Connect with us

ROMÂNIA

”România educată”. Președintele Klaus Iohannis lansează patru teme de politică publică pentru reformarea sistemului de educație: Lipsa unei educaţii de calitate devine o ameninţare pentru dezvoltarea României pe termen lung

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a atras miercuri atenția că lipsa unei educații de calitate devine o amenințare pentru dezvoltarea României pe termen lung, semnalând că sunt necesare noi abordări în selecția și formarea cadrelor didactice, precum și în transformarea managementului școlar, informează Digi24.

Șeful statului a propus patru documente de politică publică pentru reformarea sistemului de educație românesc, elaborate de către experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.

Proiectul <<România Educată>> avansează şi intră de astăzi într-o nouă etapă. (…) Cele patru domenii acoperite în aceste documente, respectiv cariera didactică, managementul şcolar, echitatea şi educaţia timpurie, sunt cruciale pentru transformarea în bine a învăţământului din România. Rezultatele PISA, publicate în urmă cu mai puţin de două luni, reprezintă unul dintre argumentele de netăgăduit pentru urgenţa soluţiilor rapide şi temeinice. Lipsa unei educaţii de calitate, care să fie accesibilă pentru toţi copiii din ţara noastră, devine o ameninţare pentru dezvoltarea României pe termen lung”, a spus şeful statului la conferinţa ”România Educată – politici publice şi coordonarea surselor de finanţare”, organizată la Palatul Cotroceni, potrivit Agerpres.

Acesta a subliniat că managementul școlar, cariera didactică, echitatea și educația timpurie sunt cruciale pentru ”transformarea în bine” a învățământului din România.

”Avem nevoie de noi abordări în selecţia şi formarea cadrelor didactice, dar şi în transformarea managementului şcolar din muncă de administraţie în leadership şi iniţiativă. În egală măsură, este esenţială o reducere a inechităţii încă din primii ani petrecuţi de copii în grădiniţele şi şcolile din România. În acelaşi timp, trebuie să acceptăm că nu avem la dispoziţie resurse financiare nelimitate. Nu putem rezolva toate problemele din educaţie peste noapte, indiferent cât de mult ne-am dori acest lucru”, a afirmat președintele României.

Totodată, şeful statului a evidenţiat nevoia unei economii bazate pe cunoaştere.

”Nu putem, în epoca inteligenţei artificiale, să avem o problemă endemică de analfabetism funcţional în rândul populaţiei noastre. Şi nici nu putem, în contextul unei îmbătrâniri şi aşa pronunţate a populaţiei, să lăsăm sute de mii de tineri nepregătiţi pentru rigorile unei economii globalizate şi aflate în schimbare continuă, dar şi ale unei societăţi care, dacă nu se va dezvolta sustenabil, va înceta pur şi simplu să mai existe în forma actuală”, a adăugat Iohannis.

Șeful statului a semnalat că eforturile de îmbunătățire a calității educației vor trebui să fie orientate cu precădere către sectoarele care au fost neglijate în trecut sau care au potențialul de a produce beneficii indirecte și în alte zone din educație.

”Eforturile de a dezvolta un management şcolar de calitate şi de a forma cadre didactice cât mai bine pregătite trebuie să ţină cont şi de nevoile specifice acestei forme de educaţie, adesea tratată ca o rudă săracă a filierei teoretice”, a spus el, indicând că o altă ”hibă” a învăţământului românesc este lipsa sectorului educaţional dedicat meseriilor cu nivel înalt de calificare.

Șeful statutul a mai punctat nevoia ca stabilirea și adoptarea priorităților pentru educație să se concretizeze.

”Este esenţial ca stabilirea şi adoptarea priorităţilor pentru viitorul educaţiei să nu rămână doar pe hârtie, iar acest lucru se poate asigura prin alinierea criteriilor de acordare a fondurilor din diferitele surse de finanţare cu rezultatele proiectului <<România Educată>>. Urmarea firească a acordului social trebuie să fie un angajament politic, care se măsoară şi prin modul în care investim banii pentru ca fiecare copil din România să aibă acces la educaţie incluzivă de calitate”, a conchis Iohannis.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

Published

on

© Polish Ministry of Infrastructure and Construction

Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat luni la Tallinn și realizat în contextul summitului Inițiativelor celor Trei Mări care va avea loc la 19 octombrie, în format videoconferință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Obiectivul său principal este de a oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare, convergență şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică şi Neagră – în trei domenii principale: energie, transporturi şi digital. Partenerii cheie ai inițiativei sunt Germania, UE și Statele Unite.

Studiul FMI a fost prezentat în prezența președintei Estoniei, Kersti Kaljulaid, a comisarului european pentru energie, Kadri Simson, și a directorului Fondului Monetar Internațional.

Studiul a analizat dezvoltarea economică a țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) și a constatat că, deși acestea au realizat progrese remarcabile în ultimii 30 de ani, trebuie în primul rând să investească în proiecte de infrastructură care conectează regiunea – în special acele proiecte care susțin digitalizarea, economia inteligentă și obiectivele climatice – pentru a atinge nivelul țărilor europene mai dezvoltate, adică UE15.

Summitul din Tallinn din luna octombrie urmează summitului de la Llubjana din 2019 și, în special, summitului de la București din 2018, când au fost luate o serie de decizii importante. Atunci, a fost marcată trecerea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

De altfel, studiul FMI subliniază că, începând cu iunie 2020, Polonia și România s-au angajat să aloce 500 de milioane de euro pentru Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în timp ce alte state al inițiativei, precum Estonia, Ungaria sau Letonia și-au manifestat această intenție.

Documentul consemnează și angajamentul SUA de a aloca finanțări pentru proiectele I3M, având în vedere că secretarul de stat american, Mike Pompeo, a utilizat prilejul Conferinței de Securitate de la Munchen din luna februarie pentru a anunța investiții de 1 miliard de euro.

Fondul de Investiții al I3M își propune să strângă 5 miliarde de euro care să genereze ulterior invesitții de până la 100 de miliarde de euro. Cele 12 state ale Inițiativei reunesc 28% din PIB-ul Uniunii Europene. Studiul publicat de FMI apare și în contextul în care țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European urmează să adopte forma finală a programului de redresare economică a UE, un plan gigantic de 1.824 de miliarde de euro, compus din instrumentul Next Generation EU și bugetul plurianual pe șapte ani.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Din cele 27 de proiecte prioritare ale inițiativei, șase au fost propuse de România, câte două pentru fiecare domeniu (energie, digital și infrastructură):

1) crearea unei platforme digitale inteligente pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea monitorizării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc;

2) crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, iar a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei;

3) proiectul FAIRway Danube, care are ca obiectiv general implementarea Master Planului pentru Reabilitarea şi Întreţinerea Şenalului Dunării şi Afluenţilor săi Navigabili, elaborat în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;

4) proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa”, care are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km.

5) dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA, faza 1 şi 2), amplificarea coridorului bidirecţional de transport gaze natural Bulgaria – România – Ungaria – Austria (faza 3 a BRUA);

6) dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului sudic de Transport pentru gazele naturale de la ţărmul Mării Negre (de la Marea Neagră la Podişor).

Un alt proiect foarte important în cadrul inițiativei, promovat de Polonia și care privește și România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice și în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Herculane – Orșova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia “sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre, în contextul crizei actuale”, a afirmat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, marţi, în deschiderea videoconferinţei organizate de Comunitatea Democraţiilor (CoD) şi a vorbit de necesitatea unei “democraţii digitale”.

Videoconferinţa a avut tema “Îmbunătăţirea guvernanţei democratice prin tehnologie (Enabling Democratic Governance Through Technology)”, în contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei în exerciţiu a CoD. Obiectivul central al evenimentului a vizat împărtăşirea bunelor practici privind utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea şi sprijinirea guvernanţei democratice.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat abordarea acestei teme esenţiale pentru susţinerea şi promovarea proceselor democratice, precizând că aceasta este una dintre priorităţile Preşedinţiei României la conducerea CoD.

“Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre, în contextul crizei actuale. O democraţie digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici şi lecţii învăţate despre cum să contracarăm dezinformarea online, despre cum să dezvoltăm funcţii de auto-reglementare în social media, toate acestea fiind mai proactivi în ceea ce priveşte responsabilitatea şi standardele de transparenţă”, a spus ministrul, potrivit discursului transmis de MAE, informează Agerpres.

Şeful diplomaţiei române a prezentat experienţa ţării noastre în domeniul transformărilor digitale, cu accent pe efortul de a asigura sporirea transparenţei, eficienţei şi responsabilităţii la nivelul administraţiei publice, precum şi a unei interoperabilităţi eficiente a sistemelor IT.

“Suntem convinşi că digitalizarea acestor domenii va contribui la diminuarea birocraţiei, atragerea investiţiilor şi la un grad sporit de satisfacţie din partea cetăţenilor cu privire la serviciile publice – ceea ce va duce la consolidarea contractului social pe care se bazează democraţia noastră”, a susţinut şeful diplomaţiei române.

El a vorbit şi de faptul că “România se mândreşte adesea cu serviciile de internet din ţară ca fiind printre cele mai rapide din UE”. “Credem că digitalizarea este o oportunitate pentru toţi şi credem într-un internet deschis, liber şi sigur”, a adăugat el.

Potrivit MAE, ministrul Aurescu a salutat crearea la nivelul CoD a Grupului de Lucru dedicat problematicii Democraţiei şi Tehnologiei, mandatat să analizeze soluţiile tehnologice pentru sprijinirea unei guvernanţe democratice eficiente şi responsabile la nivel internaţional, precum şi să formuleze recomandări pentru Consiliul Guvernator al CoD pe teme specifice.

La eveniment au mai participat secretarul general al Comunităţii Democraţiilor, Thomas Garrett, directorul Iniţiativei privind impactul digital şi guvernanţa din cadrul New America Foundation, Tomicah Tillemann, ministrul adjunct al afacerilor externe al Georgiei, Lasha Darsalia, subsecretarul adjunct din cadrul Oficiului pentru democraţie, drepturile omului şi muncă din cadrul Departamentului de Stat american, Scott Busby, precum şi reprezentanţi ai mediului guvernamental, ai celui privat şi ai societăţii civile.

România asigură Preşedinţia Comunităţii Democraţiilor în perioada septembrie 2019 – septembrie 2021, având ca principale obiective facilitarea implicării tinerilor în procesele democratice, promovarea democraţiei pe plan global, ca unic sistem care garantează prosperitatea şi dezvoltarea durabilă, precum şi relaţia dintre procesele democratice şi tehnologia informaţiei. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a susținut marți, 29 septembrie 2020, Declarația națională la Dezbaterile Generale din plenul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AGONU75), în cadrul segmentului la nivel înalt al celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale.

Tema actualei sesiuni a Adunării Generale este “Viitorul pe care îl dorim, Organizația Națiunilor Unite de care avem nevoie: reafirmarea angajamentului comun pentru multilateralism – combaterea COVID-19 prin acțiune multilaterală eficientă (The future we want, the United Nations we need: reaffirming our collective commitment to multilateralism – confronting COVID-19 through effective multilateral action)”.

Cea de-a 75-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite a debutat la 15 septembrie și are o durată de un an, segmentul de dezbateri generale la nivel înalt, desfășurat pentru prima dată în format online, fiind cel mai important eveniment anual de diplomație multilaterală.

 

În Declarația națională susținută în cadrul Dezbaterilor Generale din plenul Adunării Generale, șeful diplomației române a evidențiat contribuția vitală a ONU la dezvoltarea societăților noastre, precum și rolul său dinamic în încurajarea dialogului, cooperării și responsabilității comune, pe baza valorilor și principiilor universale înscrise în Carta ONU. În acest context, ministrul afacerilor externe a dat asigurări că România rămâne un ferm susținător al multilateralismului și al ordinii internaționale bazate pe norme, menținându-și angajamentul de a coopera pentru un viitor mai sigur pentru toți.

Șeful diplomației române a subliniat că, în contextul pandemiei de COVID-19, provocările globale necesită acțiuni comune, solidaritate și cooperare. A lansat un apel statelor membre ONU pentru transformarea crizei de COVID-19 într-o oportunitate, prin continuarea reformei Organizației și prin revitalizarea agendei de pace și securitate, cu accent pe prevenirea conflictelor și consolidarea proceselor de pace.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că România este un contributor tradițional la pacea și securitatea globală, inclusiv prin participarea la operațiunile de menținere a păcii sub egida ONU din întreaga lume. În același timp, a afirmat că “România rămâne în continuare preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea și cooperarea în vecinătatea noastră. Continuăm să promovăm cooperarea între Organizația Națiunilor Unite și diferite organizații din regiunea noastră, inclusiv în calitate de președinție în exercițiu a Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră”. Astfel, ministrul român a reiterat angajamentul țării noastre pentru menținerea ordinii internaționale bazate pe norme, în consolidarea arhitecturii globale pentru controlul armamentelor, neproliferării și dezarmării.

Șeful delegației României a punctat importanța multilateralismului în valorificarea oportunităților de dezvoltare “mai bună și mai verde”, pentru economii incluzive și durabile și societăți în care “nimeni nu rămâne în urmă”, abordând astfel importanța implementării depline a Agendei de Dezvoltare 2030 și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. A făcut apel la acțiuni ferme pentru gestionarea situațiilor de urgență climatică și de mediu și a protejării biodiversității, referindu-se inclusiv la angajamentul asumat prin Pactul Ecologic European.

Ministrul român a subliniat că ONU trebuie să asigure un multilateralism eficient, care să mobilizeze, la nivel global, toate părțile interesate, de la guverne, sectoarele de afaceri și financiare, până la mediul academic și societatea civilă. Totodată, șeful diplomației române a punctat că în “viitorul pe care îl dorim” drepturile omului sunt promovate, protejate și îndeplinite, iar respectarea acestora, inclusiv a egalității de gen, este esențială.

Făcând referire la importanța sectorului digital în PIB-ul național, șeful delegației României a afirmat că tehnologia digitală este esențială pentru adaptarea răspunsului la pandemie și o condiție prealabilă pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Totodată, șeful diplomației române a evidențiat necesitatea unui angajament politic universal față de securitatea digitală.

Ministrul Bogdan Aurescu a precizat că actuala pandemie a dovedit că dezinformarea și acțiunile ostile din mediul informațional amenință atât securitatea internațională, cât și cea a fiecărui individ, necesitând măsuri eficiente care să permită accesul vital al publicului la informații fiabile, exacte, bazate pe știință.

Rolul mass-media libere, independente, responsabile și pluraliste este crucial în consolidarea transparenței, responsabilității și încrederii”, a afirmat Bogdan Aurescu.

Vorbind despre lecțiile învățate din actuala pandemie, a contextualizat principiul solidarității ca premisă indispensabilă a acestor deziderate, precum și necesitatea cooperării multilaterale eficiente și inovatoare. Astfel, a arătat că “sănătatea reprezintă o investiție în viitor și este o cheie a dezvoltării durabile” și a menționat că România s-a alăturat inițiativei de “Răspuns global la coronavirus (The Coronavirus Global Response)”, reorientând mai multe proiecte din asistența oficială pentru dezvoltare înspre urgențele sanitare ale unor state partenere, în special din Vecinătatea Estică și în Africa sub-sahariană. A precizat, totodată, că România a inclus refugiații în sistemul național de asigurări de sănătate, inclusiv pe durata stării de urgență cauzate de epidemia de COVID-19.

În Declarația națională, ministrul român a arătat că România acordă o atenție deosebită tinerilor, atât privind educația și formarea profesională, cât și prin promovarea rolului tinerilor în procesele democratice. Astfel, a reamintit că Declarația de la București, adoptată la cea de-a 20-a aniversare a Comunității Democrațiilor, găzduită de România în iunie anul acesta și Forumul Tinerilor din cadrul Comunității Democrațiilor, desfășurat în contextul deținerii de către România a Președinției acestui for, au pus accent pe importanța participării semnificative a tinerilor la luarea deciziilor în sistemele democratice, aspect esențial pentru bunăstarea societăților noastre.

În încheiere, ministrul Bogdan Aurescu a menționat că România aniversează 65 de ani de la aderarea la ONU, reiterând angajamentul țării noastre față de valorile universale ale Organizației Națiunilor Unite, precum și de a contribui la obiectivele asumate.

Viitorul pe care îl dorim trebuie să îndeplinească aspirațiile noastre pentru pace, libertate și justiție, egalitate și prosperitate, sănătate și mediu curat – un viitor în care drepturile omului, democrația și statul de drept ne oferă cadrul adecvat pentru a ne atinge aspirațiile” a afirmat ministrul român de externe.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a mai participat, în marja segmentului la nivel înalt al Adunării Generale a ONU (21 septembrie – 2 octombrie), la Reuniunea de nivel înalt a Adunării Generale a ONU pentru marcarea celei de-a 75-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite, desfășurată la 21 septembrie.

Totodată, în acest context, șeful diplomației române a prezidat, la 25 septembrie 2020, în calitate de Președinte-în-Exercițiu al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), Reuniunea informală a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale OCEMN.

Ministrul Bogdan Aurescu a mai participat la Reuniunea ministerială a Alianței pentru Multilateralism, la 25 septembrie 2020.

În continuarea activităților din marja segmentului la nivel înalt, la 1 octombrie 2020, ministrul afacerilor externe va lua parte la Reuniunea de nivel înalt a Adunării Generale ONU cu ocazia aniversării a 25 de ani de la cea de-a 4-a Conferinţă Mondială privind Femeile, care va avea ca temă “Accelerarea îndeplinirii egalității de gen și împuternicirii tuturor femeilor și fetelor”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA19 mins ago

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

INTERNAȚIONAL43 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

INTERNAȚIONAL56 mins ago

Ministrul german de externe atacă Rusia la ONU: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi trebuie să aibă consecințe. UE își rezervă dreptul de a impune sancțiuni

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

U.E.4 hours ago

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Cristian Bușoi4 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

POLITICĂ5 hours ago

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

U.E.5 hours ago

UE reia negocierile privind aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cetățenii europeni ar putea contesta acțiunile UE la CEDO

ROMÂNIA6 hours ago

România susține o abordare coordonată în UE pentru restricționarea liberei circulații ca răspuns la pandemia COVID-19

U.E.6 hours ago

Germania transmite Regatului Unit că UE nu va accepta redeschiderea Acordului de retragere: Acest tratat internațional a fost semnat cu doar nouă luni în urmă și deja îl puneți sub semnul întrebării ?

SUA1 day ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending