Ministrul de interne ungar Sandor Pinter, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, şi-a exprimat joi convingerea că omologii săi din celelalte state membre UE vor da joi un vot favorabil aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, cele două ţări fiind pregătite tehnic, aşa cum au constatat toate evaluările efectuate de experţii europeni.

”În 2011, când Ungaria a deţinut prima dată preşedinţia UE, am prezentat această chestiune şi eram deja absolut convinşi că ambele state membre sunt pregătite să adere la spaţiul Schengen. Potrivit speranţelor noastre de astăzi, toţi ceilalţi miniştri de interne vor accepta, vor adopta asta şi vom avea un vot pozitiv, un rezultat pozitiv în această chestiune. În 2010, SCHEVAL (grupul de evaluare Schengen) a verificat cele două ţări pentru a vedea dacă sunt pregătite să devină parte a spaţiului Schengen. Experţii au ajuns la concluzia că ambele ţări erau pregătite tehnic şi de aceea ele puteau adera la Schengen. Şi cred că, dacă un stat membru este pregătit tehnic să se alăture spaţiului Schengen, el a făcut un efort imens pentru a face asta. Ele (România şi Bulgaria, n.red.) au introdus amendamente legislative şi merită să devină parte a spaţiului Schengen”, a declarat Sandor Pinter la sosirea la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), potrivit Agerpres.

Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne vor lua o decizie cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne va decide asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu, artizan al ridicării MCV și al aderării la Schengen, a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.

Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.

Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.

Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.

Ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu s-a întâlnit miercuri seară, la Bruxelles, cu noul comisar european pentru afaceri interne, austriacul Magnus Brunner, cu care a discutat despre reuniunea de joi a miniștrilor de interne din UE, unde va fi luată decizia finală privind aderarea României la spațiul Schengen.

“Suntem pregătiți pentru protecția frontierei pentru orice situație. M-am reasigurat că sprijinul comisarului este intact și solid”, a declarat Predoiu, pentru CaleaEuropeană.ro, după întrevedere.

Cei doi au participat la reuniunea de lucru a miniștrilor de interne din Partidul Popular European.

Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne vor lua o decizie cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne va decide asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu, artizan al ridicării MCV și al aderării la Schengen, a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.

Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.

Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.

Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesită o decizie ulterioară.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat miercuri cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni ca reacție la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Pachetul adaugă mai multe persoane și entități pe lista de sancțiuni deja existente și vizează entități din Rusia și din țări terțe, care contribuie indirect la consolidarea militară și tehnologică a Rusiei prin eludarea restricțiilor la export.

Sancțiunile adoptate limitează activitatea navelor suplimentare ale statelor terțe care operează pentru a contribui la acțiuni sau politici de sprijinire a acțiunilor Rusiei împotriva Ucrainei.

‼️ Ambassadors have just agreed on the 15th package of sanctions in reaction to Russia’s aggression against Ukraine.

🗒️ The package adds more persons and entities to the already existing sanctions list, and targets entities in Russia and in third countries other than Russia that… pic.twitter.com/DMUoMhRYTH

— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) December 11, 2024

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat acordul privind cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni.

„UE și partenerii săi din G7 sunt hotărâți să mențină presiunea asupra Kremlinului. Salut acordul privind cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni, care vizează în special flota fantomă a Rusiei”, a scris von der Leyen, pe platforma X.

The EU and its G7 partners are committed to keeping a pressure on the Kremlin.

I welcome the agreement on our 15th package of sanctions, targeting in particular Russia’s shadow fleet. https://t.co/UVHeaHUGzv

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 11, 2024

Europarlamentarii au solicitat deja măsuri drastice împotriva „flotei fantomă” de petroliere rusești, despre care spun că este o sursă de finanțare esențială pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia utilizează petroliere vechi, adesea neasigurate și cu proprietate neclară, pentru a-și exporta țițeiul și produsele petroliere în străinătate, în ciuda sancțiunilor UE, G7 și internaționale. Aceste activități au stârnit, de asemenea, temeri cu privire la riscul de dezastre ecologice, inclusiv deversări grave de petrol. Ca parte a eforturilor sistematice de subminare a măsurilor restrictive ale UE, „flota fantomă” reprezintă un element financiar esențial pentru Rusia în războiul său ilegal și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei.

Comisia Europeană a propus deja măsuri pentru incriminarea încercărilor de eludare a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și s-a angajat să-și intensifice cooperarea și colaborarea cu partenerii pentru a fi sigură că mașinăria de război a Rusiei este oprită.

Pentru a facilita acțiunile în această direcție, UE a stabilit și o definiție comună a încălcării sancțiunilor. Normele prevăd că pedepsele pentru încălcarea și eludarea sancțiunilor sunt disuasive prin transformarea lor în infracțiuni penale cu pedepse cu închisoarea de maximum cinci ani în toate statele membre.