flancul estic”, a afirmat preşedintele Iohannis.

 

De altfel, la summitul B9, președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice

Preşedintele Andrzej Duda şi-a exprimat speranţa că astfel de exerciţii vor fi organizate şi în Polonia.

“Astăzi în Poligonul de la Smârdan am urmărit exerciţii practice care demonstrează cum pot lucra împreună şi subliniez împreună soldaţii noştri pentru că la acest exerciţiu au participat şi soldaţi români şi soldaţi polonezi, polonezi din cadrul misiunii aliate care staţionează aici în România. (…) Mă bucură foarte mult că există această ocazie de exerciţii comune, de demonstraţii comune. Este foarte important şi pentru soldaţii noştri şi pentru soldaţii români că se pot vedea şi pot lucra împreună cu colegii lor. Este, de asemenea, o ocazie de a vedea şi tehnica militară de care dispun cele două armate, de a vedea că suntem foarte bine pregătiţi, suntem în curs de modernizare şi ne bucură acest proces de modernizare. Am vorbit şi cu domnul preşedinte şi ieri despre aceste activităţi care sunt în derulare. Vedem astfel că devenim tot mai compatibili cu aliaţii noştri, chiar şi cu SUA. Mă bucură foarte mult faptul că putem face aceste exerciţii împreună”, a spus și Andrzej Duda, conform Agerpres.

 

În toate fazele și etapele exercițiului Justice Sword 21 sunt implicați peste 2.000 de militari și sunt folosite aproximativ 500 de mijloace de luptă.

„Justice Sword 21” face parte din complexul de exerciții de mare amploare „Dacia 21” desfășurat de Armata României și este un exercițiu tactic întrunit cu trageri reale (LIVEX), executat de Brigada 282 Blindată „Unirea Principatelor”, în perioada 04-19.05.2021, pentru verificarea capacității de reacție și de luptă a marii unități, ca structură inclusă în pachetul unic de forțe pus la dispoziția NATO.

Continue Reading

NATO

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest

Primele elemente ale Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat a NATO, care urmează să participe la Exerciţiul Noble Jump 2021, sosesc, începând de marţi, în România, pe cale terestră, a informat Ministerul Apărării Naţionale (MApN) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit MApN, opt convoaie militare, constituite din aproximativ 190 de militari şi 120 de echipamente militare, au intrat în ţară prin punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu.

Militarii şi echipamentele vor staţiona în Bucureşti până miercuri, urmând să îşi continue deplasarea către Centrul Naţional de Instruire Întrunită “Getica” din Cincu, judeţul Braşov.

MApN menţionează că pe 11, 12, 20 şi 21 mai, pe rutele de deplasare a convoaielor militare, traficul rutier poate fi îngreunat, astfel:

* 11 mai, între orele 13,00 şi 21,00, pe ruta Giurgiu – Bucureşti (E85);

* 12 mai, între orele 6,00 şi 20,00, pe ruta Bucureşti – Piteşti (A1) – Râmnicu Vâlcea (E81) – Valea Oltului – Cincu;

* 20 mai, între orele 10,00 şi 19,00, pe ruta Giurgiu – Bucureşti (E85);

* 21 mai, intervalul orar 06,00 – 20,00, ruta Bucureşti – Piteşti (A1) – Râmnicu Vâlcea (E81) – Valea Oltului – Cincu.

 

Noble Jump 2021 (NOJP21) este un exerciţiu multinaţional cu termen scurt de notificare, planificat şi condus de Comandamentul Forţelor Întrunite de la Napoli, care se desfăşoară în perioada 19 mai – 2 iunie, pe teritoriul României şi Bulgariei.

NOJP21 va testa capacitatea operaţională a elementelor Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat şi nivelul de implementare a Planului de Acţiune pentru Creşterea Capacităţii de Reacţie a Alianţei (Readiness Action Plan) în Bulgaria şi România.

Potrivit Alianței, exercițiul anual Noble Jump al NATO va avea loc sub umbrela Steadfast Defender 2021, în cadrul căruia vor fi desfășurate în România trupele Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat condusă de Turcia. Vor fi implicați aproximativ 4.000 de soldați din 12 țări.

Prin intermediul Defender Europe 21 și Steadfast Defender, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

Continue Reading

NATO

Defender Europe 21: A început în România cel mai exercițiu militar SUA în Europa. 1.000 de parașutiști americani, polonezi, olandezi și germani au aterizat în România

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Peste 1.000 de parașutiști americani, polonezi, olandezi, germani și români au aterizat luni pe aerodromul Bazei Aeriene din Boboc, dând startul exercițiului militar “Swift Response 21” ca parte a amplelor desfășurări din cadrul Defender Europe 21, cel mai mare exercițiu militar al SUA în Europa. Exercițiul a debutat concomitent cu Summitul formatului București 9, din care fac parte statele NATO de pe flancul estic, reuniunea fiind găzduită de președintele Klaus Iohannis, iar președintele SUA Joe Biden a participat în premieră în format videoconferință.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, în timpul exercițiului Swift Response 21/Defender Europe 21, care se desfășoară în perioada 1–15 mai, Divizia 82 Aeropurtată americană (82nd Airborne Division) execută “trei operații aeropurtate multinaționale pentru a demonstra capacitatea strategică de reacție, interoperabilitatea și determinarea de a sprijini Alianța Nord-Atlantică”.

În acest context, aproximativ 7.000 de parașutiști militari din Divizia 82 Aeropurtată a SUA și Brigada 6 Aeropurtată din Polonia, precum și din alte nouă state, vor executa operații de tip Joint Forcible Entry în Estonia, Lituania și România.

Divizia americană va conduce aceste operații prin structuri de comandă înaintate dispuse în România (Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și Baza Aeriană Boboc).

Punctul de greutate, în România, este reprezentat de Brigada 6 Aeropurtată poloneză, care va executa, în data de 10 mai, în Boboc, operații Joint Forcible Entry cu trei batalioane multinaționale.

Din organica brigăzii va face parte și o subunitate românească, generată de Batalionul 495 Parașutiști „Căpitan Ștefan Șoverth”.


Swift Response se desfășoară ca parte a Defender Europe 21, cel mai mare exercițiu militar al SUA în Europa, care a început zilele trecute în Albania și care reunește peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni ce vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv în România.

Prin intermediul Defender Europe 21, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA33 mins ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D5 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA5 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava6 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO8 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO8 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA9 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava6 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending