Connect with us

NATO

România, exemplu pozitiv la summitul NATO confruntat cu tensiuni între SUA și aliații europeni: Țara noastră se menține în top-ul aliaților care alocă cei mai mulți bani pentru înzestrare militară

Published

on

Corespondență de la NATO

NATO a publicat marți noi cifre care estimează cheltuielile militare ale membrilor săi înaintea summitului de miercuri și de joi de la Bruxelles, în condițiile unui reuniuni la vârf care se anunță tensionată pe fondul criticilor lui Donald Trump privind angajamentele financiare ale aliaților europeni în materie de bugete pentru Apărare.

Anunțul a fost făcut de către secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce prefațează summitul de la Bruxelles.

 

2018 va fi al patrulea an consecutiv în care bugetele militare ale aliaților din Europa și Canada vor crește, iar opt state membre vor aloca aproximativ 2% din PIB sau mai mult pentru cheltuielile de apărare, între acestea aflându-se și România, relevă datele furnizate de secretarul general al NATO. Totodată, România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

După creșteri succesive de 1,83% (2015), 3,14% (2016) și 5,28% (2017), cheltuielile militare ale țărilor NATO din Europa și ale Canadei sunt așteptate să crească cu 3,78% în 2018, generând bugete militare în valoare de 312 miliarde de dolari. Prin comparație, SUA sunt așteptate să aloce 623 de miliarde de dolari pentru Apărare.

Bugetul militar al SUA, dublu față de cel al aliaților europeni și al Canadei

Aceste date apar în contextul în care tema partajării echitabile a responsabilităților (celebrul burden sharing) reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de Donald Trump la adresa aliaților europeni pentru ridicarea nivelului cheltuielilor în materie de apărare. Mai mult, logica ultimelor reuniuni occidentale – summitul G7, declarațiile liderului SUA la adresa Europei și conflictul comercial cu UE – au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice.

În ceea ce privește alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru bugetul Apărării în țările aliate, opt state membre vor îndeplini acest obiectiv în 2018: SUA (3,5%), Grecia (2,27%), Estonia (2,14%), Marea Britanie (2,1%) Letonia (2%), în vreme ce Polonia (1,98%) și România (1,93%) sunt așteptate să atingă borna celor 2% până la finalul anului în curs.

De alfel, în conferința sa de presă, secretarul general al Alianței a punctat că atât Polonia, cât și România, sunt așteptate să atingă procentul de 2% din PIB până la finalul lui 2018.

În ceea ce privește dimensiunea procentului din bugetul național al Apărării dedicat înzestrării militare, România continuă să se mențină în top și în anul 2018. După ce în 2017 a fost țara aliată care a deținut primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, în 2018, România alocă 34,69% din bugetul militar pentru dezvoltare și achiziție de echipamente, fiind devansată doar de Luxemburg.

Datele integrale furnizate de NATO sunt disponibile aici

Utlizarea argumentului respectării angajamentelor față de Alianță – partajarea echitabilă a responsabilităților – pentru îndeplinirea obiectivelor României la summitul aliat de la Bruxelles a fost subliniată și într-o analiză publicată de CaleaEuropeana.roCea mai delicată temă a summitului, întrucât ea aprinde disensiunile între Donald Trump și aliații occidentali, este deopotrivă și cartea strategică a României.

Delegația României va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militareconform raportului anual al secretarului general al NATO.

Summitul aliat de la noul sediu al NATO va cuprinde pe agenda sa, în premieră, o întrunire distinctă dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre.

Citiți și 

Summitul supraviețuirii unității transatlantice: Cea mai delicată temă a summitului NATO este și cartea strategică a României

Summitul ciocnirii sau al ultimei speranțe pentru relația transatlantică? Ce decizii se află pe agenda reuniunii de la Bruxelles la care iau parte Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri NATO

Klaus Iohannis reprezintă România la summitul NATO de la Bruxelles. În premieră, liderii euro-atlantici vor participa la o reuniune dedicată Mării Negre

Reamintim că măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania; un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; 3) sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Comandantul forțelor NATO în Europa, decorat de România. Distincția i-a fost înmânată de ministrul Gabriel Leș la ministeriala Apărării de la Bruxelles

Published

on

Ministrul Apărării Naționale Gabriel Leș i-a înmânat, joi, la Bruxelles generalului Curtis M. Scaparrotti, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), “Ordinul Național Steaua României, în grad de Mare Ofițer, pentru militari, de pace”.

”Distincția a fost oferită în semn de înaltă apreciere pentru sprijinul acordat României în contextul consolidării posturii de apărare și descurajare aliată, precum și pentru susținerea inițiativelor țării noastre. În curând, generalul Scaparrotti își va încheia mandatul în fruntea Comandamentului Aliat din Europa, prilej de a-i ura succes în planurile viitoare ale domniei sale. Distincția a fost acordată la propunerea MApN, consacrată prin decret prezidențial, contrasemnat de Prim-Ministrul României”, a scris Leș pe Facebook.

Reamintim că președintele Klaus Iohannia a semnat pe 31 august 2018 decretul de decorare a generalului Curtis M. Scaparrotti, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), cu Ordinul Naţional „Steaua României”.

Scaparrotti, care a condus trupele americane din Coreea de Sud, a devenit, în 2016, al 18-lea comandant suprem al forțelor Alianței Nord-Atlantice, post strategic inaugurat în 1951 de generalul american Dwight Eisenhower. El a fost propus pentru acest post de președintele american Barack Obama și acceptat de Consiliul Nord Atlantic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Conferința de Securitate de la München: Francezii și germanii au mai multă încredere în Vladimir Putin și în Xi Jinping decât în Donald Trump. Emmanuel Macron și Angela Merkel, cei mai apreciați lideri mondiali

Published

on

Corespondență de la München

Cetățenii francezi și germani au mai multă încredere referitor la decizii în materie de relații internaționale în președinții Rusiei și Chinei, decât în președintele Statelor Unite, relevă un studiu cuprins în raportul Conferinței de Securitate de la München, în care sunt analizate percepțiile cetățenilor din SUA, Canada, Marea Britanie, Rusia, Japonia, Germania și Franța și în care președintele Franței și cancelarul Germaniei se bucură de cea mai ridicată cotă de încredere la nivelul politicii internaționale.

Studiul Pew Reserch inclus în raportul anual al Conferinței – ”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?” – analizează preferinței cetățenilor din aceste țări în raport cu nivelul lor de încredere ca cei mai proeminenți lideri ai lumii să ia deciziile corecte în materie de politică internațională, în condițiile în care principala tendință reieșită din acest document este că asistăm la o regrupare a pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia.

Potrivit acestuia, cota de încredere a lui Donald Trump este înregistrată astfel: 48% în SUA, 30% în Japonia, 28% în Marea britanie, 25% în Canada, 19% în Rusia, 10% în Germania și 9% în Franța.

Vladimir Putin atinge cel mai ridicat nivel de apreciere în propria sa țară, Rusia (81%), dar îl depăsește pe Donald Trump în Germania (35%) și în Franța (20%), fiind la egalitate în Canada (25%). Președintele SUA este preferat în detrimentul omologului său rus în Marea Britanie, unde Putin are 22%, în Japonia, unde liderul de la Kremlin înregistrează 26%, și, evident, în Statele Unite.

În ce-l privește pe președintele Chinei, Xi Jinping are cea mai ridicată cotă de popularitate în Rusia (50%) și îl devansează pe Donald Trump în majoritatea țărilor incluse în acest studiu, cu excepția Statelor Unite și Japoniei.

Cu excepția Rusiei, atât președintele Franței Emmanuel Macron, cât și cancelarul Germaniei Angela Merkel sunt apreciați și considerați de încredere de majoritatea cetățenilor Statelor Unite (59%/ 55%), Japoniei (51%/ 61%), Marii Britanii (55%/ 62%) sau Canadei (64%/ 68%).

Interesant este că în privința celor doi lideri europeni, cetățenii germani au mai multă încredere în materie de politică externă în Emmanuel Macron (77%) decât în Angela Merkel (68%), proporția fiind în mare măsură inversată în cazul francezilor, care au mai mult încredere la acest capitol în cancelarul german (78%) decât în președintele lor (64%).

Dintre liderii evaluați, doar Angela Merkel va fi prezentă la lucrările Conferinței de Securitate de la München, care se defășoară între 15-17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al doilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018).

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: NATO și Uniunea Europeană, pe primele locuri în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale

Published

on

NATO și Uniunea Europeană se află pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu un capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%, arată un sondaj INSCOP realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer remis CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul European beneficiază de un capital de încredere de 44.7%, în timp ce Comisia Europeană este cotată cu 43.8% încredere multă şi foarte multă.

Încrederea în instituțiile interne

Potrivit aceluiași sondaj, Armata continuă să fie instituţia internă în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64.1% declarând că au încredere mare şi foarte mare în această instituţie (66.7% declarau acelaşi lucru în sondajul de opinie din luna noiembrie 2018).

Urmează Biserica cu 54.5% (52.8% în noiembrie 2018), Jandarmeria cu 43.5% (49,3% în noiembrie 2018) şi Poliţia cu 41.2%. 39.7% dintre români au încredere multă şi foarte multă în DNA, în timp ce 39.1% au încredere multă şi foarte multă în Preşedinţie (33.7% în noiembrie 2018).

Urmează la egalitate primăria şi BNR, ambele instituţii fiind cotate cu 34.7%. Un procent egal de români (31.4%) au încredere multă şi foarte multă în SRI şi SIE, în timp ce 27.7% dintre respondenţi declară că au încredere multă şi foarte multă în presă.

Pe următoarele poziţii se situează Consiliul Judeţean cu 20,1% încredere multă şi foarte multă, Curtea Constituţională cu 18.4% (19.9% în noiembrie 2018) şi Guvernul cu 12.8% (13.7% în noiembrie 2018). La coada clasamentului încrederii în instituţiile interne se situează partidele politice, cu 11.8% încredere multă şi foarte multă (9.1% în noiembrie 2018) şi Parlamentul, cu 9.8 % încredere multă şi foarte multă.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending