Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, a făcut luni un apel către celelalte forțe politice pro-europene din Parlamentul European pentru susținerea sa la șefia executivului european, cu o zi înainte ca liderii naționali să se reunească într-un Consiliu European la Bruxelles pentru a purta primele discuții privind desemnarea viitorilor lideri ai instituțiilor UE.

“Odată campania electorală încheiată, democraţii trebuie să se unească“, a spus Weber luni la Munchen, sediul partidului său, Uniunea Creştin Socială, făcând referire directă la Liberalii europeni, la Verzi și la Socialiștii Europeni, scrie Agerpres.

Weber, care este liderul Partidului Popular European (PPE) în actualul Parlament, candidează pentru influentul post de preşedinte al CE alături de alţi “capi de listă”, între care actualul vicepreşedinte al CE Frans Timmermans (social-democraţi) şi actualul comisar pentru competiţie, Margrethe Vestager (ALDE, liberali).

Argumentul lui Weber se bazează pe faptul că PPE va fi în continuare cel mai puternic partid din Parlamentul European, politicianul german revendicând duminică seară, la Bruxelles, victoria la alegerile europene.

Deşi PPE va fi în continuare cel mai puternic partid din PE, a pierdut 34 de locuri, rămânând în noua legislatură cu 182, conform rezultatelor actualizate luni, iar socialiştii au pierdut 38 de locuri, rămânând cu 147, ceea ce înseamnă că împreună şi-au pierdut majoritatea tradiţională în hemiciclul democrației europene cu 751 de locuri şi vor avea nevoie de noi alianţe. 

Potrivit celor mai recente estimări ale Parlamentului European, PPE, socialiştii, liberalii şi Verzii ar avea împreună 507 locuri, ceea ce ar propulsa o largă majoritate pro-europeană în susținerea noului președinte al Comisiei Europene și a programului său.

Propunerea lui Weber apare în contextul în care oponentul său din partea Socialiștilor Europeni, Frans Timmermans, a făcut un apel similar duminică seară pentru o coaliție a forțelor progresiste.

Mai mult, solicitarea deopotrivă către liberali și Verzi este motivată atât de faptul că, în premieră, cele două familii politice tradiționale nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe politice, cât și de rezultatele foarte bune ale Verzilor, care au devenit a doua forță politică europeană din Germania.

O dificultate sporită în apelul lui Weber este reprezentată de poziția deja anunțată a grupării ALDE + Renaissance-ul lui Emmanuel Macron, care se opun unei legături automate între rezultatele alegerilor europene și persoana desemnată pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, procedură care l-ar favoriza în primul rând pe Manfred Weber.

De altfel, înaintea Consiliului European de marți, președintele francez Emmanuel Macron are mai multe întrevederi cu premierii Spaniei și țărilor de la Vișegrad, lideri din tot spectrul politic european, de la premierul socialist Pedro Sanchez la controversatul lider maghiar Viktor Orban, încă suspendat din forurile PPE.

Consiliul European de marți va deschide tratativele între șefii de stat sau de guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE.

România este al treilea stat din Uniunea Europeană referitor la creșterea prezenței la urne față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană, scrie Reprezentanța Comisiei Europene în România pe pagina sa de Facebook.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51,07 % la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Prin comparație, la nivel european, prezența la vot la alegerile din 2014 au fost prezenți a fost de 42,61%, cu 8,32% mai puțin față de alegerile din acest an.

Citiți și Premieră de la aderarea la UE: Prezența cetățenilor români la alegerile europene a depășit procentul de 50%

În ce privește România, prezența vot la scrutinul din 2019 a crescut cu 18,63% față de alegerile din 2014.

Potrivit Parlamentului European, prezența cea mai ridicată la urne la alegerile din 23-26 mai a fost înregistrată în Belgia (88,47%), Luxemburg (84,1%), Malta (72,7%) Danemarca (66%) și Spania (64,3%).

Un cipriot turc a fost ales în premieră în Parlamentul European, în persoana profesorului de istorie politică de la Universitatea Cipru din capitala Nicosia Niyazi Kizilyurek, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Postul de radio de stat RIK a anunţat duminică intrarea lui Kizilyurek în Parlamentul European, citând comisia electorală.

Profesorul în vârstă de 60 de ani a candidat pe lista partidului AKEL, de stânga. Kizilyurek este un susţinător al reunificării Ciprului de mulţi ani.

Citiți și

Parlamentul European a publicat noi rezultate provizorii: PPE și S&D rămân principalele forțe politice, însă o largă majoritate pro-europeană va necesita un consens cu ALDE+Renaissance și cu Verzii

Rezultate în Europa. Cine sunt câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani. Forțele europene și cele anti-europene își împart dominația în marile țări UE

Din 1974, Cipru a fost divizat între partea nordică turcă nerecunoscută internaţional şi Republica Cipriotă greacă care are capitala la Nicosia.

Insula Cipru este în întregime membră a UE. Totuşi, legea UE şi reglementările comunitare nu se aplică în partea nordică a insulei, care este ocupată de Turcia.