Connect with us

#RO2019EU

România devine principalul pol de dezbateri la nivel european în domeniul digitalizării: inteligența artificială și securitatea cibernetică, principalele subiecte pe agenda reuniunii informale a miniștrilor comunicațiilor din UE

Published

on

Pixabay License/ Free for commercial use / No attribution required

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) organizează, sub egida Președinției României la Consiliul UE, pe 1 martie 2019, la București, la Palatul Parlamentului, Reuniunea informală a miniștrilor în domeniul Comunicațiilor (TTE), precedată, cu o zi înainte, de cea de-a treia Conferință ministerială cu statele din Parteneriatul Estic (PaE), informează MCSI într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, va prezida cele două evenimente de anvergură în domeniul digital. La reuniuni participă vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil pentru Piața Unică Digitală, Andrus Ansip, miniștri ai comunicațiilor din UE, delegați ai instituțiilor financiare internaționale, reprezentanți ai asociațiilor din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și ai societății civile.

Reuniunea informală a miniștrilor de comunicații din UE, din 1 martie 2019, are ca obiectiv central lansarea unei dezbateri strategice și politice despre viitorul unei Europe puternic digitalizate post 2020, abordând și subiecte precum inteligența artificială și securitatea cibernetică.

,,România devine, în aceste zile, prin prisma desfășurării celor două evenimente sub egida Președinției României la Consiliul UE, principalul pol de dezbateri la nivel european în domeniul digitalizării. Timp de două zile, la București, alături de omologii mei la nivel European și de reprezentanți de nivel înalt ai Comisiei, vom avea o discuție aplicată privind viitorul digital al Europei, despre provocări și oportunități în atingerea dezideratului comun de creștere a competitivității economiei europene, în linia asigurării autonomiei strategice a UE din punct de vedere tehnologic, în raport cu partenerii noștri economici. Ne dorim ca Europa să devină un lider global pe toate palierele digitale: tehnologie 5G, inteligență artificială, securitate cibernetică, calcul de înaltă performanță, Big Data”, a declarat ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Alexandru Petrescu.

Un subiect de maxim interes, inteligența artificială, a fost inclus pe agenda reuniunii, având o importanță politică și economică deosebită pentru Europa.

,,Dincolo de numeroasele aplicații în economie ale inteligenței artificiale, există aspecte de ordin tehnologic ale acesteia care presupun un efort continuu de inovare și cercetare. Pentru a asigura o discuție riguros fundamentată tehnologic, pentru a putea stabili priorități investiționale și pentru a pregăti un cadru de reglementare robust, consider că este oportun să abordăm subiectul inteligenței artificiale și în cadrul reuniunilor noastre sectoriale la nivel înalt”, a mai declarat ministrul Alexandru Petrescu.

Cu o zi înainte de TTE, la 28 februarie 2019, MCSI organizează cea de-a treia Conferință ministerială cu statele din Parteneriatul Estic. În cadrul conferinței, miniștrii UE responsabili de economia digitală se vor întâlni cu omologii din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, precum și cu reprezentanți ai autorităților de reglementare pentru comunicații electronice, rețele de date de cercetare și educație, consorțiul de proiecte EU4Digital, pentru a discuta despre provocările și oportunitățile economiei digitale din regiunea Parteneriatului Estic.

Cu această ocazie, MCSI organizează, în parteneriat cu Romfilatelia, o expoziție cu panouri filatelice reprezentative românești, care vor fi expuse în fața Sălii Constantin Stere din Palatul Parlamentului.

Amintim că în domeniul digital, Președinția României la Consiliul UE a făcut progrese importante în cel puțin șase dosare care vizează directiva privind drepturile de autorreutilizarea pe scară mai largă a datelor finanțate din fonduri publice în aplicații care utilizează inteligența artificialăflexibilizează normele privind utilizarea domeniului de internet ,,.eu”norme mai clare și măsuri reparatorii pentru întreprinderile din UE care utiliează platforme digitale, sau finanțarea programului Europa Digitală pentru perioada 2021-2027.  Toate aceste chestiuni se înscriu între cele 62 de dosare încheiate de România în primele două luni de mandat în fruntea Consiliului UE. 

Reuniunile informale ale miniștrilor constituie o practică uzuală a fiecărei președinții la Consiliul Uniunii Europene, cu scopul de a asigura cadrul adecvat unei reflecții comune și unui schimb de opinii pe teme de interes la nivel european și internațional.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

George Ciamba, la finalul mandatului de ministru care a gestionat președinția României la Consiliul UE: ”Am reușit să convingem că România este profund ataşată proiectului european”

Published

on

© RO2019EU/ Twitter

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a afirmat, la final de mandat, că echipa alături de care a lucrat la pregătirea şi coordonarea preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene a fost ca o “familie extinsă”, care a convins că “indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”.

“Această familie extinsă, din care sunt fericit că am avut ocazia să fac parte, şi-a ghidat acţiunile în cheia motto-ului Preşedinţiei române a Consiliului UE: coeziunea. Împreună, am dovedit că putem depăşi obstacole, că putem găsi soluţii creative la probleme care par insurmontabile, că suntem deschişi, flexibili, buni negociatori, muncitori, dedicaţi şi devotaţi valorilor europene. Astfel, am reuşit să convingem că, indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”, a menţionat Ciamba, într-un mesaj transmis de MAE.

El a amintit că o parte importantă a mandatului său a fost legată de “gestionarea unui moment istoric – prima preşedinţie română a Consiliului UE – un examen de maturitate, în timpul căruia ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”.

“A fost o plăcere şi o onoare să conduc echipa care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului UE, atât de la Bucureşti, prin Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi prin ministerele de linie, cât şi de la Bruxelles, prin Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Efortul MAE a depăşit graniţele acestor capitale, cuprinzând toate Misiunile diplomatice ale României care, prin evenimentele organizate şi prin activităţile desfăşurate în special anul acesta, au avut un rol crucial pentru promovarea Preşedinţiei şi, implicit, pentru creşterea vizibilităţii României în străinătate”, a spus ministrul delegat.

Ciamba a subliniat rolul de “honest broker” din timpul preşedinţiei române.

“Atât în perioada în care am prezidat Consiliul Afaceri Generale, cât şi în cea în care am participat ca membru la reuniunile acestuia, am acţionat ca un honest broker care a ascultat toate părerile, care a încercat să aducă un consens şi să negocieze în interesul comun al Uniunii. Sper ca acest capital să fie valorificat inclusiv în relaţiile bilaterale cu statele membre UE”, a afirmat el.

Totodată, el şi-a exprimat recunoştinţa faţă de colegii din minister.

“În cele din urmă, rămân pe deplin recunoscător colegilor pentru că mi-au fost aproape, în ciuda distanţelor şi pentru că am reuşit, împreună, ceea ce nu am fi putut face nicicând separat”, a mai afirmat George Ciamba.

George Ciamba a fost numit ambasador al României în Grecia săptămâna trecută.

El este diplomat de carieră şi lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din decembrie 1990, potrivit site-ului MAE.

Pe 13 noiembrie 2018, Ciamba a fost numit în funcția de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, după demisia lui Victor Negrescu, poziție din care diplomatul a coordonat activitățile primei președinții României la Consiliul Uniunii Europene, iar din această calitate a țării noastre a condus în primele șase luni ale anului reuniunile Consiliului Afaceri Generale, formațiune a Consiliului UE care asigură cadrul general al luării deciziilor de către țările Uniunii Europene.

În cadrul MAE, George Ciamba a fost atât secretar de stat pentru afaceri europene, cât și secretar de stat pentru afaceri strategice euro-atlantice și bilaterale.

El a mai fost ambasador în al României în Grecia, din 2005 până în 2012

Între 1999 și 2003 a fost ambasador în Turcia și reprezentant permanent al României la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră.

Continue Reading

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending