COMISIA EUROPEANA
România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019
Published
4 years agoon

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE. În aceeași zi, președintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere la Palatul Cotroceni cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul justiției Cătălin Predoiu, după ce șeful statului a anunțat săptămâna trecută că va insista pentru repararea legilor justiției.
La șase ani distanță de la publicarea primului și singurului raport pe corupție din toate țările UE, executivul european a prezentat miercuri primul raport privind statul de drept care analizează situațiile din fiecare stat membru și care constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință. Primul raport realizat vreodată de Comisia Europeană cu privire la situaţia statului de drept în ţările membre evidenţiază provocări pentru media şi sistemul judiciar ca riscuri esenţiale pentru susţinerea standardelor democratice.
Cu privire la subminarea independenţei sistemului judiciar, raportul Comisiei cuprinde critici la adresa Poloniei şi Ungariei, dar şi a Bulgariei, României, Croaţiei şi Slovaciei. Raportul detaliat privind România este disponibil aici.
România, în raportul privind statul de drept: Provocările din 2017-2019 au afectat sustenabilitatea reformelor anticorupție. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese/ Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România
În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV).
“În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.
Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.
Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.
“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.
În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.
“În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.
La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.
“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.
Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.
În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.
“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.
Context
Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.
Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.
Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”
Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace
MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa
MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei
MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin
“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România
COMISIA EUROPEANA
MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții
Published
19 hours agoon
February 14, 2025
Țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar, conform unui plan anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Conferința de Securitate de la München.
Vorbind vineri la Conferința de Securitate, von der Leyen a declarat că dorește să activeze o clauză de urgență care ar permite guvernelor o mai mare marjă de manevră, astfel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar strict controlat.
“Voi propune activarea clauzei de exceptare pentru investițiile în apărare. Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a spus ea, într-un discurs în care i-a urmat pe scenă președintelui german Frank-Walter Steinmeier și l-a precedat pe cel al vicepreședintelui american J.D. Vance.
Spre surprinderea multora, șefa Comisiei Europene a sugerat pentru prima dată utilizarea clauzei de urgență în timpul primului summit al apărării europene, organizat pe 3 februarie, la Palatul Egmont din Bruxelles. Atunci, von der Leyen a arătat disponibilitatea Comisiei Europene pentru flexibilizarea regulilor din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere.
“Sunt dispusă să explorez și voi utiliza întreaga gamă de flexibilități de care dispunem în noul Pact de stabilitate și creștere pentru a permite o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare“, a spus ea, în urmă cu mai bine de 10 zile.
În temeiul Pactului de stabilitate și creștere, statele membre sunt obligate să pună în aplicare o politică fiscală care vizează menținerea deficitului public sub 3% din PIB și a datoriei sub 60% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.
În discursul său de vineri susținut la München, von der Leyen a declarat că Europa se află “acum într-o altă perioadă de criză care justifică o abordare similară” cu cea a pandemiei Covid-19.
Până în prezent, ministerele de finanțe din statele membre au discutat doar extinderea definiției investițiilor în apărare la personalul militar și la întreținerea echipamentelor.
Deși acest lucru ar oferi țărilor o mai mare marjă de manevră pentru creșterea cheltuielilor militare, statele foarte îndatorate, precum Spania, Franța și Italia, îl consideră insuficient.
În plus față de relaxarea normelor fiscale, Ursula von der Leyen a declarat că va prezenta și un „pachet mai amplu” de măsuri de creștere a cheltuielilor, adaptat fiecăreia dintre cele 27 de capitale în funcție de nivelul cheltuielilor de apărare.
“Acum este momentul să mutăm munții în Uniunea Europeană”, a declarat fostul ministru german al apărării.
Comisia Europeană va permite să caute să canalizeze mai multe investiții private către apărare și să lanseze proiecte comune de interes comun – la fel cum face deja blocul continental în ceea ce privește inițiativele privind energia curată – acoperind aspecte precum apărarea aeriană avansată.
“Să nu existe nicio îndoială, cred că atunci când vine vorba de securitatea europeană, Europa trebuie să facă mai mult și trebuie să aducă mai mult la masă. Avem nevoie de o creștere a cheltuielilor europene în domeniul apărării”, a declarat von der Leyen.
COMISIA EUROPEANA
MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”
Published
20 hours agoon
February 14, 2025
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că forțarea Ucrainei să încheie un acord prost pentru a pune capăt războiului cu Rusia ar dăuna intereselor SUA.
“Voi fi foarte limpede. O Ucraină eșuată ar slăbi Europa, dar ar slăbi și Statele Unite”, a afirmat von der Leyen, într-un discurs susținut pe podiumul Conferinței de Securitate de la München, care este umbrită de incertitudinea cu privire la politica SUA față de Ucraina.
Șefa Comisiei Europene l-a îndemnat pe Trump să lucreze împreună pentru o “pace justă”.
“Let me be very clear. A failed #Ukraine would weaken #Europe, but it would also weaken the #US.”
— @EU_Commission President @vonderleyen at #MSC2025— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 14, 2025
De asemenea, ea a declarat că Uniunea Europeană trebuie să își crească drastic cheltuielile de apărare și a propus relaxarea regulilor stricte ale blocului privind datoriile ca o modalitate de a face posibilă o astfel de creștere.
“Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a declarat aceasta, având în vedere că statele membre ale UE sunt obligate să își mențină deficitul sub 3% și rata datoriei sub 60% din PIB.
Șefa Comisiei Europene s-a întâlnit în capitala Bavariei cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, reconfirmându-i liderului de la Kiev dorința de a intensifica eforturile pentru accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa. În schimb, președintele ucrainean va avea întrevederi cu delegația americană condusă de vicepreședintele J.D. Vance.
Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.
Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a respins o “pace care este o capitulare” în Ucraina și a făcut apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă. De la Berlin, cancelarul demisionar olaf Scholz a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.
“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus și Donald Tusk, premierul polonez, într-o discuție de coordonare cu mai mulți lideri europeni înainte de Conferința din capitala Bavariei.
Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.
COMISIA EUROPEANA
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu a avut o întâlnire cu reprezentanți din industria auto: Este motorul economiei europene, contribuind la PIB-ul UE cu aproape 1 trilion de euro
Published
1 day agoon
February 14, 2025By
Teodora Ion
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză, a avut joi o întâlnire cu reprezentanți din diverse domenii ale industriei auto, care este răspunzătoare de 13 milioane de locuri de muncă în Europa, dintre care 230.000 doar în România, generând o contribuție la PIB-ul UE de aproape un trilion de euro.
”Astăzi m-am întâlnit cu reprezentanți din diverse domenii ale industriei auto precum: transport, producție, cât și voci importante din domeniul investițiilor europene. Mă preocupă în mod deosebit expertiza valoroasă pe care o pot oferi ei pentru a înțelege cum Europa poate sprijini sectorul auto”, a anunțat Mînzatu într-un mesaj publicat pe Facebook.
Aceasta a atras atenția că industria auto din Europa, ”motorul economiei europene”, ar putea pierde 400.000 de locuri de muncă până în 2040, iar 2,4 milioane de angajați vor avea nevoie de o recalificare a competențelor până în 2030, factorii determinanți ai acestui scenariu fiind:
- concurența cu SUA și China,
- lipsa competențelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) în sectorul industrial;
- costurile mari de producție.
”Pe 5 martie vom lansa un Plan Strategic de Acțiuni pentru educația în domeniul STEM, care este o componentă cheie a inițiativei Uniunea Competențelor. Acest plan va oferi instrumentele necesare pentru dezvoltarea competențelor de bază în STEM, solicitate în mai multe sectoare ale economiei, inclusiv în industria auto. Sunt deschisă pentru o colaborare strânsă cu industria auto, sindicatele și instituțiile de învățământ pentru a crea parteneriate durabile, care vor pregăti viitorii profesioniști de pe piața auto. Este necesar să acordăm o atenție deosebită consolidării învățământului profesional și tehnic”, a mai spus vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, însărcinată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să conducă acest dialog, la finalul căruia instituția europeană va veni cu un plan de acțiune pentru sectorul auto.
Uniunea Europeană se află într-o cursă contracronometru pentru recuperarea decalajului de competitivitate în raport cu alte puteri globale precum Statele Unite sau China.
Aceste eforturi care necesită fonduri au determinat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să anunțe la finalul lunii ianuarie prima inițiativă majoră a noului său mandat, Busola Competitivității, care stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate fiecare dintre imperativele identificate de fostul premier italian și președinte al BCE Mario Draghi în raportul privind competitivitatea UE:
- eliminarea decalajului în materie de inovare
- o foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate
- reducerea dependențelor excesive și creșterea securității
Cei trei piloni sunt completați de cinci factori orizontali favorizanți, care sunt esențiali pentru a sprijini competitivitatea în toate sectoarele:
- simplificare
- reducerea barierelor din calea pieței unice
- finanțarea competitivității
- promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate
- o mai bună coordonare a politicilor la nivelul UE și la nivel național
Un rol central în implementarea acestei Busole a Competitivității îl va avea vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu, care și-a fixat deja prioritățile în această direcție, printre ele fiind și Uniunea Competențelor, dar și locuri de muncă de calitate.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace

MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa

MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei

MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin

“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

MSC 2025 | “Nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”, îi transmite Zelenski lui Trump, având alături senatori republicani și democrați

Ilie Bolojan, după discursul lui Vance la München: România rămâne un aliat de încredere pentru o UE coezivă, un NATO puternic și un parteneriat transatlantic solid

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ5 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 day ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- EDITORIALE5 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA2 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA1 day ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui