Connect with us

U.E.

România este unul din cele 12 state membre care vor contribui cu ofițeri de frontieră la prima operațiune comună UE-Albania pentru gestionarea frontierelor, desfășurată vreodată pe teritoriul unei țări vecine

Published

on

© EC - Audiovisual Service / Wojtek Radwanski

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în cooperare cu autoritățile albaneze, lansează astăzi prima operațiune comună desfășurată vreodată pe teritoriul unei țări vecine care nu este membră a UE. Operațiune marchează, astfel,  o nouă etapă pentru cooperarea la frontiere dintre UE și partenerii din Balcanii de Vest și reprezintă încă un pas înainte către operaționalizarea completă a agenției, informează un comunicat al Comisiei Europene.

Potrivit sursei citate, începând cu 22 mai, la frontiera dintre Grecia și Albania vor fi mobilizate echipe ale agenției împreună cu polițiști de frontieră albanezi pentru a consolida gestionarea frontierelor și a spori securitatea la frontierele externe ale UE, în deplin acord cu toate țările vizate. 

Deși în ultimă instanță Albaniei îi revine responsabilitatea pentru protecția frontierelor sale, poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european este în măsură să acorde sprijin și asistență tehnică și operațională. Echipele poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european vor putea sprijini polițiștii de frontieră albanezi, de exemplu în ceea ce privește efectuarea verificărilor la frontieră la punctele de trecere și prevenirea intrărilor neautorizate. Mai mult, toate operațiunile și mobilizările la frontiera albaneză cu Grecia se vor desfășura în acord deplin atât cu autoritățile albaneze, cât și cu cele elene.

Pentru început, agenția va trimite 50 de ofițeri, 16 autovehicule de patrulare și un vehicul cu termoviziune din 12 state membre ale UE (Austria, Croația, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Țările de Jos, România, Polonia și Slovenia) pentru a sprijini Albania în ceea ce privește controlul la frontiere și combaterea criminalității transfrontaliere.

Festivitatea de lansare are loc la Tirana, în Albania, în prezența lui Dimitris Avramopoulos, comisar european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a lui Fabrice Leggeri, directorul executiv al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, a lui Edi Rama, prim-ministrul albanez, și a lui Sandër Lleshaj, ministrul de interne albanez.

„Odată cu prima mobilizare a echipelor poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european care a avut loc vreodată în afara UE, deschidem un capitol complet nou în cooperarea noastră privind migrația și gestionarea frontierelor cu Albania și cu întreaga regiune a Balcanilor de Vest. Asistăm la o schimbare radicală efectivă și o etapă cu adevărat istorică, care permite apropierea regiunii de UE printr-o cooperare coordonată și axată pe sprijin reciproc, pentru a răspunde unor provocări comune, cum ar fi o mai bună gestionare a migrației și protejarea frontierelor noastre comune”, a declarat Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migrație, afaceri interne și cetățenie.

Consolidarea cooperării dintre țările terțe prioritare și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă va contribui la o mai bună gestionare a migrației ilegale, va întări și mai mult securitatea la frontierele externe ale UE și va consolida capacitatea agenției de a acționa în vecinătatea imediată a UE, aducând țările vecine mai aproape de UE.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă poate să trimită echipe și să efectueze operațiuni comune pe teritoriul unor țări terțe vecine, sub rezerva încheierii în prealabil a unui acord privind statutul între Uniunea Europeană și țara în cauză. Acordul privind statutul, negociat cu Albania și semnat în octombrie 2018, a intrat în vigoare la 1 mai 2019. Este primul acord de acest fel care urmează să devină operațional cu o țară parteneră din Balcanii de Vest.

Acorduri similare cu Macedonia de Nord (iulie 2018), cu Serbia (septembrie 2018), cu Bosnia și Herțegovina (ianuarie 2019) și cu Muntenegru (februarie 2019) au fost parafate și sunt în curs de finalizare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Polonia: Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare și își va reînnoi legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă

Published

on

© premierrp/ instagram

Potrivit rezultatelor Exit Poll, Partidul Lege și Justiție a câștigat detașat alegerile parlamentare din Polonia, având 43,6 % din voturi, relatează Politico

Partidul condus de Jarosław Kaczyński s-a clasat cu mult înaintea principalului partid de opoziție, Coaliția Civică, care a luat 27,4%. Apoi a fost urmat Stânga Unită cu 11,9%.

Conform unei distribuții preliminare a locurilor în camera inferioară a parlamentului de 460 de membri Sejm, PiS ar ocupa 239 de locuri – suficient pentru o majoritate absolută. Coaliția Civică va obține 130, Stânga 43, Coaliția Poloneză 34 și Confederația 13 locuri. Minoritatea germană are un singur loc.

Participarea la vot a înregistrat un nivel record.

Numărătoarea finală este așteptată marți.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german, Angela Merkel, despre legătura cu Franța: ”Colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”

Published

on

© France Representation to the EU/ Twitter

Cancelarul german Angela Merkel s-a angajat sâmbătă să întărească legăturile cu Franţa, înainte de o călătorie în această ţară pentru o reuniune a consiliului de miniştri franco-german, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“În legăturile bilaterale precum şi în rezolvarea conflictelor internaţionale Germania şi Franţa lucrează foarte strâns împreună şi vor ca acest lucru să continue în viitor”, a spus Merkel în discursul său video săptămânal.

Angela Merkel, Emmanuel Macron şi miniştrii din ambele ţări urmează să se întâlnească miercuri pentru discuţii în oraşul francez Toulouse, unde liderii celor două state plănuiesc să viziteze compania Airbus, producătorul european din domeniul apărării şi aerospaţial.

Totodată, Angela Merkel a vorbit despre un nou pact de consolidare a relaţiilor bilaterale, Tratatul de la Aachen, încheiat la începutul acestui an în oraşul german eponim din apropierea frontierei franceze.

“Prin acest lucru, colaborarea noastră ar trebui să devină şi mai puternică”, a spus Merkel în mesajul video. Ea a evidenţiat planurile de a promova contactul direct între cetăţenii din regiunea de frontieră prin finanţarea instituţiilor culturale.

“În plus, va exista un comitet pentru rezolvarea problemelor în regiunile de frontieră. Acest comitet va fi înfiinţat şi ne vom prezenta primele proiecte la consiliile de miniştri franco-germane”, a spus Merkel.

Continue Reading

U.E.

Lunga istorie a alegerilor din Polonia continuă. Astăzi, 13 octombrie, cetățenii polonezi sunt așteptați la urne într-un scrutin legislativ

Published

on

© premierrp / instagram

Polonia își continuă lunga istorie a alegerilor. Duminică, 13 octombrie, au loc alegeri parlamentare.

Partidul Lege și Justiție va încerca să reînnoiască legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă. Până în prezent PLJ a dominat detașat în sondaje cu o preferință mediană de vot de 45%, următoarea forță politică –  Coaliatia Civică – fiind la doar 27-28%, iar cea de-a treia clasată în sondaje – Stânga Unită, o coaliție de trei partide – poate speră la un procentaj de 12-13%, informează RFI.

În Polonia, opoziţia a descris alegerile legislative de duminică ca fiind o luptă „existenţială” pentru a preveni partidul naţionalist de guvernământ să câştige alţi patru ani în fruntea ţării, relatează Adevărul.

PiS a câştigat alegerile din 2015 şi a iniţiat un program de cheltuieli sociale masive, câştigând o largă susţinere. 

Simultan, partidul a fost acuzat de faptul că a atacat sistemul judiciar, a intrat într-un război cultural şi, în ultimele luni, că şi-a folosit presa loială pentru a lansa un război împotriva „ideologiei LGBT”, susţinând că partidul apără valorile adevărate, tradiţionale ale polonezilor. 

Partidele din opoziţie nu au vreo iluzie că PiS va lua cel mai mare număr de voturi, dar speră că nu va avea suficiente pentru a putea forma un guvern şi că forţele liberale şi stângiste din opoziţie ar putea să guverneze ca o coaliţie mai largă.

Din cauza unor calcule mai complicate din sistemul polonez, multe pot depinde de posibilitatea ca două partide mai mici, unul dintre ele de extremă-dreaptă să treacă de pragul de 5 la sută pentru a intra în parlament. Mare parte din sprijinul pe care PiS îl primeşte vine de la oraşe mai mici şi din zona rurală, unde cheltuielile sociale au avut un impaact mai mare.

Din 1991, alegerile din Polonia s-au desfășurat conform unui sistem parlamentar tipic. Polonia alege la nivel național un conducător al statului – președinte și o legislatură. Președintele e ales pentru o perioadă de 5 ani de către alegători. Adunarea Națională are 2 camere. Parlamentul (Seimul Poloniei) are 460 membri, aleși pentru 4 ani prin liste de partid in multi-mandate circumscripte cu un prag de 5% pentru partidele singure și 8% pentru coaliții. Senatul are 100 de membri, aleși pentru 4 ani în 40 de multi-mandate circumscripte. Din 1991 alegerile sunt supravegheate de Comisia Electorală Națională, a cărei diviziune administrativă se numește Biroul Național Electoral.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending