Connect with us

INTERNAȚIONAL

România în tabăra câștigătorilor la summitul NATO în care și cele mai sigure ape strategice s-au dovedit dificil de navigat

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

Summitul NATO de la Bruxelles a demonstrat că până și cele mai sigure ape strategice se pot dovedi dificil de navigat. Cu o Declarație Finală cu mult fond, dublată și de o declarație politică privind securitatea și solidaritatea transatlantică, summitul a lăsat impresia unei soluționări rapide în cadru aliat a discordiilor și animozităților politice între președintele american și mai mulți lideri europeni. În schimb, dârele lăsate în urmă de mai multe tendințe de reașezare a relației occidentale într-o nouă siluetă strategică nu au ocolit nici NATO.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Semnalele unei ruperi de ritm în discursul exclusiv politic s-au întețit atunci când președintele american, Donald Trump, și-a anulat toate reuniunile bilaterale programate pentru a doua zi a summit-ului, inclusiv cea cu președintele Klaus Iohannis. Atmosfera a devenit una tensionată pe măsură ce informațiile curgeau fluid: partenerii din Georgia și Ucraina au fost invitați să se retragă din sala unde se discuta situația de securitate la Marea Neagră, deoarece tema celor minim 2% din PIB pentru Apărare devenise muniție pentru o reuniune de criză în care protaganiștii erau președintele american Donald Trump și o parte din aliații europeni în frunte cu un cancelar german vexat de acuzațiile anterioare, dar tenace, ale liderului american privind relația energetică Berlin-Moscova.

La capătul celor două zile, am rămas cu un contrast: între documentul strategic definitoriu al unui summit NATO și declarațiile care au împins Consiliul Nord-Atlantic într-o reuniune cu scântei și cu descărcări de argumente politice. Toate acestea, au dat un tuș unic unui summit care, ieșind din învălmășeala politică, a livrat pe fond și în substanță. Și întrebarea la care încercăm să răspundem este What’s in for us?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Pentru România, în schimb, cea mai delicată temă a summitului NATO – burden sharing-ul – a fost cartea strategică a delegației țării noastre, condusă de președintele Klaus Iohannis și secondat de ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, ministrul Apărării, Mihai Fifor, șeful Statului Major General, Nicolae Ciucă, consilierii prezidențiali Bogdan Aurescu și Ion Oprișor și echipa delegației permanente a României la NATO în frunte cu ambasadorul Stelian Stoian.

În avanpremiera summit-ului, datele prezentate de către secretarul general al NATO au arătat că țara noastră este încadrată în clubul celor 8 națiuni NATO care alocă minim 2% din PIB pentru Apărare în 2018 și că România se menține în top-ul țărilor aliate care alocă cea mai mare pondere din bugetul lor militar pentru înzestrare cu tehnici și capacități. Acestor realități le putem atașa și inspirata decizie națională la nivel CSAT de a anunța creșterea numărului de efective românești prezente la misiuni și în teatre de operații internaționale, cu o suplimentare însemnată pentru misiunea NATO în Afganistan.

Culoarul era, astfel, larg deschis pentru ca mizele României să fie reflectate în Declarația Finală a summitului aliat. De remarcat că rezultatele culese de România trebuie parcurse prin următoarea axiomă: cea a realizărilor naționale puse în contextul măsurilor ample luate de NATO, decizii colective care fac Alianța mai puternică în fața amenințărilor.

Sub genericul obiectivelor înșiruite anterior – unitate transatlantică, apărare și descurajare pe flancul estic și stabilitate la Marea Neagră – România a semnat o Declarație Finală în care este menționată oferta țării noastre pentru a găzdui o capacitate terestră de comandă și control la nivel corp de armată, în care sunt recunoscute ambițiile de dezvoltare a capacității brigăzii multinaționale din România de a contribui la întărirea posturii de apărare și descurajare a Alianței și în care regiunea Mării Negre rămâne o prioritate pe agenda de securitate euro-atlantică. O conexiună rapidă între sfera realizărilor naționale și cea a măsurilor ample adoptate de NATO evidențiază decizia transformării structurii de comandă aliate și o postură avansată coerentă și unitară, inclusiv pe flancul estic.

Pentru a fi înțelese, cele trei aspecte trebuie analizate în retrospectivă cu precedentele două summit-uri (Țara Galilor și Varșovia), dar și în perspectivă cuplată cu alte decizii adoptate anul acesta la Bruxelles.

Un centru de comandă pe teritoriul României pentru cel mai mare plan de reîntărire militară adoptat de NATO

Formularea din Declarația Finală cu privire la comandamentul terestru este una soft, în care aliații iau notă de oferta României în această regiune, precum și de ofertele Danemarcei, Estoniei și Letoniei în nord. În realitate, această formulare dă startul pregătirilor pentru înființarea acestui comandament de aproximativ 400 de ofițeri de Stat Major, agreement-ul politic fiind acum urmat de cele mai importante etape, și anume planificare militară la nivel NATO, noi decizii la nivel ministerial și negocieri bilaterale cu state membre pentru componența sa. 

FOTO: NATO

Amplasarea unui astfel de centru de comandă în România necesită un zoom-out în linie cu deciziile NATO de la Bruxelles și situația deja existentă la nivel aliat. Mai întâi, NATO a decis la Bruxelles asupra celui mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Prin acesta, Alianța și-a transformat structura de comandă prin decizia înființării a două noi comandamente, unul în SUA pentru securizarea liniilor de comunicare transatlantică și un altul în Germania, pentru logistică și mobilitate militară. Subsecvent acestei modernizării a lanțului de comandă NATO va aduce în scenă, până în 2020, ”Cei patru 30”, așa numita Readiness Initiative prin care 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile și vor constitui noua prezență avansată. În al doilea rând, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București. Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria,  înființate prin măsurile de reasigurare din Țara Galilor, împreună cu brigada de la Craiova, înființată prin deciziile de descurajare și apărare de la Varșovia, se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

Continuitatea post-Varșovia: Brigada multinațională de la Craiova devine pol de securitate, iar delimitările nord-sud pe flancul estic dispar

Dezvoltarea brigăzii multinaționale de la Craiova, înființată în baza deciziilor de la summitul de la Varșovia, și transformarea ei într-un pol de securitate este o decizie care se înscrie în logica noii posturi de apărare și descurajare, o postură concretizată printr-o prezență avansată NATO, fără delimitări între nordul și sudul flancului estic. În contrast însă, paragraful 25 al Declarației de la Bruxelles arată o menținere a prezenței la nivel de batalioane în Polonia și țările baltice, în timp ce ce paragraful 26 indică un nivel avansat în dezvoltarea capacității brigăzii din România, concepută inițial ca o unitate de instruire a trupelor terestre.

Marea Neagră nu mai este Fata Morgana summit-urilor NATO, ci prioritate strategică

Faptul că tema securității la Marea Neagră nu a fost colorată strident prin declarații politice și așteptări grandioase anterioare summit-ului a fost un lucru de bun augur. La Summitul din 2016, când așteptările privind Marea Neagră au fost desenate până la perpetuarea publică a ipotezei unei flote aliate în regiune, rezultatele au culminat cu măsuri aeriene și maritime destinate să sporească prezența NATO în Marea Neagră și cu o condamnare fără echivoc a activității militare a Rusiei în zonă.

FOTO: NATO

Declarația de la Bruxelles andosează Marea Neagră prin cea mai înaltă formulare a deciziilor NATO: ”Am agreat să consolidăm postura de apărare și descurajare a Alianței în toate domeniile. Întărim postura noastră maritimă și am luat măsuri concrete de îmbunătățire a cunoașterii situaționale maritime de ansamblu. Am pregătit evaluări strategice pentru Marea Baltică și Marea Neagră, pentru Atlanticul de Nord și pentru Marea Mediterană” (paragraful 19). În decupajul strategic al dimensiunii de sud a flancului estic, referirile la România și la Marea Neagră sunt și mai consistente, aliații din NATO hotărând că „sunt necesare în continuare eforturi suplimentare” având baza celor concretizate la Varșovia în urmă cu doi ani.

Angajamentul strategic a fost îmbrăcat și printr-o înaltă expresie politică a interesului NATO pentru regiunea Mării Negre. La inițiativa României, Alianța a găzduit reuniunea comună cu partenerii din Georgia și Ucraina având ca temă, în premieră, situația de securitate în zona Mării Negre. Deși întreruptă în vârtejul crizei privind cheltuielile militare ale apărării, reuniunea rămâne un semnal clar că Marea Neagră este între primele linii ale agendei aliate, iar această statură intră tot în contul realizărilor României.

Realizările României la summit nu se opresc la graniță

Rezultatele acestui summit pentru România transcend capitolul realizărilor naționale. Spre deosebire de Comunicatul Final de la Varșovia, Declarația Finală de la Bruxelles începe cu un paragraf dedicat reafirmării angajamentului pentru articolul V pentru apărare colectivă prin care un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor. În esență, piatra de temelie care ține aliații NATO împreună de șapte decenii.

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid. Repetarea, pentru al treilea summit consecutiv, a faptului că aliații din NATO ”nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei” conferă trăsături puternice abordării Alianței față de Moscova.

Elementul major de noutate la acest capitol este dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina. O poziționare aliată care apare la doi ani distanță după ce România, prin negocierile purtate, a obținut un paragraf distinct pentru sprijinirea reformelor democratice în Republica Moldova la summit-ul de la Varșovia.

În urmă cu doi ani, încheiam evaluarea rezultatelor României la summitul de la Varșovia precizând că ele ”vor fi un succes la concretizare. Startul negocierilor pentru aplicarea deciziilor s-a dat, dar cel mai important: avem cadrul strategic definit în termeni oficiali”.

Bruxelles, iulie 2018? România și-a pavat încă o dată calea transatlantică, iar argumentele de mai sus rămân valabile.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NEWS

Guvernul Dăncilă lucrează la prima strategie națională pentru Inteligența Artificială, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019

Published

on

România se află în proces de elaborare a primei strategii naționale în domeniul Inteligenței Artificiale, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019, a afirmat, miercuri, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Alexandru Petrescu, în cadrul reuniunii Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de la Paris, informează Digi24.

”Vom lucra pentru adoptarea inteligenţei artificiale în condiţii de siguranţă în toate aspectele vieţii cotidiene şi economice, vom sprijini cercetarea fundamentală pentru a dezvolta o inteligenţă artificială autentică şi vom realiza aceste obiective fundamentale în viitorul apropiat, punând în centrul preocupării noastre valorile şi drepturile omului. Suntem în proces de elaborare a primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale, care va fi postată pentru dezbatere publică până la finele anului 2019. În calitate de stat care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România a sprijinit negocierile cu succes în cadrul Programului Europa Digitală, program ce deţine o componentă de finanţare dedicată adoptării Inteligenţei Artificiale (inclusiv dezvoltării cunoştinţelor digitale asociate acesteia). Nu în ultimul rând, lucrăm cu Comisia Europeană şi cu puternicul sector IT din România să potenţăm reţelele de inovare digitală europeană cu iniţiative asociate Inteligenţei Artificiale”, a spus oficialul român.

Ministrul a menționat că România este ferm angajată pe drumul de tranziție etapizată, eficace și sustenabilă către o societate susținută de Inteligența Artificială.

”România va adera la Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială, alături de cele 36 de ţări membre ale Organizaţiei, două state candidate şi trei aspirante la statutul de membru OCDE din America Latină, în prezenţa secretarului general al OCDE, José Ángel Gurria, şi a prim-ministrului Slovaciei, Peter Pellegrini – ţara care deţine preşedinţia Ministerialei OCDE. Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială reprezintă primul instrument de cooperare interguvernamentală în domeniu, iar România este singura ţară europeană non-membră a OCDE care aderă la aceste recomandări”, a spus Petrescu, potrivit Agerpres.

Alexandru Petrescu a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), eveniment cu tema principală tranziţia digitală.

Summitul digital al OECD a prezentat principalele constatări și mesaje politice din ultimii doi ani de activitate ai organizației în acest domeniu. Acesta a reunit factorii de decizie la nivel înalt responsabili cu politicile legate de economia digitală și părțile interesate, facilitând schimbul de opinii și de experiență în jurul celor șapte piloni ai cadrului strategic integrat Going Digital al OCDE: inovarea, asigurarea locurilor de muncă, promovarea prosperității sociale, consolidarea încrederii și favorizarea deschiderii pieței.

Recunoscând că inteligența artificială (AI) este un factor-cheie al tranziției digitale și că fiabilitatea sistemelor AI este esențială pentru difuzarea lor și desăvârșirea completă a tehnologiei, OCDE dezvoltă reguli de bază privind inteligența artificială pentru a menține o abordare axată pe om asupra AI.

Continue Reading

NEWS

Infografic Monitorul Social: Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990

Published

on

Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990, relevă Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Infograficul porneşte de la datele sintetizate în cadrul proiectului V-Dem (Varieties of democracy). Proiectul definește cinci dimensiuni integratoare ale democrației: electorală, liberală, participativă, deliberativă și egalitară. Datele acoperă perioada 1789-2018 pentru 201 țări. Fiecare este exprimată prin câte un indice care, la rândul său, agregă câteva zeci de indicatori.

Datele arată că, după o creștere relativ constantă de aproape trei decenii, valorile pentru România ale tuturor celor cinci indici principali s-au prăbușit, în anii 2017 și 2018, până aproape de valorile din 1990.

© monitorulsocial.ro

Astfel, dacă în 2016, România înregistra un scor de 0.59, reprezentând media celor cinci dimensiuni ale democrației, în 2018 aceasta cunoaște un declin, până la valoarea de 0.44.

Cea mai abruptă involuție privind indicii democrației a cunoscut-o Albania (1.92, în 2016, comparativ cu 0.37, în 2018).

Un declin privind media celor cinci indici ai democratiei poate fi sesizat și în Franța, cu un scor de 0.83 în 2016, comparativ cu 0.74 în 2018.

Statele care au avut un parcurs liniar sunt Finlanda (0.76), Luxemburg (0.76) și Regatul Unit (0.77).

Infograficul poate fi consultat aici:

https://monitorsocial.ro/indicator/valorile-indicatorilor-pentru-democratie-s-au-prabusit-in-romania/

Datele utilizate pot fi consultate aici:

https://monitorsocial.ro/data/778/ 

Citiți și:
Raport Freedom House „Confruntarea cu illiberalismul”: 19 din 29 de state au obținut scoruri mai reduse ale democrației, cel mai puternic declin în ultimii 23 de ani. Cu cât s-a depreciat scorul democrației pentru România
World Justice Project: România, pe locul locul 29 din 113 ţări în ceea ce priveşte statul de drept
Raport Freedom House 2018: România, considerată o ”națiune liberă” în timp ce la nivel mondial s-a înregistrat al 13-lea an consecutiv în care democrația este în declin

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Nicio picătură de petrol iranian nu va mai ajunge în Turcia, după ce aceasta a revenit asupra decizei de a importa țiței de la principalul său furnizor, pe fondul sancțiunilor impuse de SUA

Published

on

Turcia și-a închis porturile pentru navele petroliere iraniene, respectând pe deplin sancțiunile impuse de S.U.A. împotriva principalului său furnizor, în ciuda faptului că Ankara a criticat în mod public mișcarea Statelor Unite de a elimina scutirile de la import, avertizând totodată în legătură cu dificultatea de a găsi producătorilor alternativi, relatează Agerpres și Reuters

Decizia Statelor Unite de a reînnoi pe deplin sancțiunile asupra Iranului au pus capăt unei perioade de concesie de șase luni pentru Turcia și alți șapte importatori mari, deoarece Washingtonul încearcă izolarea Iranul și slăbirea economiei alimentată consistent din exporturile de petrol.

Administraţia Trump a impus din nou sancţiuni regimului de la Teheran după ce a părăsit, în urmă cu un an, Acordul Nuclear, pe motivul că acesta ar fi prea lax şi că nu abordează alte comportamente ,,destabilizatoare” ale Iranului în Orientul Mijlociu.  Aceste sancţiuni interzic în special exporturile de petrol şi vizează, de asemenea, orice ţară care ar continua să cumpere produsul din Iran.

Opt ţări, printre care Turcia, China, India şi Japonia au beneficiat iniţial de o derogare pentru a continua să importe petrol din Iran, derogare ce nu a mai fost reînnoită după încetarea sa pe 2 mai.

După anunţul deciziei SUA de a nu reînnoi derogările, Ankara a lăsat inițial să se înţeleagă că nu se va conforma, dar se pare că a revenit asupra deciziei. 

,,Nu vom accepta sancţiuni şi constrângeri unilaterale privind modul în care ne gestionăm relaţiile cu vecinii”, a declarat ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, pe Twitter.


 

Conformarea la politica de sancțiuni a SUA împotriva Iranului permite Turciei să evite sancționarea sa, chiar dacă legăturile cu aliatul NATO sunt tensionate pe mai multe alte fronturi, inclusiv în legătură cu cumpărarea planificată a sistemului de apărare antirachetă S-400, produs în Rusia.

Partea americană denunţă această achiziţie şi ameninţă, pe de o parte, să nu livreze părţii turce avioanele de vânătoare F-35 şi, pe de altă parte, să impună sancţiuni economice.

Cu toate acestea, adjunctul lui Mehmet Cavusoglu, Yavuz Selim Kirandu, a reiterat poziția fermă a Turciei privind achiziționarea sistemului, în marja unei vizite la Washington.

,,Este un acord încheiat” a afirmat miercuri la Washington Yavuz Selim Kirandu, reafirmând poziţia ţării sale, de ne-renunţare la contractul cu Moscova, relatează Agerpres. 

Pentru detensionarea situației, guvernul turc a propus administraţiei americane crearea unui grup de lucru comun cu caracter tehnic pentru a înlătura suspiciunile SUA, care se tem că tehnologia bateriilor S-400 va servi la colectarea de date tehnologice privind avioanele militare ale NATO, la care Rusia va putea să aibă astfel acces.

În orice caz, în ceea ce privește importul de petrol din Iran, Tupras, cea mai mare rafinărie din Turcia  a cerut Washingtonului să prelungească exceptarea de la import după 1 mai, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile, însă, atunci când nu a fost acordată, compania a precizat că va opri toate importurile din Iran, informează Reuters. 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending