Connect with us

NATO

România împlinește astăzi 14 ani de la aderarea la NATO. În premieră, România este statul membru care a investit cei mai mulți bani din buget pentru modernizare militară

Published

on

Pe 29 martie 2018 România sărbătorește 14 de ani de apartenență la NATO, un eveniment important în contextul în care acesta a reprezentat un proiect național transpartinic care a semnificat așezarea țării noastre pe coridorul strategic transatlantic.

La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO alături de alte șase țări prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO. Potrivit legii, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie, anul acesta fiind pe 1 aprilie.

FOTO: Ministerul Apărării Naționale

La 14 ani de la aderare, România este statul membru NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2017 pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 13 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în ceea ce reprezintă o premieră de la accederea țării noastre în clubul de securitate euro-atlantic. Astfel, țara noastră a investit 33% din bugetul destinat Apărării pentru anul 2017, primul an în care România a alocat 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, celălalt criteriu important ce vizează partajarea echitabilă a responsabilităților (burden sharing), un angajament asumat de țările aliate la summitul din Țara Galilor din 2014.

Citiți și Premieră de la aderarea la NATO: România este statul membru care a investit cei mai mulți bani pentru dezvoltarea capabilităților militare în anul 2017 (Raport oficial)

Conform raportului anual al NATO pentru anul 2017, lansat pe 15 martie, România este pe primul loc la nivel aliat ca rată de creștere a bugetului Apărării (de la 1.41% din PIB cheltuiți în 2016 la 1.8% din PIB cheltuiți în 2017) și va aloca anual 2% din PIB până în 2026. Mai mult, potențialul de creștere este evidențiat și de evoluția României în raport cu criteriul de 2%. Astfel, dacă în anul 2016 România s-a aflat pe locul 11 în topul cheltuielilor pentru Apărare, raportul pentru 2017 plasează țara noastră pe locul 6 la egalitate cu Franța.

De altfel, eforturile și angajamentele României în materie de securitate euro-atlantică au fost apreciate și de secretarul general al NATO, care a acordat un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeana.rosecretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după publicarea raportului anual al organizației.

“Vreau să apreciez România, deoarece investește masiv în noi capabilități pentru apărare. România a anunțat că va atinge ținta NATO de 2% pentru cheltuieli militare în 2018, ceea ce reflectă faptul că între aliații europeni România face un pas în față. (…) În 2018, dar și în 2017, România a investit masiv și a crescut considerabil cheltuielile pentru apărare. România face pași majori către consolidarea forțelor sale armate. Mă bucură asta, iar investițiile au efect pe termen lung”, a spus Stoltenberg. (Urmăriți aici interviul)

La 14 ani de la aderarea la NATO și pe fondul deciziilor de la ultimele summit-uri aliate – Țara Galilor și Varșovia – România a făcut pasul spre un semnificativ program de înzestrare ale forțelor militare românești ce au fost aprobate în debutul acestui an, cele privind înzestrarea cu rachete HIMARS, transportoare blindate sau programul corvetelor multifuncționale.

De asemenea, achiziția de referință strategică pentru capabilitățile militare ale României din anul 2017 se reflectă prin semnarea contractului de cumpărare a primului sistem de apărare antiaeriană Patriot, țara noastră urmând să devină a 6-a țară NATO înzestrată cu această capabilitate și prima de pe flancul estic al NATO.

Totodată, la 14 ani de la accederea în Alianța Nord-Atlantică, România este gazda a două structuri NATO (Comandamentul multinațional de Divizie Sud-Est, Unitatea de Integrare a Forțelor), ca parte a măsurilor de reasigurare și de adaptare decise la summit-ul Aliat din Țara Galilor.

Ca parte a măsurilor de descurajare adoptate la summitul de la Varșovia din 2016, scutul antirachetă din România a intrat sub comanda NATO, iar țara noastră a devenit gazda unei brigăzi multinaționale aliate, structură militară pe care o și conduce și care a devenit operațională.

La nivel de angajament militar, România este a patra națiune din NATO contributoare cu forțe la misiunea aliată din Afganistan, iar anul trecut a găzduit cel mai amplu exercițiu anual al NATO – Saber Guardian. La nivelul angajamentui politic, România a găzduit anul acesta prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările NATO de pe flancul estic, format cunoscut drept București 9 și inaugurat în 2015 de către România, alături de Polonia.

La mulți ani României euro-atlantice!

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Noul ministru german al Apărării promite că Germania va respecta ținta NATO de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare

Published

on

© Bundeswehr

Noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024, urmând să îndeplinească astfel criteriile NATO și să mai atenueze din criticile pe care administrația Trump le aduce cele mai puternice economii europene.

Succesoarea Angelei Merkel la șefia CDU și a Ursulei von der Leyen la Bundeswehr (m.r. – Ministerul Apărării), Annegret Kramp-Karrenbauer a spus că Germania ”are nevoie să se îndrepte în această direcție”.

Într-un interviu pentru ediția de duminică a publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Kramp-Karrenbauer a precizat că guvernul va încerca să îndeplinescă această țintă NATO, însă a adăugat că ea ”nu va obținută peste noapte”.

Potrivit Deutsche Welle, ea a spus că va înainta acest obiectiv în calitate de ”ministru și lider al CDU” atât în cabinetul guvernamental, cât și în cadrul coaliției CDU-SPD.

Acest obiectiv a fost însușit și de Ursula von der Leyen, cea care a fost aleasă săptămâna trecută în funcția de președinte al Comisiei Europene, însă a întâmpinat opoziție din partea SPD, precum și a Verzilor.

În context, Thorsten Schäfer-Gümbel, liderul în exercițiu al SPD, a criticat declarațiile lui Annegret Kramp-Karrenbauer, precizând că noul ministru riscă să construiască ”o politica de înarmare militară în conformitate cu dorințele lui Donald Trump”, aceasta reflectând și poziția oficială de lungă durată a social-democraților germani.

El a mai spus că partenerii de guvernare au convenit asupra bugetului Germaniei, inclusiv cel al Apărării, și că discuția nu poate fi redeschisă. De altfel, Olaf Scholz, ministrul social-democrat al Finanțelor, a frânat demersul, el planificând pentru anul 2020 un buget în valoare de 44,7 miliarde de euro pentru Armata germană, în timp ce Von der Leyen ceruse 47,2 miliarde de euro, ceea ce ar fi reprezentat numai 1,35% din PIB.

Potrivit raportului secretarului general al NATO pentru anul 2018, mai multe state euro-atlantice şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, dar numai șapte ţări au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014 şi cerută insistent de administrația lui Donald Trump.

Alături de SUA, care alocă peste 3,3% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia și Marea Britanie.

Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3%, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington. De asemenea, trei țări – Belgia, Luxemburg și Spania – au alocat sub 1% din PIB pentru Apărare.

Mai mult, raportul anual al NATO indică faptul că 11 aliați sunt mai aproape de nivelul de alocare 1% din PIB, decât cel de 2%.

Cu toate acestea, în 2018, aliații europeni și Canada au sporit cheltuielile lor de apărare cu aproape 4%. Începând cu anul 2016, acești aliați au cheltuit cu 41 de miliarde de dolari mai mult pentru dimensiunea militară, iar această sumă este așteptată să crească până la 100 de miliarde până la finele anului 2020.

Continue Reading

NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO

Published

on

© NATO

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea lui Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO.

Preluarea acestei funcții de înaltă responsabilitate la nivel aliat, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO, reprezintă o recunoaștere deosebită a rolului și contribuției semnificative ale României în cadrul NATO, la 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică”, a scris MAE pe Facebook.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

NATO

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Poziția de secretar general adjunct al NATO, funcția numărul doi în ierarhia civilă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, va fi deținută începând cu octombrie 2019 de către Mircea Geoană, deopotrivă primul român și primul reprezentant din Europa de Est în această poziție.

Până în prezent, cea mai importantă poziție deținută de România în organigrama civilă a NATO a fost funcția de asistent al secretarului general pentru provocări de securitate emergente, post ocupat de ambasadorul Sorin Ducaru în perioada 2013-2017, actualmente director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene.

Mircea Geoană ”va fi primul român care va deține această poziție”, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, după ce a anunțat decizia sa.

Potrivit site-ului NATO, atribuțiile secretarului general adjunct al NATO prevăd sprijinirea activității și a mandatului secretarului general și înlocuirea acestuia la nevoie.

Secretarul general adjunct al NATO este, de asemenea, președintele unui număr important de comitete la nivel înalt, grupuri ad hoc și grupuri de lucru.

În cazul în care este nevoit să îl înlocuiască pe secretarul general al Alianței, secretarul general adjunct îi preia, pentru perioada respectivă, atribuțiile de prezidare a Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism decizional al Alianței, dar și a Grupului pentru Planificare Nucleară, a Consiliului NATO-Rusia și a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic.

Citiți și

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending