Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

VIDEO&TEXT România, din nou pe agenda PE: Amenințările la adresa statului de drept au fost dezbătute în plenul de la Strasbourg. Comisarul European Vera Jourova: GRECO a decis pentru prima dată să lanseze o anchetă proprie şi va publica un raport în luna martie

Published

on

Plenul Parlamentului European de la Strasbourg a găzduit miercuri o dezbatere privind actualele modificări la legile justiției din România și posibila amenințare la adresa statului de drept, în ceea ce reprezintă a doua dezbatere în decurs de un an privind situația justiției și a domniei legii în țara noastră.

Dezbaterea a fost transmisă în format LIVE VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeana.ro.

taj

LIVE TEXT

Dan Nica, eurodeputat S&D și liderul delegației PSD în Parlamentul European

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Problemă de procedură

– La lucrările dezbaterii pe care o avem noi astăzi, pot participa din partea Consiliului

– Tajani  a fost indus în eroare

– Cel care este prezent este prezent președintele

– Ministrul Justiției dinRomânia se află astăzi în Parlament 

– Ar trebui să i se dea dreptul să poată să dea răspunsuri la întrebări

– Ar da o notă de seriozitate, de lămurire a chestiunilor

– Ar arăta că este Parlamentul Europea și că prezența ministrului reprezintă un lucru pe care cu toții îl respectăm

– Să îi dați posibilitatea să răspundă întrebărilor  

Sophia In’t Veld, eurodeputat ALDE

– Am ascultat propunerea, sunt recunoascătoare că ministrul justiției e în sală

– Putem discuta în cadrul Comisiei LIBE, dar procedura în plenară este să discute premierul, dar care din motive indenpendente nu poate fi aici și nu putemschimba regulile

– S-a luat decizia să o invităm pe doamna premier

– Cu domnul ministru vom discuta în LIBE

Monika Panayotova, reprezentantul președinției Bulgariei la Consiliul UE

-Ați invitat președinția să intervină în această dezbatere

-Valorile comune, statul de drept stau la baza UE

– Fiecare stat membru trebuie să le respecte

– Separarea puterilor se află în centrul atenției noastre

– Dialogul și cooperarea sunt necesare

– Consiliul abordează situația din România în concluziile sale pe MCV

– Consiliul salută faptul că România a întreprins mai multe măsuri pozitive, mai ales în ce privește independența justiției și combaterea corupției la toate nivelurile

– Sperăm că comunicarea permanentă între România și Comisie va fi eficientă permițând să remedieze orice problemă existentă

Vera Jourova, comisarul european pentru justiție

– Discuțiile din România privind legile justiției a dus la îngrijorări exprimate exprimate de actori din România dar și din UE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Românii au ieșit în stadă pentru a-și manifesta opoziția față de modificările aduse legilor justiție

– Comisia nu a ascuns faptul că împărtășește aceste părere. GRECO a decis pentru prima dată să lanseze o anchetă proprie şi va publica un raport în luna martieRomânia are unul dintre cele mai bune sisteme juridice din regiune, dar Comisia a propus un set de recomandări restante. Îndeplinirea acestor recomandări ar fi putut duce la înlăturarea MCV. În decembrie 2017, în ultimul raport MCV, Comisia şi-a manifestat îngrijorările faţă de conţinutul legilor justiţiei. CSM, garantul constituţional al independenţei justiţiei, a continuat să-şi exprime îngrijorările şi a dat un aviz negativ. Aceste îngrijorări trebuie luate în calcul foarte serios

 

– Întrebare adresată autorităților române: procesul ține cont de independența justiției?

– Din păcate, vedem în continuare că se critică sistemul justițiar, dar și regulile de integritate și nu ne inspiră încredere

– Pe 21 decembrie, Parlamentul României a adoptat, printr-o procedură de urgență legile, iar Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale

– Sunt chestiuni ce trebuie analizate cu grijă

– Trebuie respectate standardele europene

– Consiliul Europei susține că nu pot fi făcute reforme atât de profunde, iar recomandările noastre au inclus implicarea Comisiei de la Veneția

– Legile trebuie să întărească sistemul judiciar român și să fie  în interesul tuturor cetățenilor

– Primele două proiecte de lege s-au întors de la Curtea Constituțională

– O oportunitate pentru un dialog deschis și franc pentru a avea un sentiment de încredere

– Repet apelul lui Juncker și Timmermans către Parlamentul României: să construiască un consens pentru modificări

– Preșdintele României are un rol în acest proces, știu că ia această problemă în serios

– Comisia va contribui cât poate de bine pentru a se asigura că acest proces este realizat într-o manieră de încredere

– De fiecare dată, Comisia analizează profund, va analiza obiectiv, nu va fi părtinitoare

– România și românii au trecut printr-un maraton, sosirea e la orizont

– Să facem un pas înapoi ar fi o dezamăgire

– Viteza cu care va ajunge România la linia de sosire depinde de România, Comisia Europeană o va ajuta pe parcurs

Roberta Metsola, eurodeputat PPE

– Situația din România este preocupantă

FOTO: CaleaEuropeana.ro

c- Știu că unii vor clama că PE și CE nu trebuie să interfereze, sau că e vreo motivație politică, e doar o justificare a politicienilor fără scrupule, ei greșesc

– UE nu poate să închidă ochii, românii nu sunt cetățeni de rangul doi

– Românii au fost pe această cale de un an de zile și au ieșit în stradă iarna, au fluturat steagul UE, pentru că cred în UE, garanția unor valori comune și promisiuni împărtășite

– Nu vorbim doar despre România, fiecare stat membru trebuie să înțeleagă că ce se întâmplă în România ne afectează pe toți

– Suntem diferiți ca națiuni, dar suntem cu toții legați

– Comisia Europeană trebuie să acționeze acolo unde vede nereguli

– A câștiga alegeri nu înseamnă că ai dreptul să divizezi o țară

– Mesaj pentru protestatari: Vă auzim!

Josef Weidenholzer, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Social democrații salută dezbaterea de azi

– Statul de drept, democrația și drepturile omului stau în centrul dezbaterii și stabilitatea Europei de Est este importantă

– România este o țară cu un potențial foarte mare

– Disponibilitaea de a participa la discuții însemană voința să participi la discuții

– Salutăm faptul că ministrul Justiției se află aici

– Vrem să știm care sunt progresele înregistrate în domeniul justiției

Kosma Zlotowski, eurodeputat ECR

– UE este doar o uniune a statelor suvernare, au dreptul să își gestioneze statul așa cum doresc

– Dacă reformele nu se bucură de aplauze în societate, își poate prezenta opinia în cadrul alegerilor viitoare

–  Ministrul Justiției trebuia să fie invitat

– Doamna Jourova, faceți remarci despre reforme încă nefinalizate

Sophia In’t Veld, eurodeputat ALDE

– Știu că România are o tradiție lungă de angajament civic

– Valorile contează enorm pentru UE

– România a făcut progrese uriașe, dar acum ezită, o încurajez să ceară avizul Comisiei de la Veneția

– Poate că o delegație LIBE trebuie să meargă în România să vadă ce se petrece acolo

– Sper ca Guvernul României să țină seama de neliniștile societății civile

– Acest Parlament a decis cu un an și jumătate în urmă să nu se concentreze pe câte o țară, ci a cerut Comisiei un mecanism care să evalueze toate statele membre

Ska Keller, eurodeputat Verzii/ ALE

– Corupția este un flagel pe care nu l-am depășit

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Trebuie ca statele membre să lupte neobosit împotriva corupției pentru că distruge încrederea în stat și duce la pierderi de fonduri

– După ce s-au făcut progrese, acum ce vedem sunt pași înapoi, e un regres, un lucru negativ pentru cetățenii români și pentru UE

– Prin noile legi, procurorii nu mai au instrumente de investigație, iar unele abuzuri sunt dezincriminate

– Corupția are efecte directe asupr cetățenilor, vedem condițiile proaste din școli, din spitale unde riști să te îmbolnăvești mai rău

– Am fost în România, știm ce se întâmplă, de aceea am cerut această dezbatere

– Noi nu putem accepta ca românii să nu aibă dreptul al libertățile fundamentale ale Europei

– Trebuie ca românii să aibă un guvern căruia să îi pese  

Laurențiu Rebega, eurodeputat ENF

– A citit primele două articole din Constituția României

– Suveranitatea națională aparține cetățeanului român, niciun grup și nicio personaă nu o pot exercita

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Dezbaterea de azi are o valoare de exemplu

– Statul de derept nu e o creație divină și inalterabilă, ci un construct uman ce trebuie întreținut și renovat în permanență peste tot în Uniunea Europeană

– Există și un ”Dar”, discuțiile de la UE nu trebuie să substituie soluțiile, noi trebuie să venim cu soluțiile

– UE trebuie să înțeleagă că România nu e o țară de mâna a doua

– România a abordat aceste probleme într-un mod deschis

– Am fugit prea mult de URSS ca să mai acceptăm să avem pe cineva ”deasupra noastră”

– Examenul pe care trebuie să îl dăm nu e în fața Europei, ci a urmașilor noștri

Traian Ungureanu, eurodeputat PPE

– PSD susține că face reforma justiției, dar cine poate avea încredere în ei? Poți lăsa un hoț să stabilească prețuri în maagzinul care fură?

– PSD a câștigat alegerile promițând prosperitate

– Modificările aduse jsutiției fac din procurori anchetatori la mâna șefilor

– PSD a schimbat 2 guverne într-un an pentru că nu au putut să îi scutească de lege pe liderii lor

– Acum, anchetați penal sunt membri ai guvernului

– Întrebați de ce fac asta, au răspuns” pentru că putem”

– Trebuie să înțeleagă că pot să facă doar ce e legal și că au câștigat alegerile, nu justiția

Întrebare de la Maria Grapini, eurodeputat S&D, pentru Traian Ungureanu:

– Vreau să vă pun o întrebare, cunoașteți Constituția România? Legile justiției au fost trecute prin Parlament sau nu?

Traian Ungureanu, răspuns:

– Au trecut prin Parlament, dar asta nu rezolvă chestiunile asupra căror trebuie să răspundă guvernul. Întrebarea rămâne, de ce atâta grabă? De ce miniștri penali?

Tanja Fajon, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Social-democrații din PE au fost pionieri în apărarea democrației

– România este una dintre cele mai tinere democrații și mai sunt chestiuni de rezolvat

– Avem încredere că România va rezolva aceste probleme singură

– Nu trebuie să se politizeze unele fapte, să lăsăm spațiu dialogului

– Protestele sunt un semn de atitudine civică sănătoasă

Helga Stevens, eurodeputat ECR

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Am văzut că guvernul PSD încearcă să forțeze legea în beneficiul său

– Am văzut o reformă a legii companiilor private pentru că pot avea politiceni în comitetele lor executive

– Se deschide portița din dos intereselor politicianiste

– Investitorii străini vor fi descurajați să investească în această țară

Norica Nicolai, eurodeputat ALDE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– La București avem intenția de a legifera, modificările nu sunt în vigoare

– Discuția de azi e una politicianistă, îngrijorările nu sunt îndreptățite

– Prezumția de nevinovăție, drepturile și libertățile în dreptul penal nu sunt apărate de Comisia Europeană?

– Când sute de oameni au fost trimiși în închisoare și apoi achitați ce a făcut CE?

Eva Joly, eurodeputat Verzii/ ALE

– Corupția ucide, ea ucide insidios pentru că sporește inegalitățile și face loc extremelor

– În ciuda curajului DNA, România face pași înapoi în lupta cu acest flagel

– Țara e pe mâna unor guvernanți care nu vor decât să își salveze pielea

– Liderul PSD este anchetat pentru fraudare de fonduri europene

– România va prelua președinția în 2019, să nu abandonăm românii care strigă în stradă că vor o justiție corectă

Marian-Jean Marinescu, eurodeputat PPE

– Doamna Jurouva, înțeleg că l-ați întâlnit pe ministrul justiției, dar din discursul dvs înțeleg că nu sunteți convinsă

– Premierul trebuia să se afle aici, nu jocul de imagine al ministrului Justiției

– În România acum, punctele de vedere ale magistraților, ONG-urilor, cetățenilor nu au nicio greutate

– Opinia Comisiei de la Veneția este necesară

Victor Boștinaru, eurodeputat S&D

– Recent, CE declară că noi cunoaștem foarte bine situația din România

– Cu regret declar că CE fie nu cunoaște situația din România, fie închide ochii la anumite aspecte

– Modificările sunt în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, folosind model drept alte state memebre UE

– Comisia amestecă evaluarea celor trei legi deja adoptate cu ce ar urma să fie adoptat în viitor, fără niciun element de referință

– Un protocol secret între DNA și serviciile secrete a permis să se facă poliție politică în România

– Procurorii români au comis în mod repetat abuzuri. Comisia a știut, a tăcut, sau le-a făcut pe amândouă

Monica Macovei, eurodeputat ECR

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Românii au strigat în stradă vrem justiție, nu corupție

– PSD și ALDE vor să ne scoată din Europa

– Această coaliție minte că aceste modificări vor transpune directive europene, nu este adevărat

– La noi prezumția de nevinovăție este mult mai bine protejată decât prevede directiva

– Prin modificările aduse codurilor penale, va fi afectată cooperarea judiciară transfrontalieră

– România va deveni paradisul infracționalității

– O persoană va fi investigtă după ce va fi anunțată ce e investigată. Mai poți face un flagrant?

– Camerele de luat vederi din locuri publice nu vor mai putea fi mijloace de probă.

– Vorbesc pentru țara mea, nu pentru partid

Renate Weber, eurodeputat ALDE

– Am auzit la viața mea multe minciuni, dar doamna Macovei a întrecut orice limită

– Când o societate reacționează este bine, o reacție civică firească

– Când CE investighează ce se întâmplă într-un stat membru, este firesc, sunt cu toții membri

– În România mecanismele statului de drept există și funcționează

– Comisia de la Veneția poate face o analiză obiectivă

Seán Kelly, eurodeputat PPE

– Înțeleg că România vine dintr-o perioadă când a fost sub controlul URSS

– Ei au fost destul de avansați să adere la UE, la un set de valori

– Dacă simțim că aceste valori au fost încălcate, e normal să existe și sancțiuni

– Corupția și justiția sunt teme importante, poate Comisia ar fi trebuit să facă mai multe.

– Ce sancțiuni pot fi impuse? Cum poți penaliza un guvern fără să penalizezi și cetățenii

– E nevoie de sancțiuni și trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu profită de lipsa de transparență

Claude Moraes, eurodeputat S&D

– Din câte înțeleg, România a lucrat la reforma justiției încă de la aderare

– Am avut o dezbatere și în cadrul Comisiei LIBE și sunt de acord că ministrul Justiției ar fi trebuit să poată răspundă în detaliu acestor întrebări

– Trebuie să lăsăm loc pentru dialog

– Există probleme nerezolvate

Mircea Diaconu, eurodeputat ALDE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Observație: ministrul Justiției este chiar membru al Comisiei de la Veneția

– Și eu sunt îngrijorat de statul de drept din România

– România a devenit statul cu cele mai multe condamnări la CEDO

– Statul de drept are probleme în România

– În 2015, s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare și urmărire decât FBI

– La alegeri, în jur de 1000 de teroriști ”au apărut” în țară și au ”dispărut” la fel de brusc

– Curtea Constituțională funcționează

– Vreau independența justiției, dar mai ales a României

Carlos Coelho, eurodeputat PPE

– UE se bazează pe valori, nu există o Europă cu două viteze

– Vorbim despre acte grave ale unui guvern, dar nu ale cetățenilor români

– E important să subliniem că noi apărăm interesele cetățenilor români

– Nu putem accepta să se pună sub semnul întrebării independența justiției sau o lipsă de sancționare a corupției

– Acțiunile guvernului român nu sunt acceptabile

– Salutăm inițiativele CE până acum

– UE este un proiect bazat pe statul de drept

Juan Fernandi Lopez Aguilar, eurodeputat S&D

– Există mulți deputați îngrijorați de situația din România

– Aceste reforme au ca țintă o reformare a statului judecătorului și o aliniere cu directivele de care vorbeam înainte

– Este foarte important să se oprească azbuzurile de putere din justiției și ale serviciilor

Michał Boni, eurodeputat PPE

– Democrația necesită transparență

– Trebuie încurajată participarea cetățenilor ca bază a democrației

– Văd cetățeni îngrijorați de situația din țara lor

– Văd eforturi care au fost făcute de guvernul român pentru a îmbunătăți sistmeul judiciar

– Văd un guvern care încearcă să dilueze legile anticoruptție din România și joacă un joc incorect cu societatea și cu UE

– Cetățeni români, fiți curajoși

– Politicieni români, fiți cinstiți

– Comisia Europeană, fiți strictă

Ioan Mircea Pașcu, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Din 2005, România are un sistem care se bazează pe protocoale secrete între serciviile de informații și autorități

– De ce ar fi secrete, dacă sunt constituționale?

– În ultimii doi ani, mass media este plină de știri cu abuzuri și de un număr covârșitor de cazuri care apar în fața justiției

– De ce România trebuie să fie mai suprevegheată acum decât în perioada comunistă?

Daniel Buda, eurodeputat PPE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Progresele în lupta împotriva corupției sunt inconstestabile

– Guvernul ne arată însă că aceste rogrese nu sunt ireversibile

– În același timp, modificările au generat o reacție dură a magistaților, care se opun

– Nimeni nu contestă dreptul parlamentului de a legifera, dar actuala guvernare trebuie să înțeleagă că nu se poate juca cu parcursul european al României

– Consider că în acest moment est nevoie de un amplu proces de consultare publică fiind necesară identificarea unor modele funcționale la nivelul statelor membre și consultarea Comisiei de la Veneția

Dan Nica, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Doamna comisar, au fost spuse multe neadevăruri

– Ne-am întrebat de ce se invocă în mod fals de ce trebuie să vină premierul care nici măcar nu a fost invitat

– Nu sunt în stare cei care îi critică să arate concret articolul, paragraful unde se greșește

– Cum este posibil ca CE să nu știe că din 300 și ceva, peste 270 au propuse de CSM?

László Tokes, eurodeputat PPE

– Era și momentul ca CE să nu mai măsoare cu două măsuri și să acționeze doar în cazul Poloniei și Ungariei, dar și împotriva guvernului socialist din România

– Klaus Iohannis s-a implicat pentru ca justiția din România să rămână independentă

– De un an de zile, oamenii protestează în stradă

– Este vorba de un guvern și partid post-comunist

– Nimeni nu este mai presus de lege

– Minoritate maghiară se implică în lupta pentru restabilirea statului de drept

Cristian Dan Preda, eurodeputat PPE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Nu avem o țară de mâna a doua, ci un guvern de mâna a șaptea

– Doamna Dăncilă când putea să apere țara, stă acasă de frică

– Când Juncker și Timmermans au cerut să consulte Comisia de la Veneția, cine a fost primul care a zis nu? Chiar dl Toader, membru al Comisiei de la Veneția

– E o situație în care nu pot să întreb decât: nu vă e rușine?

Întrebare de la Victor Boștinaru:

–  Vreau să îl întreb pe dl Preda: ați ascultat declarația fostului dvs patron politic Traian Băsescu?

Răspuns Cristian Preda:

– Nu sunt obișnuit ca socialiștii să îl folosească pe Băsescu în lupta lor împotriva statului de drept. Nu putem spune un lucru aici și alt lucru acasă. Ați pus în guvern analfabeți

Gabriela Zoană, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Pachetul legilor jsutiției este necesară

– Niciodată nu s-a pus problema ca România să nu respecte independța justiției

– România, dovada perfectă a exercițiului democrației

– Asistăm la dezbateri firești, însă dezbaterile interne nu trebuie rpezentate în PE

Siegfried Mureșan, eurodeputat PPE

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– 600.000 de oameni în stadă împotriva guvernului

– Există o discrepanță între ce vor oamenii: stat de drept, valori de europene și ce vor oamenii aflați al guvernare: o justiție sub propriul lor control

– În vârful PSD, un infractor dovedit condamnat pentru fraudă

– Românilor trebuie să le transmitem: ce faceți contează, vă ascultăm

Csaba Sogor, eurodeputat PPE

– Trebuie ținut seama de criticile față de șefii unor instituții care vorbesc de implicarea serviciilor secrete și de abuzuri ale procurorilor

– Trebuie amendată legislația, dar asta nu trebuie să slăbească instrumentele de combatere a corupției

Claudia Țapardel, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Ne aflăm din nou în fața unei campanii de dezinformare, o situație periculoasă în are se contstă acțini legitime ale unui parlament național

– Legile au drept scop respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, principiul nevinovăției

– Dosare bazate pe probe neconcludente care au afectat imaginea publică

– Amendamentele propuse sunt emanațiile unui proces de consultare

Doru Frunzulică, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Aș dori să o întreb pe doamna comisar de ce nu v-ați referit atunci când în 2016 Guvernul Cioloș, un guvern de dreapta, a adoptat o OUG pentru a amenda Codul Penal și a modificat 114 articole, într-o manieră netransparentă, fără avizul autorităților competente

Emilian Pavel, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Avem de a face cu imixtiuni grave în statul român

– Am ascultat luările de cuvânt și nu pot să remarc decât o inșiruire de lozinci

– O dezbatere nu își are locul, dacă nu participă și repezentanți ai României

– România trebuie primită în Schengen, iar MCV trebuie să dispară, acestea sunt teme de dezbătut

Andi Cristea, eurodeputat S&D

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Faptul că astăzi vorbim despre situația din România în asemenea termeni apocaliptici arată după caz limita de înțelegere sau agenda anti-românească a unora dintre dvs, în cadrul condiționării banilor europeni de respectarea statului de drept

– Românii sunt buni europeni, suntem solidari cu valorile europene, vrem stat de drept fără abuzuri

Věra Jourova, comisarul european pentru justiție

– Doresc să mulțumesc PE pentru dezbatere

– Dezbaterea nu este despre CE sau PE, ci despre justiție, așteptările cetățenilor

– Unii dintre dvs s-au referit la rolul Comisiei

– Rolul CE este de apărător al Tratatului și să evaluăm statul de derept în toate statele membre și să sesizăm când există probleme

– Un astfel de sistem se construiește de-a lungul timpului

– Evalăum în mod obiectiv sistemul judiciar din România, analizând probe și fapte,

– Nu intervenim în cazuri individuale

– Independența sistemului judiciar din România este o dorință a noastră  și o strădanie a României

– Credem că autoritățile României vor corecta proiectele de lege

– Comisia va sprijini România și o va face oricând va fi nevoie și va simți că e util

Monika Panayotova, reprezentantul președinției Bulgariei la Consiliul UE

– Vă asigur că președinția bulgară atașează o importanță statului de drept

Corespondență FOTO – Ministrul Justiției, Tudorel Toader, asistă la dezbaterea din plen

FOTO: CaleaEuropeana.ro

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Dezbaterea debutează cu discursurile introductive ale reprezentantului președinției Bulgariei la Consiliul UE, Monika Panayotova, și ale comisarului european pentru justiție, Vera Jourova. Ulterior, vor lua cuvântul în ordinea prezentată următorii eurodeputați: Roberta Metsola (eurodeputat PPE), Josef Weidenholzer (eurodeputat S&D), Monica Macovei (eurodeputat ECR), Sophia In’t Veld (eurodeputat ALDE), Ska Keller (eurodeputat Verzii/ ALE), Laurențiu Rebega (eurodeputat ENF), Traian Ungureanu (eurodeputat PPE), Tanja Fajon (eurodeputat S&D), Helga Stevens (eurodeputat ECR), Norica Nicolai (eurodeputat ALDE), Eva Joly (eurodeputat Verzii/ ALE),  Auke Zijlstra (eurodeputat ENF), Marian-Jean Marinescu (eurodeputat PPE), Victor Boștinaru (eurodeputat S&D), Kosma Zlotowski (eurodeputat ECR), Renate Weber (eurodeputat ALDE), Seán Kelly (eurodeputat PPE), Claude Moraes (eurodeputat S&D), Mircea Diaconu (eurodeputat ALDE), Carlos Coelho (eurodeputat PPE), Juan Fernando Lopez Aguilar (eurodeputat S&D), Michał Boni (eurodeputat PPE), Dan Nica (eurodeputat S&D), Daniel Buda (eurodeputat PPE), László Tokes (eurodeputat PPE), Cristian Dan Preda (eurodeputat PPE).

După intervențiile menționate are loc procedura ”Catch the eye”, în care timp de 5 minute eurodeputații ce nu s-au înscris la cuvânt își vor putea exprima poziția. Dezbaterea este încheiată cu discursurile Věrei Jourova, comisarul european pentru justiție, și Monikăi Panayotova, reprezentantul președinției Bulgariei la Consiliul UE.

Corespondență de la Strasbourg VIDEO Interviu – Ce a declarat ministrul Justiției Tudorel Toader pentru CaleaEuropeana.ro înaintea dezbaterii din plenul Parlamentului European privind România

VIDEO Corespondență din Strasbourg – România, din nou pe agenda Parlamentului European: Amenințările la adresa statului de drept sunt dezbătute astăzi în plenul de la Strasbourg

Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

”Statul de drept în România este în pericol, iar guvernul nu ascultă cu atenție societatea civilă”, a spus Ska Keller, co-președintele grupului Verzilor, cea care a cerut în Conferința președinților de grupuri politice organizarea acestei dezbateri.

Dezbaterea intitulată ”Amenințări la adresa statului de drept prin reforma sistemului justiției din România” se desfășoară într-un context european mai larg în care subiectul statului de drept a redevenit o temă sensibilă. În primul rând, la 20 decembrie anul trecut Comisia Europeană a activat, în premieră, la adresa unui stat – Polonia – procedura prevăzută la articolul 7 din tratat privind riscul unei încălcări grave a valorilor fundamentale. Procedura, una complexă, prevede în ultimă instanță sancționarea statului în cauză cu pierderea dreptului de vot în Consiliu. Această situație a fost încărcată politic de declarația comisarului european pentru Justiție, Vera Jourova, privind introducerea unei definiții a statului de drept în negocierea cadrului financiar multianual post-2020, propunere care prezintă un potențial risc de corelare a acordării fondurilor europene de criteriile statului de drept.

Privitor la evoluția statului de drept în România, dezbaterea din plen va avea loc la o săptămână distanță după ce Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a dezbătut un studiu intitulat ”Evaluarea celor 10 ani ai Mecanismului de Cooperare și de Verificare pentru Bulgaria și România” și care propune înlocuirea MCV cu un ”mecanism mai puternic” care, eventual, să fie un mecanism intern al statului român.

Modificările la legile justiției, marcate de un dialog al surzilor între Comisia Europeană și liderii puterii de la București

Mai mult decât atât, între Comisia Europeană și reprezentanții puterii de la București, îndeosebi președinții celor două Camere ale Parlamentului, a fost declanșată o dispută publică pe tema reformelor aduse legilor justiției de către legislativul românesc. În vreme ce Comisia Europeană a făcut un apel pe 24 ianuarie prin vocea lui Jean-Claude Juncker și a lui Frank Timmermans la regândirea acestor norme și a solicitat Parlamentului României mai multă transparență, șefii Camerei Deputaților și Senatului au transmis că executivul european nu este ”corect informat”. În replică, Comisia Europeană a transmis că este foarte bine informată și că urmărește îndeaproape procesul parlamentar din România.

Ministrul Justiției, prezent la dezbaterea de la Strasbourg. Tudorel Toader s-a întâlnit și cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene

La sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg în care este discutată și situația reformei justiției din România este prezent și ministrul Justiției, Tudorel Toader. Oficialul român a avut în acest context și o întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frank Timmermans, și a fost invitat să susțină poziția Guvernului României privind legile justiției în ședința grupului Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European.

 

Ministrul român a precizat că la Strasbourg a avut discuții lămuritoare cu oficialii europeni prin intermediul cărora a adus ”plusul acela de înțelegere cu privire la mecanismul de legiferare din România privind legile justiției, modificările Codului Penal, modificările referitoare la conflictele de interese și incompatibilități”. 

De altfel, Toader a anunțat că va fi prezent la dezbaterea din plen privind România chiar dacă nu va avea timp de vorbire alocat, precizând că va respecta ”agenda și procedura Parlamentului”.

Vizita președintelui la Bruxelles, intercalată de disputa mediatică Comisia Europeană – Parlamentul României și dezbaterea din legislativul european

FOTO: Administrația Prezidențială

Disputa publică dintre Comisia European și președinții Camerei Deputaților și Senatului a debutat cu câteva zile înaintea anunțului oficial al vizitei președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles și participarea, în premieră, la o reuniune a Colegiului comisarilor europeni. Vizita, ce a avut loc la invitația lui Jean-Claude Juncker și care a fost definitivată în luna decembrie a anului trecut, a stat sub semnul situației din România privind legile justiției și a acestei dispute dintre executivul european și puterea legislativă de la București.

Cu toate acestea, 95% din agenda întrevederilor președintelui la Bruxelles – cu președintele Comisiei, cu Colegiul comisarilor și cu președintele Consiliului European – a fost marcată de pregătirea președinției României la Consiliul UE, ieșirea Marii Britanii din UE, viitorul cadru financiar multianual și subiecte de interes pentru viitorul Europei, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeana.ro.

Dezbaterea din 7 februarie are loc la un distanță după ce plenul Parlamentului European reunit la Bruxelles a dezbătut situația justiției din România în contextul adoptării ordonanței 13 privind modificarea Codului penal și a celui de procedură penală. Atunci, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a atras atenția asupra ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, cu referire la propunerea președintelui francez Emmanuel Macron ca UE și aliații din NATO să elaboreze o propunere privind arhitectura de securitate europeană, pe care să o înainteze Rusiei.

„Franța a avut o poziție specială față de NATO de la Charles de Gaulle încoace și are în continuare veleități de mare putere și de mare putere militară. Pentru că, dacă principalul actor economic din Uniunea Europeană, Republica Federală Germania nu este neapărat și principalul actor militar, este probabil ca Franța să umple un vid apărut în noile condiții politice în care Regatul Unit a părăsit Uniunea. Probabil că aceasta este explicația pentru care Franța insistă cu tenacitate către constituirea unei armate europene”, a declarat Vlad Nistor. 

Președintele francez Emmanuel Macron a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut o „doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii astfel cum a fost convenită acum trei decenii împreună cu Rusia. De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

„Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate”, a punctat președintele Franței.

„Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia”, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 140.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Cu toate acestea, după aproape două săptămâni de discuții fără rezultat cu Rusia, aliații occidentali mențin o poziție unită asupra sprijinului pentru menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și pentru deciziile suverane ale statelor de a-și forma propriile alianțe, precum și pentru un răspuns dur la adresa Moscovei dacă această face o nouă incursiune militară în Ucraina. De asemenea, aliații occidentali resping pretențiile Rusiei de a rescrie regulile pe care funcționează întreaga arhitectură de securitate europeană de mai bine de trei decenii. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Published

on

© captură de ecran/EbS

O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, este fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării din punct de vedere militar, politic și geostrategic, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeana.ro.

„România este într-o situație geografică extrem de proastă, cum a fost întotdeauna în istoria ei, dar astăzi este într-o situație politică avantajoasă, iar avantajul acestei situații ține de evoluțiile democratice din România și de faptul că este un aliat de nădejde al NATO. S-a dovedit a fi așa încă de pe vremea când nu era membru NATO și mă refer la războiul din Kosvo, atunci când România a fost cel mai cooperant aliat posibil al Alianței și al Statelor Unite; s-a dovedit cu prisosință în Afganistan și toate acestea sunt bile albe care se adaugă la palmaresul militar, politic și geostrategic al României”, este de părere Vlad Nistor.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. „Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

O astfel de decizie din partea Franței vine și pe fondul legăturii strategice tradiționale cu România, mai spune eurodeputatul Vlad Nistor.

„Punerea de-a valma a României și a Bulgariei de data aceasta nu este foarte bine aleasă, deoarece în România decidenții politici și societatea sunt mult mai favorabili NATO și cu mult mai puțin favorabili ca simpatii Federației Ruse. Amintesc aici declarațiile recente ale președintelui bulgar care afirma că Republica Bulgaria nu are nevoie de prezență NATO suplimentară pe teritoriul său. Iar în ceea ce privește anunțul lui Macron, lucrurile sunt mai clare decât atât: în primul rând, România este un aliat strategic tradițional important al Republicii Franceze și, în al doilea rând, în calitatea lui de cel mai vizibil și interesant lider politic european, își dorește de multă vreme și o afirmă cu multe ocazii, o formă de asociere militară suplimentară NATO, care să fie aceea a unei forțe militare de intervenție rapidă a Uniunii Europene. Contextul de la Strasbourg mă face să cred că despre asta este vorba”, a mai adăugat eurodeputatul PPE.

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

Published

on

© vladnistor.ro

Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina este desfășurată atât pentru a pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin, dar și pentru a testa capacitatea de răspuns a Occidentului, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL,PPE), pentru caleaeuropeana.ro.

„Cred că Federația Rusă dorește să testeze felul în care aliații Occidentali vor reacționa, pentru că altminteri, demonstrația de forță nu ar avea niciun sens. Pe de altă parte, probabil că această operațiune are efecte și asupra opiniei publice ruse și este în bună măsură manifestă și pentru a convinge o bună parte a societății ruse de forța pe care regimul Putin o are astăzi”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor.

El a mai spus că mișcările de trupe rusești de la granița cu Ucraina nu exclud, însă, faptul că „s-ar putea ca Federația Rusă să-și consolideze regimul în zone care au fost deja anexate, cum este Crimeea”. Însă, „o nouă anexare probabil că nu se va întâmpla și Rusia nici nu cred că-și dorește. Dacă, însă, se va ajunge acolo, atunci realitățile europene, mondiale, întreaga hartă politică a lumii va fi pusă în discuție”, a atenționat Vlad Nistor.

„Este clar o demonstrație de forță care are un sens și care ține cu siguranță de dificultățile prin care Federația Rusă trece la nivelul politicii interne. Atunci când pui pretenții care sunt apriori inacceptabile, nu cred că vrei cu adevărat ca acele pretenții sa fie satisfacute, pentru că ceea ce cere Federația Rusă este întreaga arhitectură de securitate europeană de dupa 1990 încoace, iar așa ceva este cu siguranță inadmisibil. Dacă NATO ar accepta solicitările tranșante ale Federației Ruse, nu ar mai exista ca organizație. Ori așa ceva nu se va întâmpla, mai ales în momentul acesta”, a insistat eurodeputatul român.

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

 

Continue Reading

Facebook

NATO41 mins ago

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO3 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor4 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU5 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor5 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor6 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERVIURI9 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending