NATO
România găzduiește reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, în ajunul ministerialei de externe a NATO de la București. Pentru prima dată, această întrunire are loc pe flancul estic al NATO
Published
1 year agoon
România va găzdui în perioada 28-29 noiembrie, în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO de la București, și întrunirea “Munich Leaders Meeting” a Conferinței de Securitate de la München, a transmis, joi, ministrul de externe Bogdan Aurescu, într-o postare pe Twitter.
Șeful diplomației române a semnat un memorandum de înțelegere cu Conferința de Securitate de la München pentru co-organizarea reuniunii la nivel înalt “Munich Leaders Meeting” înainte de ministeriala de externe a NATO pe care Aurescu o va găzdui la București și la care este așteptat inclusiv secretarul de stat al SUA Antony Blinken.
Final preparations for #MLMBucharest! I signed the Memorandum of Understanding with @MunSecConf for co-organizing the high-level #Munich Leaders Meeting on 28-29 November,just before @NATO #ForeignMinistersMeeting I’ll host in #Bucharest🇷🇴.Looking fwd! @MSCheusgen @FrankeBenedikt pic.twitter.com/293wVL3Ccl
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 17, 2022
La finalul lunii mai, ministrul Aurescu și MSC au anunțat că România va găzdui în luna noiembrie reuniunea “Munich Leaders Meeting”.
Conferința de Securitate de la München a precizat că, după reuniunea de la Washington din luna mai, a ales capitala României ca gazdă a viitoarei reuniuni “Munich Leaders Meeting”.
Reuniunea va aduce laolaltă 75 de participanți din 25 de state. Pentru prima dată, o astfel de reuniune are loc pe flancul estic al NATO
MLM București va reuni peste 75 de participanți la nivel înalt din peste 25 de state, actuali şi foşti oficiali, experţi şi analişti renumiți, formatori de opinie, pentru a aborda subiecte de interes major pe agenda regională, europeană şi euroatlantică, precizează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Găzduirea de către România a Reuniunii Liderilor de la München reconfirmă profilul activ al ţării noastre la nivel internaţional pe dimensiunea de politică externă și securitate, precum şi recunoașterea rolului activ pe care ţara noastră îl joacă la nivel regional, european şi transatlantic, inclusiv în contextul războiului ilegal purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Desfășurarea acestei reuniuni la București, pentru prima dată într-un stat de pe Flancul Estic al NATO, are și o încărcătură simbolică, având în vedere faptul că România este țara europeană și aliată cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, în contextul războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva statului vecin, precum și al creșterii importanței strategice a Mării Negre.
MLM București este organizat înaintea Reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele NATO, pe care ministrul Bogdan Aurescu o va găzdui la București în perioada 29-30 noiembrie 2022. Astfel, acest eveniment va avea și rolul de platformă de dezbateri pentru orientarea discuțiilor din cadrul Reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO, inclusiv cele privind securitatea la Marea Neagră, implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid și implementarea Noului Concept Strategic. Reuniunea din 29 şi 30 noiembrie a miniştrilor de externe din NATO este prima de acest fel pe care România o găzduieşte, după ce a organizat Summitul Alianţei în 2008. De asemenea, în octombrie 2004, la jumătate de an de la aderarea la NATO, România a găzduit la Poiana Brașov și o reuniune a miniștrilor apărării din NATO.
„Suntem onorați că România va găzdui un eveniment atât de important, sub marca Munich Security Conference, mai ales într-un moment critic pentru securitatea regională și euroatlantică. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat semnificativ echilibrul de securitate din vecinătatea noastră, inclusiv în regiunea Mării Negre, ceea ce are impact asupra securității europene și euroatlantice în ansamblul său. Aceste provocări de securitate fără precedent pentru întreaga comunitate euroatlantică subliniază necesitatea constantă de a rămâne uniți și vigilenți. Trebuie să fim bine pregătiți pentru orice scenariu. Pe de altă parte, această criză a generat o ambiție reînnoită a comunității euroatlantice, care este mai hotărâtă ca oricând să apere și să consolideze democrația, prin toate mijloacele disponibile. Reuniunea Liderilor de la München desfășurată la București în perioada 28-29 noiembrie va oferi o oportunitate deosebită de a aborda o gamă largă de subiecte de maximă actualitate, inclusiv evoluțiile din regiunea Mării Negre, măsurile pentru implementarea deciziilor Summitului NATO de la Madrid și a Noului Concept Strategic al NATO. Mulțumesc Conferinței de Securitate de la München pentru alegerea României pentru desfășurarea acestei reuniuni de relevanță, ne bucură faptul că, pentru câteva zile la sfârșitul lunii în curs, cele mai importante subiecte pentru securitatea regională, europeană și euroatlantică vor fi dezbătute aici, la București, atât în cadrul MLM, cât și al ministerialei NATO, și abia aștept să le urez bun-venit participanților marcanți la aceste evenimente.”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu cu acest prilej.
Dezbaterile interactive ale MLM se desfășoară cu ușile închise, în baza regulilor de tip Chatham House. Reuniunea MLM București este parte a programului anual MSC și este organizată în pregătirea Conferinței de Securitate de la München din luna februarie 2023, la un an de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Conferința de Securitate de la München reprezintă cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale și a devenit, de la înființarea sa în 1963, o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.
În ultimii cinci ani, CaleaEuropeana.ro a relatat de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021 și aici corespondența virtuală din 2022).
Potrivit MAE, decizia Conferinței de Securitate de la München ca România să găzduiască Reuniunea Liderilor de la München reconfirmă profilul diplomatic activ al țării noastre la nivel internațional pe dimensiunea de securitate și rolul pe care țara noastră îl joacă la nivel regional, european și transatlantic, inclusiv în contextul războiului ilegal purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Această decizie vine în continuarea convorbirii purtate de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu vicepreședintele și Chief Executive Officer al Conferinței de Securitate de la München, dr. Benedikt Franke, la 4 mai 2022, când au fost discutate perspectivele concrete de cooperare a autorităților române cu MSC pentru organizarea reuniunii din noiembrie.
Totodată, organizarea evenimentului înaintea reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO, care va avea un rol substanțial în implementarea deciziilor care vor fi fost luate la Summitul NATO de la Madrid din iunie, va oferi, la București, o platformă de dezbateri deosebit de utile, inclusiv din perspectiva aplicării Noului Concept Strategic al NATO și a continuării adaptării posturii de descurajare și apărare a Alianței.
Reuniunea Liderilor de la München va reuni lideri de nivel înalt, alți actuali și foști oficiali, experți și analiști, pentru a aborda subiecte de interes major pentru securitatea regională, europeană și euroatlantică. Reuniunea va avea o relevanță deosebită, mai ales în actualul context de securitate afectat de războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Cea mai recentă ediție a Reuniunii Liderilor de la München din acest an a avut loc, în perioada 9-11 mai 2022, la Washington DC, în Statele Unite ale Americii.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii
SUA condamnă declarațiile lui Medvedev despre România și tezaurul sechestrat: Este ca și cum spiritul eliberatorilor “Davai ceas” este viu și prezent
În prezența a cinci lideri europeni, Ursula von der Leyen și El-Sisi au convenit un parteneriat strategic UE – Egipt. UE va investi 7,4 miliarde de euro, inclusiv pentru gestionarea migrației
Franța dorește o “comunitate europeană a inteligenței artificiale” pe care să o conducă: A venit momentul să îmbrățișăm inovația, nu să fim clienți Meta și Google
NATO
Secretarul general al NATO califică schimbările climatice drept „un multiplicator al crizelor” cu implicații asupra securității globale
Published
16 hours agoon
March 18, 2024Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat duminică, 17 martie, necesitatea de a lupta împotriva încălzirii globale și a calificat schimbările climatice drept un „multiplicator al crizelor” cu implicații asupra securității globale, relatează AFP, preluat de Agerpres.
El a făcut aceste remarci în timpul unei conferințe de presă la Baku, împreună cu președintele azer Ilham Aliyev, a cărui țară bogată în energie va găzdui în noiembrie Conferința COP29 a ONU privind schimbările climatice.
Lăudând Azerbaidjanul pentru „rolul său important în furnizarea de gaze (naturale) către aliații cheie ai NATO”, Stoltenberg a declarat că „provocarea este că lumea are nevoie de energie, dar în același timp trebuie să luptăm împotriva încălzirii globale”.
„Trebuie să reconciliem nevoia de energie cu mediul înconjurător”, a spus el, adăugând că „schimbările climatice contează pentru securitate, contează pentru NATO (…) Schimbările climatice sunt un multiplicator al crizelor și vedem efectele schimbărilor climatice în întreaga lume.”
Stoltenberg a salutat, de asemenea, Azerbaidjanul pentru investițiile în energii alternative, subliniind „marele potențial” al țării ca furnizor de energie hidroelectrică și solară pentru piețele europene.
Decizia de a organiza un summit pe tema climei în Azerbaidjan, țară producătoare de petrol și gaze, a fost criticată de grupurile de mediu, însă națiunea caspică, controlată cu strictețe, încearcă să își schimbe reputația de stat autoritarist și poluant.
Aliyev a declarat că, deși țara sa este un „furnizor paneuropean de gaz”, are o agendă ambițioasă pentru o tranziție ecologică. El a declarat că selecția Azerbaidjanului ca gazdă a COP 29, care va avea loc în perioada 11-24 noiembrie, a fost un „semn de recunoaștere a eforturilor noastre în ceea ce privește tranziția ecologică”.
2024 va fi al doilea an consecutiv în care COP29 va fi găzduit de un gigant petrolier, conferința din 2023 fiind organizată în Emiratele Arabe Unite. La această controversă se adaugă faptul că președinția conferinței a fost încredințată lui Mukhtar Babayev, un fost director executiv al companiei petroliere de stat din Azerbaidjan, SOCAR.
INTERNAȚIONAL
Portugalia va contribui cu 100 milioane de euro la inițiativa Cehiei pentru a furniza Ucrainei muniție din afara UE. Primul lot ar ajunge pe câmpul de luptă în iunie
Published
3 days agoon
March 15, 2024Portugalia va contribui cu 100 milioane de euro la o inițiativă condusă de Cehia care urmărește să livreze muniție Ucrainei din țări terțe, a transmis vineri Ministerul Apărării din această țară, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Ministerul portughez al Apărării a precizat că această inițiativă vizează livrarea rapidă a cât mai multor muniții de diferite calibre, inclusiv de 155 de milimetri.
„Utilizarea acestor muniții pe câmpul de luptă a atins niveluri extrem de ridicate, ceea ce face vitală și urgentă obținerea de muniții suplimentare pentru Ucraina, pentru a răspunde atacurilor continue și mai intense ale Rusiei”, se arată într-un comunicat.
De altfel, un ajutor american critic pentru Ucraina, care se ridică la peste 60 miliarde de euro, este în continuare blocat în Congres din cauza reticenţelor aleşilor republicani care îl susţin pe fostul preşedinte Donald Trump. Totuși, Casa Albă a anunţat marţi un ajutor de 300 miliarde de dolari pentru țara aflată în război, cuprinzând în special rachete antiaeriene, muniţii şi obuze de artilerie.
În februarie, Republica Cehă a propus să cumpere muniție pentru Ucraina din țări terțe, ca răspuns la lipsa capacității de producție de muniție a UE. De atunci, a primit sprijin din partea mai multor țări europene dispuse să finanțeze achizițiile. Ulterior, președintele Petr Pavel a declarat că Cehia a identificat pe piețele terțe o cantitate de 800.000 de proiectile de artilerie de 155 și 122 de milimetri pentru Ucraina.
Până în prezent, peste 15 țări au promis finanțare pentru muniție. Printre acestea se numără Belgia, Țările de Jos, Germania, Franța și Norvegia, precum și aliați non-europeni precum Canada. În timp ce Republica Cehă localizează muniția disponibilă la nivel mondial, alte țări asigură finanțarea necesară. Republica Cehă va coordona apoi livrarea către câmpurile de luptă ucrainene.
Premierul ceh Petr Fiala a confirmat la începutul lunii martie achiziționarea a 300.000 de cartușe, cu promisiunea de a fi cumpărate alte 200.000. Obiectivul este de a livra muniția în Ucraina în acest an, relatează Politico.
Potrivit lui Tomas Pojar, consilierul ceh pentru securitate națională și consilier al premierului, muniția cumpărată în țări din afara UE în cadrul inițiativei cehe ar putea ajunge pe câmpurile de luptă ucrainene încă din luna iunie.
NATO
Ministrul de externe al Letoniei consideră că NATO nu ar trebui să îl numească secretar general pe Mark Rutte fără o discuție directă între liderii Alianței
Published
4 days agoon
March 15, 2024NATO nu ar trebui să îl numească pe premierul olandez demisionar, Mark Rutte, în funcția de secretar general fără a purta mai întâi o discuție mai amplă despre viitoarele provocări ale Alianței, a declarat ministrul leton de externe, Krišjānis Kariņš, el însuși un potențial candidat la această poziție.
“Particularitatea funcției de conducere a NATO este că nu există o procedură de numire foarte clară. Știm cu toții că trebuie să ajungem acum la un consens între 32 de state. Ceea ce a lipsit puțin este o discuție sinceră și deschisă despre ceea ce căutăm la un lider și, mai ales, care este sarcina acelui lider. Cum vedem noi, în mod colectiv, evoluția NATO pe parcursul unui mandat de patru ani?”, a transmis Kariņš, într-un interviu pentru The Guardian.
Comentariile lui Krišjānis Kariņš vin după ce președintele român Klaus Iohannis a anunțat săptămâna aceasta că va candida pentru acest post și încearcă să atragă sprijinul statelor din prima linie care se simt jignite de nivelul de consultare prealabilă înainte ca SUA, Regatul Unit, Franța și Germania să își anunțe sprijinul pentru Rutte, în ceea ce a fost conceput ca un fapt împlinit.
“Există un sentiment în rândul noilor state membre – și 20 de ani nu mai este atât de nou – și pare să fie destul de universal: este poate momentul potrivit pentru a deschide discuția și a privi și aceste țări ca o sursă potențială de lider? Argumentele și preocupările noastre sunt într-adevăr auzite sau nu?“, a adăugat șeful diplomației letone, ex-prim-ministru al țării sale.
Kariņš, care s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis săptămâna trecută la București cu ocazia Congresului PPE, a pledat pentru nevoia de consultare între aliați în stabilirea viitorului secretar general al NATO.
“Secretarul general este persoana care trebuie să lucreze la chestiunile consensuale și să îi aducă pe toți laolaltă. Această persoană trebuie să aibă sprijin în rândul capitalelor, dar pentru a avea acest sprijin, trebuie să vorbești cu toate capitalele“, a spus el.
Candidat oficial la șefia NATO, Klaus Iohannis a prezentat și un decalog pentru viitorul Alianței. care cuprinde cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor.
Cei mai noi membri ai NATO, din statele baltice și din Europa de Est, consideră că au realizat o analiză mai bună a amenințării reprezentate de Rusia înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 și au un istoric superior în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare.
În linie pentru a fi cel de-al 14-lea secretar general, Rutte ar fi al patrulea olandez care ocupă această funcție.
Puțini se îndoiesc de experiența lui Rutte, inclusiv de capacitatea sa de a crea un consens în cadrul unui guvern de coaliție, dar detractorii săi spun că nu a fost un entuziast timpuriu al aderării Ucrainei la UE, iar recordul olandez de cheltuieli în domeniul apărării – doar 1,64% din PIB în 2022 – reprezintă un dezavantaj. În funcție de modul în care sunt punctate cifrele, Letonia este, în schimb, pe cale să se apropie de 3% din PIB pentru apărare în acest an. De altfel, ministrul de externe leton a spus și în trecut că funcția de secretar general al NATO ar trebui să revină unei țări care investește minim 2% din PIB pentru apărare.
Secretarul general al NATO este selectat printr-o metodă opacă cunoscută sub numele de “cafeaua decanului” – o referire la o întâlnire convocată de decanul ambasadorilor NATO la care se ajunge la un consens la o cafea.
“Ceea ce este ciudat este că această discuție are loc între ambasadori, dar factorii de decizie reali sunt șefii de stat sau de guvern. Ambasadorii, în calitate de diplomați, înțeleg limbajul discuțiilor opace. Șefii de guvern aleși, și eu am fost la masă, înțeleg arta limbajului direct și când este necesar, și cred că avem nevoie de un pic mai mult din acest limbaj direct, punând lucrurile pe masă. Sunt absolut convins că este eminamente rezolvabilă, dar undeva, de-a lungul liniei, lipsește această discuție“, a mai adăugat Krišjānis Kariņš.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene