Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, lansată în luna aprilie la Berlin de România, Germania și Franța, devine mecanism permanent de tip interguvernamental, a anunțat vineri ministrul român de externe Bogdan Aurescu, în deschiderea celei de-a doua conferințe a Platformei, care are loc la București, fiind co-prezidată de șefii diplomațiilor din România și Germania și de ministrul de stat din cadrul Ministerului de Externe al Franței. La Conferință sunt prezente alte 33 de state din Uniunea Europeană, din G7 și din alte regiuni ale lumii și peste 10 organizații internaționale, instituții europene, alte agenții, inclusiv agenții ONU.

“Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova îi va reveni un rol substanțial pentru atingerea acestor obiective, inclusiv în materie de implementare a unor reforme esențiale. Conferința de la Berlin din aprilie a reprezentat un moment cheie: a coagulat și eficientizat eforturile noastre colective în susținerea prietenilor noștri de la Chișinău, cu accent pe cinci domenii de interes central, esențiale pentru reziliența Republicii Moldova. La Conferința de astăzi, de la București, Platforma devine un mecanism permanent, de tip interguvernamental, un cadru internațional destinat mobilizării, concentrării și coordonării asistenței noastre pentru Republica Moldova“, a spus Aurescu, în deschiderea Conferinței, unde au mai luat cuvântul ministrul de externe german Annalena Baerbock, ministrul de stat francez Chrysoula Zacharopoulou, și, prin videoconferință, președinta R. Moldova, Maia Sandu.

Șeful diplomației române a remarcat că “lumea s-a schimbat dramatic de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și “că războiul trimite unde de șoc mult mai departe de granițele Ucrainei” care sunt “deosebit de severe pentru Republica Moldova – un stat vulnerabil și expus, situat în imediata apropiere a epicentrului războiului”.

Chiar și înainte de război, Republica Moldova se confrunta deja cu o serioasă criză energetică, a indicat Aurescu, punctând că odată cu declanșarea războiului, s-a adăugat un nou și complex mix de ample provocări, printre care creșterea dramatică a prețurilor la energie, inflația ridicată, perturbarea lanțurilor de aprovizionare, pierderea de oportunități comerciale și urgența umanitară declanșată de afluxul masiv de refugiați.

Platforma de sprijin pentru Republica Moldova – inițiativa României, Germaniei și Franței – urmărește generarea de asistență imediată politică, financiară și materială, precum și expertiză pentru procesul de reformă democratică, din partea instituțiilor și statelor membre ale Uniunii Europene, a țărilor G7, a instituțiilor financiare și organizațiilor internaționale, precum și a altor parteneri de dezvoltare. Însă, după reuniunea inaugurală la Berlin, accentul la Conferința de la București cade pe sprijinirea efortului de reformă al Republicii Moldova și pe consolidarea eforturilor de integrare europeană, mai ales că această reuniune are loc după ce Republicii Moldova i s-a acordat statutului de candidat al UE.

“Pe acest fundal, de la reuniunea noastră de la Berlin, Republica Moldova a făcut pași uriași în ceea ce privește agenda sa europeană. La Consiliul European din 23-24 iunie, a fost acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată – o decizie cu adevărat istorică, ce a deschis calea care va conduce, în cele din urmă, când toate condițiile și criteriile vor fi fost îndeplinite, la integrarea în UE”, a spus Aurescu.

Astfel, ministrul de externe a anunțat că Platforma de Sprijin devine un mecanism permanent de tip interguvernamental, în timp ce Franța a informat că următoarea reuniune va avea loc la Paris, până la finalul acestui an.

Un alt anunț din partea României este propunerea de constituire a unui Grup de lucru nou, dedicat reformei administrației publice și managementului finanțelor publice.

“România are datoria de a ajuta Republica Moldova, având în vedere comunitatea de limbă, de cultură și de istorie, dar și Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova“, a mai punctat Aurescu.

La Conferința de la București se întrunesc și cele cinci grupuri de lucru ale Platformei, create la Conferința de la Berlin. Cele cinci grupuri sunt:

• Grupul de lucru privind situația umanitară a refugiaților din Ucraina (co-prezidat de Germania și Canada);
• Grupul de lucru privind combaterea corupției (co-prezidat de România – la nivel de secretar de stat din Ministerul Justiției – și Marea Britanie);
• Grupul de lucru în domeniul securității energetice (co-prezidat de Franța și Italia);
• Grupul de lucru privind asistența financiară și consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova (prezidat de Comisia Europeană);
• Grupul de lucru dedicat managementului frontierelor (prezidat de SUA).

Citiți și România găzduiește a doua conferință a Platformei de Sprijin pentru R. Moldova, înființată împreună cu Germania și Franța

În fața provocărilor întâmpinate de Republica Moldova în actualul context regional și internațional complex, miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței au agreat să pună bazele unui format internațional prin care Republica Moldova să beneficieze de o susținere pe fondul unui cumul de crize pe plan social, economic, energetic și financiar, cu efecte exacerbate de consecințele agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. De la debutul invaziei militare ruse în Ucraina vecină, R. Moldova a devenit țara cu cel mai mare număr de refugiați raportat la populație, a trebuit să gestioneze perturbări grave ale fluxurilor economice, comerciale și de transport, pierzând accesul la unele piețe tradiționale spre care se îndreptau exporturi de produse agricole. Prețurile la materii prime, combustibili, precum și la îngrășăminte au crescut, iar criza energetică s-a intensificat din cauza creșterii prețurilor. În plus, contextul regional de securitate se menține volatil, ceea ce face dificilă atragerea investițiilor străine.

Republica Moldova este țară prioritară în cadrul asistenței pentru dezvoltare acordată de România, Bucureștiul acordând un sprijin substanțial Chișinăului, în principal prin: acordul de asistență financiară nerambursabilă în valoare de 100 milioane de euro, intrat în vigoare la 12 mai 2022; sprijinul bugetar direct de 10 milioane de euro anunțat la Conferința de la Berlin din 5 aprilie 2022; asistența oficială pentru dezvoltare consistentă acordată anual Republicii Moldova de către România (cifrele preliminare pentru 2021: 54,5 milioane de euro, din care 43,7 milioane de euro reprezintă asistență în domeniul educației și al formării profesionale); ajutoare umanitare precum combustibili, inclusiv 5000 tone păcură, în valoare de 3,8 milioane de euro, transfer de expertiză și alte forme de asistență.