Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

VIDEO&TEXT România, din nou pe agenda PE: Amenințările la adresa statului de drept au fost dezbătute în plenul de la Strasbourg. Comisarul European Vera Jourova: GRECO a decis pentru prima dată să lanseze o anchetă proprie şi va publica un raport în luna martie

Published

on

Plenul Parlamentului European de la Strasbourg a găzduit miercuri o dezbatere privind actualele modificări la legile justiției din România și posibila amenințare la adresa statului de drept, în ceea ce reprezintă a doua dezbatere în decurs de un an privind situația justiției și a domniei legii în țara noastră.

Dezbaterea a fost transmisă în format LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeana.ro.

taj

LIVE TEXT

Dan Nica, eurodeputat S&D și liderul delegației PSD în Parlamentul European

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Problemă de procedură

– La lucrările dezbaterii pe care o avem noi astăzi, pot participa din partea Consiliului

– Tajani  a fost indus în eroare

– Cel care este prezent este prezent președintele

– Ministrul Justiției dinRomânia se află astăzi în Parlament 

– Ar trebui să i se dea dreptul să poată să dea răspunsuri la întrebări

– Ar da o notă de seriozitate, de lămurire a chestiunilor

– Ar arăta că este Parlamentul Europea și că prezența ministrului reprezintă un lucru pe care cu toții îl respectăm

– Să îi dați posibilitatea să răspundă întrebărilor  

Sophia In’t Veld, eurodeputat ALDE

– Am ascultat propunerea, sunt recunoascătoare că ministrul justiției e în sală

– Putem discuta în cadrul Comisiei LIBE, dar procedura în plenară este să discute premierul, dar care din motive indenpendente nu poate fi aici și nu putemschimba regulile

– S-a luat decizia să o invităm pe doamna premier

– Cu domnul ministru vom discuta în LIBE

Monika Panayotova, reprezentantul președinției Bulgariei la Consiliul UE

-Ați invitat președinția să intervină în această dezbatere

-Valorile comune, statul de drept stau la baza UE

– Fiecare stat membru trebuie să le respecte

– Separarea puterilor se află în centrul atenției noastre

– Dialogul și cooperarea sunt necesare

– Consiliul abordează situația din România în concluziile sale pe MCV

– Consiliul salută faptul că România a întreprins mai multe măsuri pozitive, mai ales în ce privește independența justiției și combaterea corupției la toate nivelurile

– Sperăm că comunicarea permanentă între România și Comisie va fi eficientă permițând să remedieze orice problemă existentă

Vera Jourova, comisarul european pentru justiție

– Discuțiile din România privind legile justiției a dus la îngrijorări exprimate exprimate de actori din România dar și din UE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Românii au ieșit în stadă pentru a-și manifesta opoziția față de modificările aduse legilor justiție

– Comisia nu a ascuns faptul că împărtășește aceste părere. GRECO a decis pentru prima dată să lanseze o anchetă proprie şi va publica un raport în luna martieRomânia are unul dintre cele mai bune sisteme juridice din regiune, dar Comisia a propus un set de recomandări restante. Îndeplinirea acestor recomandări ar fi putut duce la înlăturarea MCV. În decembrie 2017, în ultimul raport MCV, Comisia şi-a manifestat îngrijorările faţă de conţinutul legilor justiţiei. CSM, garantul constituţional al independenţei justiţiei, a continuat să-şi exprime îngrijorările şi a dat un aviz negativ. Aceste îngrijorări trebuie luate în calcul foarte serios

 

– Întrebare adresată autorităților române: procesul ține cont de independența justiției?

– Din păcate, vedem în continuare că se critică sistemul justițiar, dar și regulile de integritate și nu ne inspiră încredere

– Pe 21 decembrie, Parlamentul României a adoptat, printr-o procedură de urgență legile, iar Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale

– Sunt chestiuni ce trebuie analizate cu grijă

– Trebuie respectate standardele europene

– Consiliul Europei susține că nu pot fi făcute reforme atât de profunde, iar recomandările noastre au inclus implicarea Comisiei de la Veneția

– Legile trebuie să întărească sistemul judiciar român și să fie  în interesul tuturor cetățenilor

– Primele două proiecte de lege s-au întors de la Curtea Constituțională

– O oportunitate pentru un dialog deschis și franc pentru a avea un sentiment de încredere

– Repet apelul lui Juncker și Timmermans către Parlamentul României: să construiască un consens pentru modificări

– Preșdintele României are un rol în acest proces, știu că ia această problemă în serios

– Comisia va contribui cât poate de bine pentru a se asigura că acest proces este realizat într-o manieră de încredere

– De fiecare dată, Comisia analizează profund, va analiza obiectiv, nu va fi părtinitoare

– România și românii au trecut printr-un maraton, sosirea e la orizont

– Să facem un pas înapoi ar fi o dezamăgire

– Viteza cu care va ajunge România la linia de sosire depinde de România, Comisia Europeană o va ajuta pe parcurs

Roberta Metsola, eurodeputat PPE

– Situația din România este preocupantă

FOTO: CaleaEuropeana.ro

c- Știu că unii vor clama că PE și CE nu trebuie să interfereze, sau că e vreo motivație politică, e doar o justificare a politicienilor fără scrupule, ei greșesc

– UE nu poate să închidă ochii, românii nu sunt cetățeni de rangul doi

– Românii au fost pe această cale de un an de zile și au ieșit în stradă iarna, au fluturat steagul UE, pentru că cred în UE, garanția unor valori comune și promisiuni împărtășite

– Nu vorbim doar despre România, fiecare stat membru trebuie să înțeleagă că ce se întâmplă în România ne afectează pe toți

– Suntem diferiți ca națiuni, dar suntem cu toții legați

– Comisia Europeană trebuie să acționeze acolo unde vede nereguli

– A câștiga alegeri nu înseamnă că ai dreptul să divizezi o țară

– Mesaj pentru protestatari: Vă auzim!

Josef Weidenholzer, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Social democrații salută dezbaterea de azi

– Statul de drept, democrația și drepturile omului stau în centrul dezbaterii și stabilitatea Europei de Est este importantă

– România este o țară cu un potențial foarte mare

– Disponibilitaea de a participa la discuții însemană voința să participi la discuții

– Salutăm faptul că ministrul Justiției se află aici

– Vrem să știm care sunt progresele înregistrate în domeniul justiției

Kosma Zlotowski, eurodeputat ECR

– UE este doar o uniune a statelor suvernare, au dreptul să își gestioneze statul așa cum doresc

– Dacă reformele nu se bucură de aplauze în societate, își poate prezenta opinia în cadrul alegerilor viitoare

–  Ministrul Justiției trebuia să fie invitat

– Doamna Jourova, faceți remarci despre reforme încă nefinalizate

Sophia In’t Veld, eurodeputat ALDE

– Știu că România are o tradiție lungă de angajament civic

– Valorile contează enorm pentru UE

– România a făcut progrese uriașe, dar acum ezită, o încurajez să ceară avizul Comisiei de la Veneția

– Poate că o delegație LIBE trebuie să meargă în România să vadă ce se petrece acolo

– Sper ca Guvernul României să țină seama de neliniștile societății civile

– Acest Parlament a decis cu un an și jumătate în urmă să nu se concentreze pe câte o țară, ci a cerut Comisiei un mecanism care să evalueze toate statele membre

Ska Keller, eurodeputat Verzii/ ALE

– Corupția este un flagel pe care nu l-am depășit

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Trebuie ca statele membre să lupte neobosit împotriva corupției pentru că distruge încrederea în stat și duce la pierderi de fonduri

– După ce s-au făcut progrese, acum ce vedem sunt pași înapoi, e un regres, un lucru negativ pentru cetățenii români și pentru UE

– Prin noile legi, procurorii nu mai au instrumente de investigație, iar unele abuzuri sunt dezincriminate

– Corupția are efecte directe asupr cetățenilor, vedem condițiile proaste din școli, din spitale unde riști să te îmbolnăvești mai rău

– Am fost în România, știm ce se întâmplă, de aceea am cerut această dezbatere

– Noi nu putem accepta ca românii să nu aibă dreptul al libertățile fundamentale ale Europei

– Trebuie ca românii să aibă un guvern căruia să îi pese  

Laurențiu Rebega, eurodeputat ENF

– A citit primele două articole din Constituția României

– Suveranitatea națională aparține cetățeanului român, niciun grup și nicio personaă nu o pot exercita

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Dezbaterea de azi are o valoare de exemplu

– Statul de derept nu e o creație divină și inalterabilă, ci un construct uman ce trebuie întreținut și renovat în permanență peste tot în Uniunea Europeană

– Există și un ”Dar”, discuțiile de la UE nu trebuie să substituie soluțiile, noi trebuie să venim cu soluțiile

– UE trebuie să înțeleagă că România nu e o țară de mâna a doua

– România a abordat aceste probleme într-un mod deschis

– Am fugit prea mult de URSS ca să mai acceptăm să avem pe cineva ”deasupra noastră”

– Examenul pe care trebuie să îl dăm nu e în fața Europei, ci a urmașilor noștri

Traian Ungureanu, eurodeputat PPE

– PSD susține că face reforma justiției, dar cine poate avea încredere în ei? Poți lăsa un hoț să stabilească prețuri în maagzinul care fură?

– PSD a câștigat alegerile promițând prosperitate

– Modificările aduse jsutiției fac din procurori anchetatori la mâna șefilor

– PSD a schimbat 2 guverne într-un an pentru că nu au putut să îi scutească de lege pe liderii lor

– Acum, anchetați penal sunt membri ai guvernului

– Întrebați de ce fac asta, au răspuns” pentru că putem”

– Trebuie să înțeleagă că pot să facă doar ce e legal și că au câștigat alegerile, nu justiția

Întrebare de la Maria Grapini, eurodeputat S&D, pentru Traian Ungureanu:

– Vreau să vă pun o întrebare, cunoașteți Constituția România? Legile justiției au fost trecute prin Parlament sau nu?

Traian Ungureanu, răspuns:

– Au trecut prin Parlament, dar asta nu rezolvă chestiunile asupra căror trebuie să răspundă guvernul. Întrebarea rămâne, de ce atâta grabă? De ce miniștri penali?

Tanja Fajon, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Social-democrații din PE au fost pionieri în apărarea democrației

– România este una dintre cele mai tinere democrații și mai sunt chestiuni de rezolvat

– Avem încredere că România va rezolva aceste probleme singură

– Nu trebuie să se politizeze unele fapte, să lăsăm spațiu dialogului

– Protestele sunt un semn de atitudine civică sănătoasă

Helga Stevens, eurodeputat ECR

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Am văzut că guvernul PSD încearcă să forțeze legea în beneficiul său

– Am văzut o reformă a legii companiilor private pentru că pot avea politiceni în comitetele lor executive

– Se deschide portița din dos intereselor politicianiste

– Investitorii străini vor fi descurajați să investească în această țară

Norica Nicolai, eurodeputat ALDE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– La București avem intenția de a legifera, modificările nu sunt în vigoare

– Discuția de azi e una politicianistă, îngrijorările nu sunt îndreptățite

– Prezumția de nevinovăție, drepturile și libertățile în dreptul penal nu sunt apărate de Comisia Europeană?

– Când sute de oameni au fost trimiși în închisoare și apoi achitați ce a făcut CE?

Eva Joly, eurodeputat Verzii/ ALE

– Corupția ucide, ea ucide insidios pentru că sporește inegalitățile și face loc extremelor

– În ciuda curajului DNA, România face pași înapoi în lupta cu acest flagel

– Țara e pe mâna unor guvernanți care nu vor decât să își salveze pielea

– Liderul PSD este anchetat pentru fraudare de fonduri europene

– România va prelua președinția în 2019, să nu abandonăm românii care strigă în stradă că vor o justiție corectă

Marian-Jean Marinescu, eurodeputat PPE

– Doamna Jurouva, înțeleg că l-ați întâlnit pe ministrul justiției, dar din discursul dvs înțeleg că nu sunteți convinsă

– Premierul trebuia să se afle aici, nu jocul de imagine al ministrului Justiției

– În România acum, punctele de vedere ale magistraților, ONG-urilor, cetățenilor nu au nicio greutate

– Opinia Comisiei de la Veneția este necesară

Victor Boștinaru, eurodeputat S&D

– Recent, CE declară că noi cunoaștem foarte bine situația din România

– Cu regret declar că CE fie nu cunoaște situația din România, fie închide ochii la anumite aspecte

– Modificările sunt în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, folosind model drept alte state memebre UE

– Comisia amestecă evaluarea celor trei legi deja adoptate cu ce ar urma să fie adoptat în viitor, fără niciun element de referință

– Un protocol secret între DNA și serviciile secrete a permis să se facă poliție politică în România

– Procurorii români au comis în mod repetat abuzuri. Comisia a știut, a tăcut, sau le-a făcut pe amândouă

Monica Macovei, eurodeputat ECR

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Românii au strigat în stradă vrem justiție, nu corupție

– PSD și ALDE vor să ne scoată din Europa

– Această coaliție minte că aceste modificări vor transpune directive europene, nu este adevărat

– La noi prezumția de nevinovăție este mult mai bine protejată decât prevede directiva

– Prin modificările aduse codurilor penale, va fi afectată cooperarea judiciară transfrontalieră

– România va deveni paradisul infracționalității

– O persoană va fi investigtă după ce va fi anunțată ce e investigată. Mai poți face un flagrant?

– Camerele de luat vederi din locuri publice nu vor mai putea fi mijloace de probă.

– Vorbesc pentru țara mea, nu pentru partid

Renate Weber, eurodeputat ALDE

– Am auzit la viața mea multe minciuni, dar doamna Macovei a întrecut orice limită

– Când o societate reacționează este bine, o reacție civică firească

– Când CE investighează ce se întâmplă într-un stat membru, este firesc, sunt cu toții membri

– În România mecanismele statului de drept există și funcționează

– Comisia de la Veneția poate face o analiză obiectivă

Seán Kelly, eurodeputat PPE

– Înțeleg că România vine dintr-o perioadă când a fost sub controlul URSS

– Ei au fost destul de avansați să adere la UE, la un set de valori

– Dacă simțim că aceste valori au fost încălcate, e normal să existe și sancțiuni

– Corupția și justiția sunt teme importante, poate Comisia ar fi trebuit să facă mai multe.

– Ce sancțiuni pot fi impuse? Cum poți penaliza un guvern fără să penalizezi și cetățenii

– E nevoie de sancțiuni și trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu profită de lipsa de transparență

Claude Moraes, eurodeputat S&D

– Din câte înțeleg, România a lucrat la reforma justiției încă de la aderare

– Am avut o dezbatere și în cadrul Comisiei LIBE și sunt de acord că ministrul Justiției ar fi trebuit să poată răspundă în detaliu acestor întrebări

– Trebuie să lăsăm loc pentru dialog

– Există probleme nerezolvate

Mircea Diaconu, eurodeputat ALDE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Observație: ministrul Justiției este chiar membru al Comisiei de la Veneția

– Și eu sunt îngrijorat de statul de drept din România

– România a devenit statul cu cele mai multe condamnări la CEDO

– Statul de drept are probleme în România

– În 2015, s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare și urmărire decât FBI

– La alegeri, în jur de 1000 de teroriști ”au apărut” în țară și au ”dispărut” la fel de brusc

– Curtea Constituțională funcționează

– Vreau independența justiției, dar mai ales a României

Carlos Coelho, eurodeputat PPE

– UE se bazează pe valori, nu există o Europă cu două viteze

– Vorbim despre acte grave ale unui guvern, dar nu ale cetățenilor români

– E important să subliniem că noi apărăm interesele cetățenilor români

– Nu putem accepta să se pună sub semnul întrebării independența justiției sau o lipsă de sancționare a corupției

– Acțiunile guvernului român nu sunt acceptabile

– Salutăm inițiativele CE până acum

– UE este un proiect bazat pe statul de drept

Juan Fernandi Lopez Aguilar, eurodeputat S&D

– Există mulți deputați îngrijorați de situația din România

– Aceste reforme au ca țintă o reformare a statului judecătorului și o aliniere cu directivele de care vorbeam înainte

– Este foarte important să se oprească azbuzurile de putere din justiției și ale serviciilor

Michał Boni, eurodeputat PPE

– Democrația necesită transparență

– Trebuie încurajată participarea cetățenilor ca bază a democrației

– Văd cetățeni îngrijorați de situația din țara lor

– Văd eforturi care au fost făcute de guvernul român pentru a îmbunătăți sistmeul judiciar

– Văd un guvern care încearcă să dilueze legile anticoruptție din România și joacă un joc incorect cu societatea și cu UE

– Cetățeni români, fiți curajoși

– Politicieni români, fiți cinstiți

– Comisia Europeană, fiți strictă

Ioan Mircea Pașcu, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Din 2005, România are un sistem care se bazează pe protocoale secrete între serciviile de informații și autorități

– De ce ar fi secrete, dacă sunt constituționale?

– În ultimii doi ani, mass media este plină de știri cu abuzuri și de un număr covârșitor de cazuri care apar în fața justiției

– De ce România trebuie să fie mai suprevegheată acum decât în perioada comunistă?

Daniel Buda, eurodeputat PPE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Progresele în lupta împotriva corupției sunt inconstestabile

– Guvernul ne arată însă că aceste rogrese nu sunt ireversibile

– În același timp, modificările au generat o reacție dură a magistaților, care se opun

– Nimeni nu contestă dreptul parlamentului de a legifera, dar actuala guvernare trebuie să înțeleagă că nu se poate juca cu parcursul european al României

– Consider că în acest moment est nevoie de un amplu proces de consultare publică fiind necesară identificarea unor modele funcționale la nivelul statelor membre și consultarea Comisiei de la Veneția

Dan Nica, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Doamna comisar, au fost spuse multe neadevăruri

– Ne-am întrebat de ce se invocă în mod fals de ce trebuie să vină premierul care nici măcar nu a fost invitat

– Nu sunt în stare cei care îi critică să arate concret articolul, paragraful unde se greșește

– Cum este posibil ca CE să nu știe că din 300 și ceva, peste 270 au propuse de CSM?

László Tokes, eurodeputat PPE

– Era și momentul ca CE să nu mai măsoare cu două măsuri și să acționeze doar în cazul Poloniei și Ungariei, dar și împotriva guvernului socialist din România

– Klaus Iohannis s-a implicat pentru ca justiția din România să rămână independentă

– De un an de zile, oamenii protestează în stradă

– Este vorba de un guvern și partid post-comunist

– Nimeni nu este mai presus de lege

– Minoritate maghiară se implică în lupta pentru restabilirea statului de drept

Cristian Dan Preda, eurodeputat PPE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Nu avem o țară de mâna a doua, ci un guvern de mâna a șaptea

– Doamna Dăncilă când putea să apere țara, stă acasă de frică

– Când Juncker și Timmermans au cerut să consulte Comisia de la Veneția, cine a fost primul care a zis nu? Chiar dl Toader, membru al Comisiei de la Veneția

– E o situație în care nu pot să întreb decât: nu vă e rușine?

Întrebare de la Victor Boștinaru:

–  Vreau să îl întreb pe dl Preda: ați ascultat declarația fostului dvs patron politic Traian Băsescu?

Răspuns Cristian Preda:

– Nu sunt obișnuit ca socialiștii să îl folosească pe Băsescu în lupta lor împotriva statului de drept. Nu putem spune un lucru aici și alt lucru acasă. Ați pus în guvern analfabeți

Gabriela Zoană, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Pachetul legilor jsutiției este necesară

– Niciodată nu s-a pus problema ca România să nu respecte independța justiției

– România, dovada perfectă a exercițiului democrației

– Asistăm la dezbateri firești, însă dezbaterile interne nu trebuie rpezentate în PE

Siegfried Mureșan, eurodeputat PPE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– 600.000 de oameni în stadă împotriva guvernului

– Există o discrepanță între ce vor oamenii: stat de drept, valori de europene și ce vor oamenii aflați al guvernare: o justiție sub propriul lor control

– În vârful PSD, un infractor dovedit condamnat pentru fraudă

– Românilor trebuie să le transmitem: ce faceți contează, vă ascultăm

Csaba Sogor, eurodeputat PPE

– Trebuie ținut seama de criticile față de șefii unor instituții care vorbesc de implicarea serviciilor secrete și de abuzuri ale procurorilor

– Trebuie amendată legislația, dar asta nu trebuie să slăbească instrumentele de combatere a corupției

Claudia Țapardel, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Ne aflăm din nou în fața unei campanii de dezinformare, o situație periculoasă în are se contstă acțini legitime ale unui parlament național

– Legile au drept scop respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, principiul nevinovăției

– Dosare bazate pe probe neconcludente care au afectat imaginea publică

– Amendamentele propuse sunt emanațiile unui proces de consultare

Doru Frunzulică, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Aș dori să o întreb pe doamna comisar de ce nu v-ați referit atunci când în 2016 Guvernul Cioloș, un guvern de dreapta, a adoptat o OUG pentru a amenda Codul Penal și a modificat 114 articole, într-o manieră netransparentă, fără avizul autorităților competente

Emilian Pavel, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Avem de a face cu imixtiuni grave în statul român

– Am ascultat luările de cuvânt și nu pot să remarc decât o inșiruire de lozinci

– O dezbatere nu își are locul, dacă nu participă și repezentanți ai României

– România trebuie primită în Schengen, iar MCV trebuie să dispară, acestea sunt teme de dezbătut

Andi Cristea, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Faptul că astăzi vorbim despre situația din România în asemenea termeni apocaliptici arată după caz limita de înțelegere sau agenda anti-românească a unora dintre dvs, în cadrul condiționării banilor europeni de respectarea statului de drept

– Românii sunt buni europeni, suntem solidari cu valorile europene, vrem stat de drept fără abuzuri

Věra Jourova, comisarul european pentru justiție

– Doresc să mulțumesc PE pentru dezbatere

– Dezbaterea nu este despre CE sau PE, ci despre justiție, așteptările cetățenilor

– Unii dintre dvs s-au referit la rolul Comisiei

– Rolul CE este de apărător al Tratatului și să evaluăm statul de derept în toate statele membre și să sesizăm când există probleme

– Un astfel de sistem se construiește de-a lungul timpului

– Evalăum în mod obiectiv sistemul judiciar din România, analizând probe și fapte,

– Nu intervenim în cazuri individuale

– Independența sistemului judiciar din România este o dorință a noastră  și o strădanie a României

– Credem că autoritățile României vor corecta proiectele de lege

– Comisia va sprijini România și o va face oricând va fi nevoie și va simți că e util

Monika Panayotova, reprezentantul președinției Bulgariei la Consiliul UE

– Vă asigur că președinția bulgară atașează o importanță statului de drept

Corespondență FOTO – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, asistă la dezbaterea din plen

FOTO: CaleaEuropeana.ro

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Dezbaterea debutează cu discursurile introductive ale reprezentantului președinției Bulgariei la Consiliul UE, Monika Panayotova, și ale comisarului european pentru justiție, Vera Jourova. Ulterior, vor lua cuvântul în ordinea prezentată următorii eurodeputați: Roberta Metsola (eurodeputat PPE), Josef Weidenholzer (eurodeputat S&D), Monica Macovei (eurodeputat ECR), Sophia In’t Veld (eurodeputat ALDE), Ska Keller (eurodeputat Verzii/ ALE), Laurențiu Rebega (eurodeputat ENF), Traian Ungureanu (eurodeputat PPE), Tanja Fajon (eurodeputat S&D), Helga Stevens (eurodeputat ECR), Norica Nicolai (eurodeputat ALDE), Eva Joly (eurodeputat Verzii/ ALE),  Auke Zijlstra (eurodeputat ENF), Marian-Jean Marinescu (eurodeputat PPE), Victor Boștinaru (eurodeputat S&D), Kosma Zlotowski (eurodeputat ECR), Renate Weber (eurodeputat ALDE), Seán Kelly (eurodeputat PPE), Claude Moraes (eurodeputat S&D), Mircea Diaconu (eurodeputat ALDE), Carlos Coelho (eurodeputat PPE), Juan Fernando Lopez Aguilar (eurodeputat S&D), Michał Boni (eurodeputat PPE), Dan Nica (eurodeputat S&D), Daniel Buda (eurodeputat PPE), László Tokes (eurodeputat PPE), Cristian Dan Preda (eurodeputat PPE).

După intervențiile menționate are loc procedura ”Catch the eye”, în care timp de 5 minute eurodeputații ce nu s-au înscris la cuvânt își vor putea exprima poziția. Dezbaterea este încheiată cu discursurile Věrei Jourova, comisarul european pentru justiție, și Monikăi Panayotova, reprezentantul președinției Bulgariei la Consiliul UE.

Corespondență de la Strasbourg VIDEO Interviu – Ce a declarat ministrul Justiției Tudorel Toader pentru CaleaEuropeana.ro înaintea dezbaterii din plenul Parlamentului European privind România

VIDEO Corespondență din Strasbourg – România, din nou pe agenda Parlamentului European: Amenințările la adresa statului de drept sunt dezbătute astăzi în plenul de la Strasbourg

Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

”Statul de drept în România este în pericol, iar guvernul nu ascultă cu atenție societatea civilă”, a spus Ska Keller, co-președintele grupului Verzilor, cea care a cerut în Conferința președinților de grupuri politice organizarea acestei dezbateri.

Dezbaterea intitulată ”Amenințări la adresa statului de drept prin reforma sistemului justiției din România” se desfășoară într-un context european mai larg în care subiectul statului de drept a redevenit o temă sensibilă. În primul rând, la 20 decembrie anul trecut Comisia Europeană a activat, în premieră, la adresa unui stat – Polonia – procedura prevăzută la articolul 7 din tratat privind riscul unei încălcări grave a valorilor fundamentale. Procedura, una complexă, prevede în ultimă instanță sancționarea statului în cauză cu pierderea dreptului de vot în Consiliu. Această situație a fost încărcată politic de declarația comisarului european pentru Justiție, Vera Jourova, privind introducerea unei definiții a statului de drept în negocierea cadrului financiar multianual post-2020, propunere care prezintă un potențial risc de corelare a acordării fondurilor europene de criteriile statului de drept.

Privitor la evoluția statului de drept în România, dezbaterea din plen va avea loc la o săptămână distanță după ce Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a dezbătut un studiu intitulat ”Evaluarea celor 10 ani ai Mecanismului de Cooperare și de Verificare pentru Bulgaria și România” și care propune înlocuirea MCV cu un ”mecanism mai puternic” care, eventual, să fie un mecanism intern al statului român.

Modificările la legile justiției, marcate de un dialog al surzilor între Comisia Europeană și liderii puterii de la București

Mai mult decât atât, între Comisia Europeană și reprezentanții puterii de la București, îndeosebi președinții celor două Camere ale Parlamentului, a fost declanșată o dispută publică pe tema reformelor aduse legilor justiției de către legislativul românesc. În vreme ce Comisia Europeană a făcut un apel pe 24 ianuarie prin vocea lui Jean-Claude Juncker și a lui Frank Timmermans la regândirea acestor norme și a solicitat Parlamentului României mai multă transparență, șefii Camerei Deputaților și Senatului au transmis că executivul european nu este ”corect informat”. În replică, Comisia Europeană a transmis că este foarte bine informată și că urmărește îndeaproape procesul parlamentar din România.

Ministrul Justiției, prezent la dezbaterea de la Strasbourg. Tudorel Toader s-a întâlnit și cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene

La sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg în care este discutată și situația reformei justiției din România este prezent și ministrul Justiției, Tudorel Toader. Oficialul român a avut în acest context și o întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frank Timmermans, și a fost invitat să susțină poziția Guvernului României privind legile justiției în ședința grupului Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European.

 

Ministrul român a precizat că la Strasbourg a avut discuții lămuritoare cu oficialii europeni prin intermediul cărora a adus ”plusul acela de înțelegere cu privire la mecanismul de legiferare din România privind legile justiției, modificările Codului Penal, modificările referitoare la conflictele de interese și incompatibilități”. 

De altfel, Toader a anunțat că va fi prezent la dezbaterea din plen privind România chiar dacă nu va avea timp de vorbire alocat, precizând că va respecta ”agenda și procedura Parlamentului”.

Vizita președintelui la Bruxelles, intercalată de disputa mediatică Comisia Europeană – Parlamentul României și dezbaterea din legislativul european

FOTO: Administrația Prezidențială

Disputa publică dintre Comisia European și președinții Camerei Deputaților și Senatului a debutat cu câteva zile înaintea anunțului oficial al vizitei președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles și participarea, în premieră, la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni. Vizita, ce a avut loc la invitația lui Jean-Claude Juncker și care a fost definitivată în luna decembrie a anului trecut, a stat sub semnul situației din România privind legile justiției și a acestei dispute dintre executivul european și puterea legislativă de la București.

Cu toate acestea, 95% din agenda întrevederilor președintelui la Bruxelles – cu președintele Comisiei, cu Colegiul comisarilor și cu președintele Consiliului European – a fost marcată de pregătirea președinției României la Consiliul UE, ieșirea Marii Britanii din UE, viitorul cadru financiar multianual și subiecte de interes pentru viitorul Europei, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeana.ro.

Dezbaterea din 7 februarie are loc la un distanță după ce plenul Parlamentului European reunit la Bruxelles a dezbătut situația justiției din România în contextul adoptării ordonanței 13 privind modificarea Codului penal și a celui de procedură penală. Atunci, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a atras atenția asupra ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria UE, își poate începe mandatul de șapte ani. Parchetul European trebuie să devină operațional la finalul lui 2020

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uninii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care publică decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Liderii deputaților europeni au aprobat astăzi numirea Laurei Codruța Kövesi ca prim șef al noului Parchet European. După confirmarea de astăzi, doamna Kövesi își poate începe mandatul de șapte ani”, se arată în comunicatul citat.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultimul pas pentru Laura Codruța Kövesi: Parlamentul European a validat-o pentru funcția de procuror șef european

Published

on

© Harvard University

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europen, într-o postare Facebook în care a precizat că ”am hotărât împreună cu președintele Parlamentului și cu președinții celorlalte grupuri politice să validăm numirea doamnei Kövesi ca șefă a Parchetului European după ce și Consiliul a convenit să o susțină”.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), discuții la Bruxelles cu aleșii locali PNL din Brăila și Ialomița privind accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea comunităților

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, a fost gazda aleșilor locali din județele Ialomița, care s-au aflat miercuri la Bruxelles la invitația eurodeputatului PNL pentru discuții privind accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea comunităților pe care la administrează, potrivit unui mesaj pe Facebook.

 

Primarii care au vizitat Parlamentul European fac parte din familia liberală și reprezintă comunitățile din județele Brăila și Ialomița.

,,Întotdeauna primesc cu plăcere în vizită la Parlamentul European primari liberali preocupați de dezvoltarea comunităților pe care le conduc, prin accesarea fondurilor europene.
Respect și mult succes, domnilor primari din județele Brăila și Ialomița. A fost o bucurie să vă reîntâlnesc!”, este mesajul transmis de Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending