Connect with us

NATO

România, exemplu pozitiv la summitul NATO confruntat cu tensiuni între SUA și aliații europeni: Țara noastră se menține în top-ul aliaților care alocă cei mai mulți bani pentru înzestrare militară

Published

on

Corespondență de la NATO

NATO a publicat marți noi cifre care estimează cheltuielile militare ale membrilor săi înaintea summitului de miercuri și de joi de la Bruxelles, în condițiile unui reuniuni la vârf care se anunță tensionată pe fondul criticilor lui Donald Trump privind angajamentele financiare ale aliaților europeni în materie de bugete pentru Apărare.

Anunțul a fost făcut de către secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce prefațează summitul de la Bruxelles.

 

2018 va fi al patrulea an consecutiv în care bugetele militare ale aliaților din Europa și Canada vor crește, iar opt state membre vor aloca aproximativ 2% din PIB sau mai mult pentru cheltuielile de apărare, între acestea aflându-se și România, relevă datele furnizate de secretarul general al NATO. Totodată, România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

După creșteri succesive de 1,83% (2015), 3,14% (2016) și 5,28% (2017), cheltuielile militare ale țărilor NATO din Europa și ale Canadei sunt așteptate să crească cu 3,78% în 2018, generând bugete militare în valoare de 312 miliarde de dolari. Prin comparație, SUA sunt așteptate să aloce 623 de miliarde de dolari pentru Apărare.

Bugetul militar al SUA, dublu față de cel al aliaților europeni și al Canadei

Aceste date apar în contextul în care tema partajării echitabile a responsabilităților (celebrul burden sharing) reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de Donald Trump la adresa aliaților europeni pentru ridicarea nivelului cheltuielilor în materie de apărare. Mai mult, logica ultimelor reuniuni occidentale – summitul G7, declarațiile liderului SUA la adresa Europei și conflictul comercial cu UE – au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice.

În ceea ce privește alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru bugetul Apărării în țările aliate, opt state membre vor îndeplini acest obiectiv în 2018: SUA (3,5%), Grecia (2,27%), Estonia (2,14%), Marea Britanie (2,1%) Letonia (2%), în vreme ce Polonia (1,98%) și România (1,93%) sunt așteptate să atingă borna celor 2% până la finalul anului în curs.

De alfel, în conferința sa de presă, secretarul general al Alianței a punctat că atât Polonia, cât și România, sunt așteptate să atingă procentul de 2% din PIB până la finalul lui 2018.

În ceea ce privește dimensiunea procentului din bugetul național al Apărării dedicat înzestrării militare, România continuă să se mențină în top și în anul 2018. După ce în 2017 a fost țara aliată care a deținut primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, în 2018, România alocă 34,69% din bugetul militar pentru dezvoltare și achiziție de echipamente, fiind devansată doar de Luxemburg.

Datele integrale furnizate de NATO sunt disponibile aici

Utlizarea argumentului respectării angajamentelor față de Alianță – partajarea echitabilă a responsabilităților – pentru îndeplinirea obiectivelor României la summitul aliat de la Bruxelles a fost subliniată și într-o analiză publicată de CaleaEuropeana.roCea mai delicată temă a summitului, întrucât ea aprinde disensiunile între Donald Trump și aliații occidentali, este deopotrivă și cartea strategică a României.

Delegația României va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militareconform raportului anual al secretarului general al NATO.

Summitul aliat de la noul sediu al NATO va cuprinde pe agenda sa, în premieră, o întrunire distinctă dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre.

Citiți și 

Summitul supraviețuirii unității transatlantice: Cea mai delicată temă a summitului NATO este și cartea strategică a României

Summitul ciocnirii sau al ultimei speranțe pentru relația transatlantică? Ce decizii se află pe agenda reuniunii de la Bruxelles la care iau parte Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri NATO

Klaus Iohannis reprezintă România la summitul NATO de la Bruxelles. În premieră, liderii euro-atlantici vor participa la o reuniune dedicată Mării Negre

Reamintim că măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania; un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; 3) sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați la München pentru activitatea lor în menținerea păcii: ”Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”/ ”Suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev au primit această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cei doi lideri au fost prezenți la Conferința de Securitate de la München și în cadrul unui dialog cu participanții la prestigiosul forum, susținând discursuri remarcabile în raport cu momentul istoric pe care l-au făcut posibil.

Viziunea mea este limpede: cred profund că istoria nu trebuie scrisă de cei ce folosesc frica. Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”, a spus Alexis Tsipras, referindu-se la Acordul de la Prespa care a făcut posibilă rezolvarea disputei pe marginea denumirii Macedoniei și deschiderea căii politice a acestei țări spre NATO și UE.

De cealaltă parte, omologul său macedonean, Zoran Zaev, s-a referit la riscurile politice pe care le-au întâmpinat

Atât eu, cât și Alexis Tsipras, suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”, a spus premierul macedonean, în condițiile în care drumul politic post-acordul de la Prespa a fost marcat de un referendum național și de o procedură de ratificare în Parlamentul de la Skopje.

La fel, cu câteva zile înainte de votul de ratificare din Parlamentul de la Atena, premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unei moțiuni de cenzură pe marginea acestei teme.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la München: ”Dragi aliați, să avem grijă de flancul estic al NATO. Împărțirea acestuia între nord și sud nu aduce niciun avantaj”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis a pledat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, pentru ca aliații din NATO și din Europa să își mențină atenția sporită față de flancul estic și de regiunea Mării Negre.

Întrebat de ambasadorul Wolfgang Ischinger cum vede România evoluția de securitate de la Marea Neagră, unde conflictele și tensiunile sunt foarte aproape de țara noastră, șeful statului a făcut un apel și pentru ca flancul estic al NATO să fie privit în mod unitar.

”Mulți dintre aliați nu au fost conștienți de importanța regiunii Mării Negre, și mă refer la întreaga regiune geografică. Din păcate, am avut evenimente recente care au dovedit că regiunea este complicată din punct de vedere al securității. Aș spune că multe tensiuni își au originile în evoluțiile istorice, dar avem și tensiuni recente. (…) Dintr-o perspectivă strategică, aș spune că regiunea este complicată, complexă, nu ceea ce am putea un numi un mediu stabil. Din acest motiv, România a încercat și a reușit în mare parte să îi determine pe aliați să se uite înspre această regiune. NATO acum are o strategie și o prezență bună în regiunea Mării Negre. Din acest motiv, tot timpul subliniez: dragi prieteni, dragi aliați, să avem grijă de flancul estic”, a susținut președintele.

Reamintim că România a insistat încă de la debutul conflictului din Ucraina și de la primele măsuri aliate față de zona de est a Alianței ca această parte geografică a NATO să fie tratată în mod unitar și coeziv. În 2018, la summitul NATO, după măsuri de reasigurare și adaptare adoptate în 2014, după măsuri de descurajare adoptate în 2016, țările aliate au convenit asupra unei prezențe înaintate pe întreg flancul estic.

”Flancul estic este o situație specială. Dacă vrem să ducem lucrurile în direcția bună, trebuie să tratăm flancul estic într-un mod unitar. Împărțirea acestui flanc, în partea sa de nord și în partea sa de sud, nu aduce niciun avantaj”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO și Rusia, întâlnire la München: Jens Stoltenberg avertizează că ”regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”

Published

on

Corespondență de la München

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, s-au întâlnit vineri, în marja participării lor la Conferința de Securitate de la München, reuniunea lor reprezentând primul dialog la nivel înalt între Alianță și Federația Rusă după decizia Statelor Unite de a suspenda obligațiile ce decurg din Tratatul INF și de a demara retragerea din acord în termen de șase luni dacă Moscova nu revine la respectarea completă și verificabilă a acestui acord strategic semnat în 1987 și a cărui încălcare readuce în prim plan riscurile unei noi curse a înarmărilor.

Pe agenda discuțiilor s-a aflat ”situația de securitate din Europa și relațiile NATO-Rusia”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova într-o declarație.

Secretarul general al NATO și șeful diplomației ruse erau așteptați să discute cu privire la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), în timp ce Serghei Lavrov urmează să participe sâmbătă la o sesiune de dialog alături de vicepreședintele SUA, Mike Pence.

În schimb, Jens Stoltenberg s-a adresat Conferinței de Securitate vineri, avertizând că ”întreg regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”.

 

La München, șeful diplomației ruse s-a întâlnit cu omologul său german, Heiko Maas, dar și cu șefa diplomației europene, Federica Mogherini.

Reamintim că întrevederea Stoltenberg-Lavrov a avut loc după ce miniștrii Apărării din țările NATO s-au reunit miercuri și joi la Bruxelles, unde au declarat că Alianțaanalizează, evaluează și pregătește măsuri privind viitorul Tratatului INF – fie salvarea lui, fie încetarea acestuia – ca parte a adaptării continue a Alianței, care nu include măsuri în oglindă de tipul ”rachetă pentru rachetă”, ”avion pentru avion”, ”tanc pentru tanc”, ci acțiuni militare care demonstrează o postură de apărare și descurajare credibilă și eficientă.

În cazul situației generate de nerespectarea Tratatului INF de către Rusia, măsurile NATO vor fi defensive, echilibrate și coordonate, iar Alianța a afirmat că nu intenționează să implementeze noi sisteme de rachete la sol în Europa.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Pe de altă parte, atât președintele SUA, cât și secretarul general al NATO, au sugerat că salvarea Tratatului INF poate interveni prin negocierea unui nou acord extins care să cuprindă și alte țări, precum China.

Discuțiile NATO-Rusia de la München, marcate de semnalul unei noi competiții strategice globale

Pe de altă parte, discuțiile de la München, îndeosebi cu privire la Tratatul INF – care reprezintă principala sursă de impredictibilitate în aria de securitate euro-atlantică, au ca imagine de ansamblu predicțiile raportului acestei Conferințe.

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri ușile pentru cea de-a 55-a ediția a unuia dintre cele mai prestigoase forumuri dedicate politicii și securității internaționale, sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending