Connect with us

NATO

România împlinește astăzi 14 ani de la aderarea la NATO. În premieră, România este statul membru care a investit cei mai mulți bani din buget pentru modernizare militară

Published

on

Pe 29 martie 2018 România sărbătorește 14 de ani de apartenență la NATO, un eveniment important în contextul în care acesta a reprezentat un proiect național transpartinic care a semnificat așezarea țării noastre pe coridorul strategic transatlantic.

La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO alături de alte șase țări prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO. Potrivit legii, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie, anul acesta fiind pe 1 aprilie.

FOTO: Ministerul Apărării Naționale

La 14 ani de la aderare, România este statul membru NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2017 pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 13 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în ceea ce reprezintă o premieră de la accederea țării noastre în clubul de securitate euro-atlantic. Astfel, țara noastră a investit 33% din bugetul destinat Apărării pentru anul 2017, primul an în care România a alocat 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, celălalt criteriu important ce vizează partajarea echitabilă a responsabilităților (burden sharing), un angajament asumat de țările aliate la summitul din Țara Galilor din 2014.

Citiți și Premieră de la aderarea la NATO: România este statul membru care a investit cei mai mulți bani pentru dezvoltarea capabilităților militare în anul 2017 (Raport oficial)

Conform raportului anual al NATO pentru anul 2017, lansat pe 15 martie, România este pe primul loc la nivel aliat ca rată de creștere a bugetului Apărării (de la 1.41% din PIB cheltuiți în 2016 la 1.8% din PIB cheltuiți în 2017) și va aloca anual 2% din PIB până în 2026. Mai mult, potențialul de creștere este evidențiat și de evoluția României în raport cu criteriul de 2%. Astfel, dacă în anul 2016 România s-a aflat pe locul 11 în topul cheltuielilor pentru Apărare, raportul pentru 2017 plasează țara noastră pe locul 6 la egalitate cu Franța.

De altfel, eforturile și angajamentele României în materie de securitate euro-atlantică au fost apreciate și de secretarul general al NATO, care a acordat un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeana.rosecretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după publicarea raportului anual al organizației.

“Vreau să apreciez România, deoarece investește masiv în noi capabilități pentru apărare. România a anunțat că va atinge ținta NATO de 2% pentru cheltuieli militare în 2018, ceea ce reflectă faptul că între aliații europeni România face un pas în față. (…) În 2018, dar și în 2017, România a investit masiv și a crescut considerabil cheltuielile pentru apărare. România face pași majori către consolidarea forțelor sale armate. Mă bucură asta, iar investițiile au efect pe termen lung”, a spus Stoltenberg. (Urmăriți aici interviul)

La 14 ani de la aderarea la NATO și pe fondul deciziilor de la ultimele summit-uri aliate – Țara Galilor și Varșovia – România a făcut pasul spre un semnificativ program de înzestrare ale forțelor militare românești ce au fost aprobate în debutul acestui an, cele privind înzestrarea cu rachete HIMARS, transportoare blindate sau programul corvetelor multifuncționale.

De asemenea, achiziția de referință strategică pentru capabilitățile militare ale României din anul 2017 se reflectă prin semnarea contractului de cumpărare a primului sistem de apărare antiaeriană Patriot, țara noastră urmând să devină a 6-a țară NATO înzestrată cu această capabilitate și prima de pe flancul estic al NATO.

Totodată, la 14 ani de la accederea în Alianța Nord-Atlantică, România este gazda a două structuri NATO (Comandamentul multinațional de Divizie Sud-Est, Unitatea de Integrare a Forțelor), ca parte a măsurilor de reasigurare și de adaptare decise la summit-ul Aliat din Țara Galilor.

Ca parte a măsurilor de descurajare adoptate la summitul de la Varșovia din 2016, scutul antirachetă din România a intrat sub comanda NATO, iar țara noastră a devenit gazda unei brigăzi multinaționale aliate, structură militară pe care o și conduce și care a devenit operațională.

La nivel de angajament militar, România este a patra națiune din NATO contributoare cu forțe la misiunea aliată din Afganistan, iar anul trecut a găzduit cel mai amplu exercițiu anual al NATO – Saber Guardian. La nivelul angajamentui politic, România a găzduit anul acesta prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările NATO de pe flancul estic, format cunoscut drept București 9 și inaugurat în 2015 de către România, alături de Polonia.

La mulți ani României euro-atlantice!

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

MApN: Două bombardiere strategice americane B-1B Lancer au desfășurat, în premieră, antrenamente în spațiul aerian al României

Published

on

© MApN

Două bombardiere strategice americane de tip B-1B Lancer au desfăşurat, vineri, pentru prima dată, activităţi de antrenament în spaţiul aerian al României împreună cu aeronave aparţinând Forţelor Aeriene Române, sub coordonarea Componentei Operaţionale Aeriene din Statul Major al Forţelor Aeriene şi al Forţelor Aeriene Americane dislocate în Europa (USAFE), informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Antrenamentul a inclus misiuni de interceptare şi escortă executate cu aeronave de tip MiG-21 Lancer şi F-16 Fighting Falcon aparţinând Bazei 71 Aeriană de la Câmpia Turzii şi Bazei 86 Aeriană de la Borcea, având ca scop demonstrarea capacităţii de dislocare rapidă a forţelor aliate şi partenere în sud-estul Europei.

“Participarea aeronavelor româneşti la acest tip de activităţi permite antrenarea personalului român în executarea unor astfel de misiuni şi contribuie la dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul aerian prin aplicarea unor proceduri comune. Activităţile de instruire în comun cu partenerul american reprezintă un element-cheie în asigurarea interoperabilităţii şi a succesului în acţiunile militare comune, iar misiunile de acest fel contribuie la consolidarea măsurilor de reasigurare şi sporire a încrederii privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre”, se menţionează în comunicat.

Continue Reading

NATO

Ministerul Apărării Naționale cere aprobarea Parlamentului pentru transformarea Bazei Militare Mihail Kogălniceanu în cea mai mare bază a NATO din Europa de Est

Published

on

© Armata României/ Facebook

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a cerut miercuri încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est, informează Adevărul.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie lucrări la Baza 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.   

România îşi doreşte consolidarea statutului de stat – pol de stabilitate pe flancul estic al UE şi NATO, inclusiv în plan militar, iar acest lucru se face şi prin augmentarea, îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie armată, în special în scop defensiv şi al serviciilor de suport şi apărare asociate. Perspectiva dotării forţelor aeriene cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională ce urmează a se executa pe şi de pe această locaţie presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent în zona aerodromului Mihail Kogălniceanu şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în scrisoarea transmisă conducerii Parlamentului de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă.  

Potrivit documentului, “gama de misiuni care este încredinţată în prezent unităţii, respectiv executarea serviciului de luptă Poliţie Aeriană şi Căutare Salvare, precum şi utilizarea frecventă a facilităţilor existente în operaţiuni de îmbarcare/ debarcare trupe şi materiale necesare teatrelor de operaţii impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condiţiilor minimale pentru desfăşurarea în siguranţă a acelor misiuni”.  

Ministrul Apărării a menţionat mai multe misiuni care urmează să se desfăşoare şi necesită dezvoltarea infrastructurii, printre care “exerciţii şi activităţi de instruire în comun sau activităţi de crosservicing pentru aeronavele din dotarea Forţelor Aeriene române şi ale partenerilor, executarea serviciului de Poliţie Aeriană extins, executarea serviciului de luptă Căutare şi Salvare şi a misiunilor de tip MEDEVAC şi SMMU sau executarea activităţilor de instruire în zbor şi la sol a personalului care deserveşte aeronavele de luptă de tip multirol”.  

Conform sursei citate, investiţia imobiliară este planificată a se realiza în perioada 2020 – 2039, valoarea contractului de achiziţie pentru realizarea proiectului fiind estimată la 2.171 milioane euro, fără TVA, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurilor de achiziţie.   

Proiectul este unul strategic pentru MApN şi are în vedere “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată într-un document al MApN.

Citiți și Extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, discutată de ministrul Apărării și șeful Statului Major cu al doilea cel mai important general din armata SUA

Citiți și MApN: Comitetul executiv româno-american a discutat, la București, despre planurile de extindere ale bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

Continue Reading

NATO

Raport CEPA: Un fost comandant al forțelor SUA în Europa recomandă consolidarea capabilităților României ca “centru de greutate al posturii NATO de descurajare” pe flancul estic

Published

on

© MApN

România este centrul de greutate al posturii NATO de descurajare regională pe flancul estic și are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat, relevă un raport al Center for European Policy Analysis (CEPA) din Washington, singurul think tank din capitala SUA dedicat problematicii Europei Centrale și de Est.

Raportul intitulat “One Flank. One Threat. One presence”/ “Un singur flanc. O singură amenințare. O singură prezență” este realizat de patru autori, inclusiv generalul locotenent Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA în Europa, și reprezintă o pledoarie către decidenții euro-atlantici pentru ca NATO să își asume o strategie cuprinzătoare pentru tot flancul estic și să înlăture o abordare asimetrică.

“Pentru a reduce obiectivul revizionist al Moscovei de a crea o sferă de influență neoimperială, aceștia susțin că NATO ar trebui să înlăture orice asimetrie din poziția actuală a flancului estic, sporindu-și rolul în regiunea largă a Mării Negre în toate domeniile; să consolideze capacitățile de descurajare și de apărare în regiunea Mării Baltice; și să adopte o evaluare comună a amenințărilor pentru a permite reacțiile politice și militare rapide necesare pentru a descuraja agresiunile directe ale Moscovei”, se arată în preambului raportului, care cuprinde nu mai puțin de 141 de referiri la România, una din țările NATO care pledează de mai mulți ani pe o singură prezență înaintată aliată pe flancul estic.

Raportul reprezintă și o continuare a unui document similar realizat în luna noiembrie a anului trecut, tot sub coordonarea lui Ben Hodges, intitulat ”Strengthening NATO’s Eastern Flank – A Strategy for Baltic – Black Sea Coherence”.

Raportul actual oferă o serie de recomandări privind România, cerând consolidarea militară a Armatei României și a structurii de comandă aliată pe teritoriul țării.

Fiind centrul de greutate al descurajării regionale a NATO pe flancul estic, România are nevoie consolidări militare semnificative prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare și completarea arhitecturii regionale de comandă și control aliat“, argumentează autorii.

De altfel, anterior publicării acestui raport, ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă i-a transmis omologului său american Mark Esper că România își dorește sporirea prezenței militare americane pe teritoriul României, mai ales în contextul în care țara noastră urmează să găzduiască o nouă structură NATO pe teritoriul său – Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu. În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București. Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

Reamintim că la summitul NATO din iulie 2018 a fost acceptată propunerea României privind o structură de comandă a apărut în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acest plan se referă a adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. De asemenea, planul a permis și transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania. 

Raportul CEPA recomandă și consolidarea apărării țărmului vestic al Mării Negre prin dezvoltarea în România a unor sisteme NATO A2/AD, alcătuite din sisteme maritime fără pilot și sisteme la sol, inclusiv rachete anti-navă și drone.

Sistemul A2/AD (Anti Access Area Denial) reprezintă definiția generică atribuită spațiilor în care Rusia și-a poziționat sisteme de rachete, transformându-le în zone anti-acces și de excludere, măsură considerată ca fiind disproporționată și agresivă de către NATO. Una dintre aceste zone este regiunea Mării Negre, sistemul A2/AD al Rusiei fiind amplasat în Crimeea, unde Moscova și-a dezvoltat o postură militară pe care România și Alianța Nord-Atlantică o percep ca fiind agresivă și îngrijorătoare.

De asemenea, raportul CEPA recomandă îmbunătățirea capabilităților ISTAR ale României, care cuprind capacități de intelligence, supraveghere, observare și recunoaștere.

“Comandamentul SUA pentru europa (EUCOM) ar trebui să-și concentreze strategiile de implicare militară pentru a ajuta România să-și consolideze capacitatea ISTAR prin instruirea și susținerea specialiștilor”, susțin autorii documentului.

Nu în ultimul rând, raportul recomandă investiții în capabilitățile cibernetice ale României și sprijinirea “potențialului puternic de securitate cibernetică al României, printr-un parteneriat și o colaborare tehnologică mai mare cu SUA”.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending