Președintele interimar Ilie Bolojan va participa marți la summitul extraordinar informal al Partidului Popular European în format de videoconferință și se va adresa, la Palatul Cotroceni, ambasadorilor străini la București, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.

Potrivit programului difuzat de Administrația Prezidențială, Bolojan va participa la summitul PPE începând cu ora 10:00.

De la ora 12:00 este programată întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, prilej cu care șeful interimar al statului român va susține un discurs.

Aceste prime acțiuni de politică externă ale lui Ilie Bolojan vin în contextul în care România nu participă luni la summitul convocat de președintele francez Emmanuel Macron și la care sunt invitați mai mulți lideri europeni pentru a discuta situația din Ucraina și problemele de securitate din Europa.

Vorbind într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la München, ministrul de externe Emil Hurezeanu a precizat că reuniunea europeană de urgență găzduită de președintele francez Emmanuel Macron ar putea avea rolul de a pregăti un summit al Consiliului European în format 27 cât mai curând posibil și că România are toate argumentele pentru a lua parte la aceste discuții, neconfirmând participarea noastră la Paris.

Potrivit surselor de la Palatul Elysee, “președintele Republicii a dorit să inițieze consultări între liderii europeni cu privire la situația din Ucraina și problemele de securitate din Europa”.

Macron va avea o “întâlnire informală luni după-amiaza, 17 februarie, cu șefii de guvern din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Țările de Jos și Danemarca, precum și președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și secretarul general al NATO”, au transmis sursele citate.

Activitatea liderilor care se vor întruni la Paris “poate fi apoi extinsă în alte formate, cu scopul de a reuni toți partenerii interesați de pace și securitate în Europa”.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a atras atenția că ”indirect, orice război comercial între Statele Unite și Uniunea Europeană are impact și asupra României”.

Acesta a susținut luni p conferință de presă în cadrul căreia a prezentat raportul asupra inflației, ocazie cu care a primit și întrebări legate de dinamica comercială de pe scena internațională.

Răspunzând unei întrebări legate de impactul pe care l-ar putea avea măsurile adoptate de SUA asupra României, guvernatorul BNR a apreciat că ”direct, nu”.

”Nu ştiu cât aluminiu şi cât oţel vindem, câteva sute de milioane probabil. Dar indirect, bineînţeles că orice război comercial între Statele Unite şi Europa, Uniunea Europeană, are impact şi asupra României că suntem în această alianţă, în această Uniune Europeană”, a estimat Mugur Isărescu, în contextul în care Statele Unite se află în top patru parteneri comerciali ai țării. 

O altă întrebare a vizat șocul inflaționist pe care l-ar putea provoca un război comercial între Statele Unite și Uniunea Europeană, fapt ce ar avea urmări și asupra eforturilor de reducere a dobânzii de politică monetară.

”În Europa va fi nu numai un impact inflaţionist. Un eventual război comercial cred că va crea recesiune. Atunci lucrurile chiar se complică pentru că noi deja intrăm cu datele actuale, certe –  pentru că aşa facem prognoza – intrăm într-o perioadă de deficit de cerere – de la excedent, de la presiune inflaţionistă, intrăm într-o perioadă de deficit de cerere, adică o influenţă în jos asupra creşterii preţurilor şi un impact mai degrabă negativ asupra creşterii economice. Impactul negativ asupra creșterii economice depinde de calitatea factorilor care contribuie la creșterea economică. Anul trecut am avut o creștere masivă a consumului și nu s-a dus în creștere economică, s-a dus în importuri. Anul acesta, chiar dacă consumul stagnează sau crește foarte puțin, o creștere a absorbției banilor europeni și a investițiilor pe bază de fonduri europene poate să ducă la creștere economică”, a subliniat guvernatorul BNR.

Și pentru că a vorbit de fonduri din partea Uniunii Europene, el a apreciat că ”ar fi foarte rău” ca România să rateze implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

”Ar fi rău și foarte rău, bineînțeles. Cum să ratăm? Să ai bani gratis și noi să ratăm. Trebuie eforturi și mobilizare, mobilizare politică în primul rând, că nu depinde de altceva”, a fost apelul lansat de Mugur Isărescu, într-un răspuns ce a venit tot în urma unei întrebări.

Donald Trump a amenințat joi că își va intensifica ofensiva economică împotriva unora dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Statelor Unite, promițând să impună în câteva săptămâni noi tarife vamale țărilor care vizează produse fabricate în SUA, după ce acesta a decis deja să impună o taxă de import de 25% pentru aluminiul și oțelul care ajunge în Statele Unite, decizie care afectează și Uniunea Europeană.

UE a avertizat că va ”reacționa ferm și imediat împotriva obstacolelor nejustificate din calea comerțului liber și echitabil, inclusiv atunci când tarifele sunt utilizate pentru a contesta politicile legale și nediscriminatorii”.

Comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, responsabil pentru relații interinstituționale și transparență, se va deplasa în această săptămână la Washington pentru reuniuni la nivel înalt, au confirmat pentru Politico Europe oficiali europeni.

Sefcovic urmează să aibă întâlniri cu membri de rang înalt ai administrației lui Donald Trump, inclusiv secretarul pentru comerț Howard Lutnick, reprezentantul comercial al SUA Jamieson Greer – care nu au fost încă confirmați – precum și Kevin Hassett, principalul consilier economic al lui Trump.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat ulterior deplasarea lui Sefcovic.

Rețelele sociale reprezintă principala sursă de informare pentru cetățenii europeni cu vârste între 16 și 30 de ani, conform unui nou sondaj realizat de Parlamentul European, iar majoritatea dintre aceștia sunt conștienți de riscurile dezinformării online.

Creșterea prețurilor și costul vieții reprezintă o preocupare pentru 40% dintre tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care au participat la ultimul sondaj Eurobarometru pentru tineret, publicat luni. Un sfert dintre respondenți consideră că UE ar trebui să își concentreze atenția asupra mediului și schimbărilor climatice în următorii cinci ani, în timp ce 31% consideră că situația economică și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate.

Aproape trei din zece (29%) doresc ca UE să prioritizeze protecția socială, bunăstarea și accesul la îngrijire medicală. Mai mult de una din cinci persoane (27%) au subliniat educația și formarea profesională, locuințele (23%) și apărarea și securitatea UE (21%) ca fiind priorități importante pentru Uniune. 

În 12 state membre, creșterea prețurilor și costul vieții sunt considerate priorități principale pentru UE în următorii cinci ani. Proporția tinerilor care aleg acest subiect ca prioritate variază între 23% în România și 52% în Olanda. În 11 state membre, mai mult de 40% dintre respondenți consideră acest subiect prioritar, inclusiv în Polonia (46%), Slovacia și Franța (ambele 47%). 

În România, 41% dintre respondenți consideră că atât creșterea prețurilor și costul vieții, cât și situația economică și crearea de locuri de muncă sunt priorități pentru UE în următorii cinci ani.

În ceea ce privește subiectul apărării și securității UE, Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%) au cele mai mari ponderi, în timp ce Ungaria (13%) și Spania (14%) înregistrează cele mai mici valori. În ceea ce privește migrarea și azilul, 27% dintre respondenții din Suedia și Olanda consideră că UE ar trebui să acorde prioritate acestui subiect în următorii cinci ani, comparativ cu doar 10% în România și 11% în Ungaria.

Rețelele sociale depășesc televiziunea ca sursă principală de informare

Rețelele sociale sunt principala sursă de informare despre probleme politice și sociale pentru 42% dintre respondenții cu vârste între 16 și 30 de ani, în timp ce televiziunea este a doua sursă cea mai populară (39%). Preferința pentru TV este deosebit de evidentă în rândul celor cu vârste între 25 și 30 de ani. Această grupă de vârstă este, de asemenea, mai predispusă să folosească platforme de știri online și radio decât tinerii cu vârste între 16 și 18 ani. Tinerii participanți (16-18 ani) se bazează mai mult pe rețelele sociale (45%) decât cei cu vârste între 25 și 30 de ani (39%), și au mai multă încredere în prieteni, familie sau colegi pentru informații (29% comparativ cu 23%).

Televiziunea rămâne, de asemenea, sursa principală de informare pentru tinerii din Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%). Platformele de presă online și/sau platformele de știri și radio sunt surse de informare pentru 26% dintre participanții tineri și 16% dintre cei mai vârstnici. În ediția din 2021 a sondajului, principalele surse de știri erau rețelele sociale și site-urile de știri (ambele fiind menționate de 41% dintre respondenți).

Instagram și TikTok sunt cele mai utilizate rețele sociale pentru știri

Platformele de socializare (precum Instagram, TikTok etc.) reprezintă sursa principală de informații despre problemele politice și sociale în 19 din cele 27 de state membre, fiind menționate cel mai frecvent în alte patru state. Ponderea tinerilor care se bazează pe aceste platforme pentru majoritatea informațiilor politice și sociale variază între 33% în Belgia și România și 49% în Spania și 51% în Danemarca.

Instagram este principala platformă pentru obținerea de știri politice și sociale în rândul tinerilor (47%), urmată de TikTok (39%). X (fostul Twitter) este utilizat doar de 21% dintre tineri.

Tinerii sunt conștienți de expunerea lor la dezinformare

O majoritate semnificativă (76%) a tinerilor consideră că au fost expuși anterior la dezinformare și știri false.

În nouă țări din UE, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că au fost expuși la dezinformare „des” sau „foarte des”, cele mai mari procente fiind înregistrate în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%). În schimb, ponderea celor care consideră că nu au fost niciodată expuși la dezinformare și știri false este cea mai mare în România (19%), urmată de Bulgaria (11%).

Așadar, România înregistrează cel mai mare procentaj de respondenți care afirmă că nu au întâlnit nicio dezinformare sau știri false în ultimele șapte zile (19%).

70% dintre participanții la sondaj au fost încrezători că pot recunoaște dezinformarea. Respondenții din Malta și Croația au fost cei mai încrezători în capacitatea lor de a recunoaște dezinformarea, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia au fost cei mai puțin încrezători.

Libertatea de exprimare și gândire este valoarea principală în șapte state membre, iar aceasta este aleasă de majoritatea respondenților din Polonia (56%), Cehia (54%), Olanda (53%) și Portugalia (51%). Cea mai mică pondere a celor care aleg această valoare se regăsește în Cipru (23%), unde valoarea principală este demnitatea umană, inclusiv interzicerea pedepsei cu moartea, torturii sau sclaviei, aleasă de 38% dintre respondenți. În Bulgaria și Danemarca, 36% dintre respondenți aleg această valoare, în timp ce în Ungaria și România, doar puțin peste 21%, iar în Olanda și Portugalia, aproximativ 22%.

În toate statele membre, cel puțin jumătate dintre respondenți sunt în favoarea UE, procentele variind între 50% în Ungaria și 79% în România. În Portugalia, aproape jumătate dintre respondenți (47%) susțin UE și „modul în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest lucru este valabil și pentru cel puțin patru din zece respondenți din Irlanda (45%), România (42%) și Lituania (40%). În Cipru, 61% dintre respondenți sunt în favoarea UE, dar nu și a „modului în care aceasta funcționează în prezent”, iar acest procent se regăsește și în Finlanda (42%), Malta (42%), Croația (41%) și Bulgaria (40%).