Connect with us

INTERNAȚIONAL

România, furnizor de securitate la summitul NATO. Klaus Iohannis a propus ca țara noastră să găzduiască un comandament capabil să coordoneze forțe militare în situații de criză

Published

on

Corespondență de la NATO

Președintele Klaus Iohannis le-a propus miercuri aliaților din NATO, în prima sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic, găzduirea de către România a unui comandament multinațional la nivel de corp de armată și consolidarea brigăzii multinaționale NATO pe care țara noastră deja o găzduiește pentru ca aceasta să permită acțiuni și în cazul unor crize sau conflicte.

FOTO: Administrația Prezidențială

Trebuie să avem forțele potrivite, cu pregătirea și capacitatea de mobilizare potrivită, cu structura corectă de comandă și cu capacitățile corecte de a acționa în mod eficient ca un adevărat factor de descurajare. Avem nevoie de o abordare unitară și de o planificare unitară de apărare pentru întregul Flancul de Est. Trebuie să implementăm pe deplin postura noastră coerentă în regiune în toate dimensiunile – terestru, maritim și aerian”, a transmis Klaus Iohannis celorlalți lideri euro-atlantici, făcând un apel pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare colectivă.

Șeful statului a transmis că România a făcut propuneri concrete privind creșterea prezenței în regiunea Mării Negre.

”Acționăm pentru a spori pregătirea Brigăzii Multinaționale pe care o găzduim. Acest lucru ne va permite să acționăm în toate circumstanțele, inclusiv pentru conflicte și crize. În același timp, România s-a oferit să găzduiască o capacitate multinațională de comandă și control la nivel de corp în sprijinul prezenței viitoare pentru a asigura coordonarea reîntăririi militare”, a completat președintele.

FOTO: Administrația Prezidențială

Propunerea României survine în contextul în care țările NATO urmează să adopte cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

De altfel, În intervenția sa către aliații transatlantici, Klaus Iohannis i-a mulțumit omologului american, Donald Trump, pentru propunerea Readiness Initiative.

”Această măsură (…) ne va aduce mai aproape de obiectivul nostru comun – o apărare și o descurajare mai puternică”, a transmis președintele.

Reamintim că discuțiile privind un centru de comandă găzduit de România apar în contextul în care NATO va decide la summitul aliat transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania. În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

În discursul său, președintele a insistat și asupra rolului NATO în combaterea terorismului, arătând contribuția actuală a României și angajamentul pentru contribuții suplimentare în noua misiune NATO din Irak.

Ar trebui să avansăm cu politica ușilor deschise. România sprijină pe deplin decizia de a transmite o invitație de aderare Macedoniei de Nord”, a mai precizat Iohannis, în contextul în care scretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat că Macedonia va fi invitată să adere la Alianța Nord-Atlantică după ce acordul cu Grecia privind modificarea denumirii țării va fi finalizat și implementat.

Președintele a abordat și chestiunea partajării echitabile a responsabilităților și alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, în condițiile în care România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

”România livrează: în 2017 am alocat 2% din PIb pentru apărare și am făcut progrese semnificative în modernizarea forțelor noastre armate. Peste 33% din cheltuielile militare au fost alocate pentru achiziția de echipamente majore, iar anul acesta vor fi 35%. Suntem angajați să continuăm pe această cale”, a conchis Iohannis.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Întâlnirea trilaterală România-Turcia-Polonia la Ankara. Extinderea și creșesterea contribuției NATO, subiecte principale

Published

on

Foto: MAE

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a participat la Ankara, în perioada 18-19 aprilie 2019, la o nouă rundă de consultări trilaterale a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia şi Turcia, potrivit comunicatului oficial.

Cu acest prilej, au fost analizate evoluţiile de securitate la nivel regional şi internaţional, precum şi contribuţiile concrete ale celor trei state la îndeplinirea obiectivelor NATO în acest context. 

Analizând provocările complexe de securitate cu care se confruntă România, Polonia şi Turcia, cei trei miniştri au reconfirmat necesitatea unor eforturi constante pentru a răspunde eficient tuturor provocărilor, indiferent de zona de provenienţă a acestora, și a punerii în  practică a pachetului de măsuri privind Marea Neagră.

Ministrul Teodor Meleşcanu a informat despre demersurile autorităţilor române în vederea gestionării eficiente a evoluţiilor de securitate din vecinătatea estică şi din regiunea Mării Negre, vizând, în principal, contribuţia naţională la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum și întărirea rolului Alianţei în proiectarea stabilităţii şi dezvoltarea cooperării în domeniul securităţii cu statele partenere. În acest context, a abordat cu omologii din Polonia şi Turcia aspecte privind participarea acestora la proiectele găzduite de România, inclusiv la Brigada Multinaţională de la Craiova.

Foto: MAE

Totodată, ministrul Teodor Meleşcanu a evocat sprijinul acordat de România partenerilor din est (Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), precum şi celor din Balcanii de Vest. A arătat că România are ca obiectiv susţinerea acestor state în avansarea relaţiei lor cu NATO şi UE, conform propriilor obiective şi interese, precum şi în continuarea proceselor lor de reformă internă.

Ce trei miniştri au discutat despre extinderea NATO, context în care oficialul român a reiterat necesitatea continuării politicii aliate a uşilor deschise, care contribuie la consolidarea stabilităţii şi prosperităţii în spaţiul euro-atlantic, precum şi la creşterea contribuţiei NATO la menţinerea păcii şi stabilităţii internaţionale.

Referitor la exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE, ministrul român al afacerilor externe a evidenţiat obiectivele urmărite de România și rezultatele obținute până la acest moment, cu accent asupra iniţiativelor europene în domeniul securităţii şi apărării. A arătat că aceste inițiative trebuie să fie complementare cu activităţile NATO şi să conducă la aprofundarea cooperării dintre NATO şi UE în cât mai multe domenii de interes comun. În mod concret s-a referit la îmbunătăţirea mobilităţii militare, consolidarea rezilienţei statelor partenere şi combaterea ameninţărilor hibride ca priorități în acest sens. A subliniat, în context,  importanța legăturii transatlantice  pentru securitatea europeană și internațională.

Miniştrii au discutat şi despre provocările de securitate din vecinătatea sudică a Alianţei, inclusiv aspecte referitoare la noile forme de manifestare ale fenomenului terorist. Oficialul român a reconfirmat contribuţia României la misiunile şi operaţiile NATO, precum şi la Coaliţia Globală anti-ISIS/Daesh. 

Reuniunea de la Ankara a întărit, prin consistenţa discuţiilor, valoarea adăugată a acestui format pentru susţinerea unităţii aliate, precum şi pentru continuarea procesului de adaptare a NATO, inclusiv pe flancul estic.

În contextul prezenței la Ankara, ministrul afacerilor externe a prezentat viziunea României cu privire la implementarea Strategiei Globale a UE şi dezvoltarea relaţiilor UE-Turcia, în cadrul dezbaterii cu tema „Advancing European Union Global Strategy Implementation: what role for EU-Turkey cooperation”. 

Evenimentul a fost organizat de Ambasada României la Ankara, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe turc și Delegaţia Uniunii Europene în Turcia. Activitatea a facilitat o mai bună cunoaştere a mandatului ţării noastre la Preşedinţia Consiliului UE, în domeniul acţiunii externe şi al cooperării europene şi regionale în domeniul securităţii şi apărării.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, primul lider străin primit de noul împărat Naruhito, într-o vizită de stat la sfârşitul lui mai în Japonia, anunţă Casa Albă

Published

on

Președintele american Donald Trump urmează să devină, în luna mai, primul lider străin care îl va întâlni pe noul împărat al Japoniei Naruhito, a anunțat Casa Albă, potrivit AFP, citat de Adevărul.ro.

Donald Trump şi prima-doamnă Melania Trump urmează să efectueze o vizită în Japonia în perioada 25-28 mai, iar ei vor fi ”primii invitaţi de stat în urma urcării pe tron” la 1 mai a prinţului moştenitor Naruhito.

”Această vizită de stat va consolida legăturile strânse care există între popoarele american şi japonez şi va sublinia importanţa constantă a alianţei şi parteneriatului nostru”, a anunţat joi, într-un comunicat, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders.

Trump urmează să participe, după întâlnirea cu noul împărat, la un summit bilateral cu premierul japonez Shinzo Abe, pe care urmează să-l primească, mai întâi, la Washington, la 26-27 aprilie, pentru a discuta despre ”denuclearizarea” Coreei de Nord.

”Cei doi lideri vor studia de asemenea mijloace în vederea avansării viziunii lor comune a unei zone indo-pacifice libere şi deschise, inclusiv a unor măsuri care să ne consolideze comerţul bilateral şi relaţia în domeniul investiţiilor”, se precizează în comunicat.

Amintim faptul că guvernul Japoniei a anunţat la 1 aprilie numele noii “ere” care va începe la 1 mai, când pe tron va urca prinţul Naruhito, al cărui tată, împăratul Akihito, urmează să abdice la 30 aprilie.

Noua eră se va numi “Reiwa”, semnificând comuniunea spirituală a japonezilor pentru a dezvolta cultura ţării, potrivit premierului Shinzo Abe.

În Japonia modernă, numele erelor se referă la domnia unui împărat şi este de mare interes public, întrucât este utilizat pe larg în calendare, ziare, documente oficiale şi diferite acte, inclusiv permise de conducere.

Va fi pentru a doua oară în istorie când Guvernul decide numele erei, un fapt care respectă prevederile Constituţiei postbelice din 1947.

La 30 aprilie, împăratul Akihito, în vârstă de 85 de ani, va deveni primul monarh japonez care va abdica în ultimii 200 de ani, după ce în 2016 şi-a semnalat dorinţa de a se retrage, invocând îngrijorări legate de faptul că vârsta înaintată nu îi va mai permite să-şi îndeplinească îndatoririle. Fiul său cel mare, prinţul moştenitor Naruhito, va urca pe Tronul Crizantemei pe 1 mai.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2019. Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști, ura față de aceștia degenerând în violență | România, criticată: O cenzură politică tot mai mare şi o creştere a autocenzurii în redacţii

Published

on

Libertatea presei este în declin în mai multe regiuni și țări, inclusiv în Europa, potrivit Indexului Global al Libertății Presei 2019, dat joi publicității de organizația non-guvernamentală ”Reporteri fără Frontiere”.

”Ura faţă de jurnalişti a degenerat în violenţă, contribuind la creşterea fricii. Declinul libertăţii presei în Europa a mers mână în mână cu eroziunea instituţiilor din regiune prin guvernele tot mai autoritare”, se arată în raport.

Asasinarea a trei jurnalişti – în Malta, Slovacia şi Bugaria – în decurs de câteva luni ”a făcut lumea să realizeze că Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnalişti”.

RSF a amintit şi de problema crimei organizate din Italia, citând un membru al mafiei aflat în detenţie pentru că a încercat să ucidă un jurnalist: ”O moarte insignifiantă este o lecţie bună pentru toţi ceilalţi”.

Tot în Italia, sugestia ministrului de Interne, Matteo Salvini, de a retrage protecţia jurnalistului Roberto Saviano, care se află pe lista neagră a mafiei, a fost văzută ca alarmantă.

Chiar şi în Olanda, în trecut fiind prima ţară ca nivel de libertate a presei, a ajuns pe locul al patrulea, după ce doi jurnalişti care au scris despre bande criminale au acum nevoie de protecţie neîntreruptă din partea poliţiei.

Statele Unite, țară ”problematică”

Statele Unite au înregistrat un declin la acest capitol, fiind clasificate drept ”țară problematică” pentru jurnaliști, clasându-se pe locul 48, după țări precum Chile sau Botswana.

O consecință directă o reprezintă comentariile acide ale președintelui american la adresa presei, calificând anul trecut mai multe publicații americane mainstream drept ”inamic al poporului american”, în vreme ce reporterii politici acreditați la Casa Albă au fost nevoiți să-și ia măsuri de securitate suplimentare, redacțiile fiind vizate în repetate rânduri cu amenințări cu bomba.

Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști

Organizația ”Reporteri fără Frontiere” atrage atenția că, în pofida faptului că bătrândul continent contină să asigure cele mai solide garanții pentru libertatea presei, jurnaliștii ” trebuie să facă față celor mai grave amenințări”, dând drept exemplu asasinarea jurnaliștilor din Malta, Slovacia și Bulgaria, atacuri verbale şi fizice în Serbia şi Muntenegru, un nivel inedit al violenţelor în timpul manifestaţiilor ”vestelor galbene” în Franţa (locul 32), din partea poliţiştilor, dar şi a protestatarilor.

”Uniunea Europeană devine din ce în ce mai eterogenă. Confruntându-se cu ”democrațiile iliberale, ”lupta împotriva terorismului” și criza economică, aceasta și-a pierdut capacitatea de lider. Cu mici excepții, tabloul în zonele de sud și est ale continentului este dezolant”, este specificat în raport.

”Bine ați venit în anii 90” – Capitol detaliat referitor la România în raportul Reporteri fără Frontiere

România a coborât trei locuri, până pe poziția 47, în clasamentul organizației Reporteri fără Frontiere, care descrie starea presei din România în termeni extrem de duri, vorbind despre efectele pe care le au asupra media încercările politicienilor de a scăpa de dosarele de corupție.

”Lipsa interesului guvernului pentru jurnalism și media, cenzura politică tot mai mare și creșterea autocenzurii sunt principalele trăsături ale actualului peisaj media. Media au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanțare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obișnuință în România”, este menționat în raport.

”Principala preocupare a politicienilor guvernului, între timp, pare să fie evitarea condamnărilor cu închisoarea, prin amendarea legilor anticorupție și prin a se asigura că ei controlează sistemele judiciare și instanțele. Coaliția de guvernământ a înlocuit o parte din managementul televiziunii publice și a făcut-o dependentă de finanțarea de la bugetul de stat. CNA nu își îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile. Circa 10 proprietari media sunt în prezent ținta unor proceduri penale de către DNA sau Parchet”, menționează RSF.

”Autoritățile presează constant jurnaliștii să-și dezvăluie sursele și să încerce să oprească orice critică la adresa sistemului. Agenți ai guvernului, pozând ca jurnaliști, au început să se infiltreze în organizații de știri. Câteva instituții media independente reușesc să supraviețuiască alături de marile grupuri media, dar sunt ținta unor inspecții fiscale arbitrare de câte ori critică politicieni cu influență. Autoritățile, companiile din sectorul privat și persoane fizice au început recent să invoce GDPR ca pretext pentru a refuza accesul la informații sau să amenințe și să ancheteze jurnaliști în legătură cu investigațiile lor de presă”, mai este precizat în raport.

Turkmenistan, pe ultimul loc. Norvegia conduce

Coreea de Nord nu mai deține lanterna roșie în clasamentul Reporteri fără frontiere, ultimul loc fiind ocupat acum de Turkmenistan.

În fruntea clasamentului se află, ca și anul trecut, Norvegia, urmată de Finlanda și Suedia. Olanda a căzut din top trei, ceea ce ar dovedi, în opinia Sylviei Ahrens-Urbanek, de la Reporteri fără frontiere, că până și în cazul elevilor-model ar exista deficite. “Jurnaliștii olandezi au avut nevoie de protecția poliției, după ce au relatat despre crima organizată.”

”În principiu, climatul la nivel mondial pentru jurnaliști s-a înrăutățit”, conchide Sylvie Ahrens-Urbanek, șefa echipei de comunicare de la RFR. ”Vorbim acum de un climat al fricii”. În special s-a făcut remarcată incitarea la ură împotriva jurnaliștilor – un fenomen global, care însă a luat amploare mai ales în Europa și SUA.

În Germania, de exemplu, RFR a numărat 22 de atacuri fizice împotriva jurnaliștilor în 2018. ”Ne amintim de demonstrațiile de la Chemnitz, unde jurnaliștii nu au fost atacați doar verbal, ci și fizic, de exemplu prin luarea camerei de filmat din mâinile lor”, spune Ahrens-Urbanek.

Germania a urcat două poziții față de anul trecut, până pe locul 13, dar doar pentru că alte țări au căzut în clasament. Austria a căzut cinci locuri, până pe 16, după accederea la guvernare a populiștilor de dreapta de la FPO, care a tratat deseori necorespunzător reprezentanții presei. De exemplu, Ministerul de Interne, condus de membrul FPO Herbert Kickl, a recomandat în septembrie reducerea la minimum a comunicării cu anumite instituții de presă critice la adresa guvernului de la Viena. Ungaria a căzut 14 locuri, până pe 87. Doar Bulgaria, locul 111, se află pe o poziție mai proastă decât Ungaria din cadrul statelor membre ale UE.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending