România, exemplu pozitiv la summitul NATO confruntat cu tensiuni între SUA și aliații europeni: Țara noastră se menține în top-ul aliaților care alocă cei mai mulți bani pentru înzestrare militară

Corespondență de la NATO

NATO a publicat marți noi cifre care estimează cheltuielile militare ale membrilor săi înaintea summitului de miercuri și de joi de la Bruxelles, în condițiile unui reuniuni la vârf care se anunță tensionată pe fondul criticilor lui Donald Trump privind angajamentele financiare ale aliaților europeni în materie de bugete pentru Apărare.

Anunțul a fost făcut de către secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce prefațează summitul de la Bruxelles.

 

2018 va fi al patrulea an consecutiv în care bugetele militare ale aliaților din Europa și Canada vor crește, iar opt state membre vor aloca aproximativ 2% din PIB sau mai mult pentru cheltuielile de apărare, între acestea aflându-se și România, relevă datele furnizate de secretarul general al NATO. Totodată, România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

După creșteri succesive de 1,83% (2015), 3,14% (2016) și 5,28% (2017), cheltuielile militare ale țărilor NATO din Europa și ale Canadei sunt așteptate să crească cu 3,78% în 2018, generând bugete militare în valoare de 312 miliarde de dolari. Prin comparație, SUA sunt așteptate să aloce 623 de miliarde de dolari pentru Apărare.

Bugetul militar al SUA, dublu față de cel al aliaților europeni și al Canadei

Aceste date apar în contextul în care tema partajării echitabile a responsabilităților (celebrul burden sharing) reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de Donald Trump la adresa aliaților europeni pentru ridicarea nivelului cheltuielilor în materie de apărare. Mai mult, logica ultimelor reuniuni occidentale – summitul G7, declarațiile liderului SUA la adresa Europei și conflictul comercial cu UE – au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice.

În ceea ce privește alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru bugetul Apărării în țările aliate, opt state membre vor îndeplini acest obiectiv în 2018: SUA (3,5%), Grecia (2,27%), Estonia (2,14%), Marea Britanie (2,1%) Letonia (2%), în vreme ce Polonia (1,98%) și România (1,93%) sunt așteptate să atingă borna celor 2% până la finalul anului în curs.

De alfel, în conferința sa de presă, secretarul general al Alianței a punctat că atât Polonia, cât și România, sunt așteptate să atingă procentul de 2% din PIB până la finalul lui 2018.

În ceea ce privește dimensiunea procentului din bugetul național al Apărării dedicat înzestrării militare, România continuă să se mențină în top și în anul 2018. După ce în 2017 a fost țara aliată care a deținut primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, în 2018, România alocă 34,69% din bugetul militar pentru dezvoltare și achiziție de echipamente, fiind devansată doar de Luxemburg.

Datele integrale furnizate de NATO sunt disponibile aici

Utlizarea argumentului respectării angajamentelor față de Alianță – partajarea echitabilă a responsabilităților – pentru îndeplinirea obiectivelor României la summitul aliat de la Bruxelles a fost subliniată și într-o analiză publicată de CaleaEuropeana.roCea mai delicată temă a summitului, întrucât ea aprinde disensiunile între Donald Trump și aliații occidentali, este deopotrivă și cartea strategică a României.

Delegația României va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militareconform raportului anual al secretarului general al NATO.

Summitul aliat de la noul sediu al NATO va cuprinde pe agenda sa, în premieră, o întrunire distinctă dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre.

Citiți și 

Summitul supraviețuirii unității transatlantice: Cea mai delicată temă a summitului NATO este și cartea strategică a României

Summitul ciocnirii sau al ultimei speranțe pentru relația transatlantică? Ce decizii se află pe agenda reuniunii de la Bruxelles la care iau parte Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri NATO

Klaus Iohannis reprezintă România la summitul NATO de la Bruxelles. În premieră, liderii euro-atlantici vor participa la o reuniune dedicată Mării Negre

Reamintim că măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania; un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; 3) sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.