Connect with us

INTERNAȚIONAL

România în tabăra câștigătorilor la summitul NATO în care și cele mai sigure ape strategice s-au dovedit dificil de navigat

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

Summitul NATO de la Bruxelles a demonstrat că până și cele mai sigure ape strategice se pot dovedi dificil de navigat. Cu o Declarație Finală cu mult fond, dublată și de o declarație politică privind securitatea și solidaritatea transatlantică, summitul a lăsat impresia unei soluționări rapide în cadru aliat a discordiilor și animozităților politice între președintele american și mai mulți lideri europeni. În schimb, dârele lăsate în urmă de mai multe tendințe de reașezare a relației occidentale într-o nouă siluetă strategică nu au ocolit nici NATO.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Semnalele unei ruperi de ritm în discursul exclusiv politic s-au întețit atunci când președintele american, Donald Trump, și-a anulat toate reuniunile bilaterale programate pentru a doua zi a summit-ului, inclusiv cea cu președintele Klaus Iohannis. Atmosfera a devenit una tensionată pe măsură ce informațiile curgeau fluid: partenerii din Georgia și Ucraina au fost invitați să se retragă din sala unde se discuta situația de securitate la Marea Neagră, deoarece tema celor minim 2% din PIB pentru Apărare devenise muniție pentru o reuniune de criză în care protaganiștii erau președintele american Donald Trump și o parte din aliații europeni în frunte cu un cancelar german vexat de acuzațiile anterioare, dar tenace, ale liderului american privind relația energetică Berlin-Moscova.

La capătul celor două zile, am rămas cu un contrast: între documentul strategic definitoriu al unui summit NATO și declarațiile care au împins Consiliul Nord-Atlantic într-o reuniune cu scântei și cu descărcări de argumente politice. Toate acestea, au dat un tuș unic unui summit care, ieșind din învălmășeala politică, a livrat pe fond și în substanță. Și întrebarea la care încercăm să răspundem este What’s in for us?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Pentru România, în schimb, cea mai delicată temă a summitului NATO – burden sharing-ul – a fost cartea strategică a delegației țării noastre, condusă de președintele Klaus Iohannis și secondat de ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, ministrul Apărării, Mihai Fifor, șeful Statului Major General, Nicolae Ciucă, consilierii prezidențiali Bogdan Aurescu și Ion Oprișor și echipa delegației permanente a României la NATO în frunte cu ambasadorul Stelian Stoian.

În avanpremiera summit-ului, datele prezentate de către secretarul general al NATO au arătat că țara noastră este încadrată în clubul celor 8 națiuni NATO care alocă minim 2% din PIB pentru Apărare în 2018 și că România se menține în top-ul țărilor aliate care alocă cea mai mare pondere din bugetul lor militar pentru înzestrare cu tehnici și capacități. Acestor realități le putem atașa și inspirata decizie națională la nivel CSAT de a anunța creșterea numărului de efective românești prezente la misiuni și în teatre de operații internaționale, cu o suplimentare însemnată pentru misiunea NATO în Afganistan.

Culoarul era, astfel, larg deschis pentru ca mizele României să fie reflectate în Declarația Finală a summitului aliat. De remarcat că rezultatele culese de România trebuie parcurse prin următoarea axiomă: cea a realizărilor naționale puse în contextul măsurilor ample luate de NATO, decizii colective care fac Alianța mai puternică în fața amenințărilor.

Sub genericul obiectivelor înșiruite anterior – unitate transatlantică, apărare și descurajare pe flancul estic și stabilitate la Marea Neagră – România a semnat o Declarație Finală în care este menționată oferta țării noastre pentru a găzdui o capacitate terestră de comandă și control la nivel corp de armată, în care sunt recunoscute ambițiile de dezvoltare a capacității brigăzii multinaționale din România de a contribui la întărirea posturii de apărare și descurajare a Alianței și în care regiunea Mării Negre rămâne o prioritate pe agenda de securitate euro-atlantică. O conexiună rapidă între sfera realizărilor naționale și cea a măsurilor ample adoptate de NATO evidențiază decizia transformării structurii de comandă aliate și o postură avansată coerentă și unitară, inclusiv pe flancul estic.

Pentru a fi înțelese, cele trei aspecte trebuie analizate în retrospectivă cu precedentele două summit-uri (Țara Galilor și Varșovia), dar și în perspectivă cuplată cu alte decizii adoptate anul acesta la Bruxelles.

Un centru de comandă pe teritoriul României pentru cel mai mare plan de reîntărire militară adoptat de NATO

Formularea din Declarația Finală cu privire la comandamentul terestru este una soft, în care aliații iau notă de oferta României în această regiune, precum și de ofertele Danemarcei, Estoniei și Letoniei în nord. În realitate, această formulare dă startul pregătirilor pentru înființarea acestui comandament de aproximativ 400 de ofițeri de Stat Major, agreement-ul politic fiind acum urmat de cele mai importante etape, și anume planificare militară la nivel NATO, noi decizii la nivel ministerial și negocieri bilaterale cu state membre pentru componența sa. 

FOTO: NATO

Amplasarea unui astfel de centru de comandă în România necesită un zoom-out în linie cu deciziile NATO de la Bruxelles și situația deja existentă la nivel aliat. Mai întâi, NATO a decis la Bruxelles asupra celui mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Prin acesta, Alianța și-a transformat structura de comandă prin decizia înființării a două noi comandamente, unul în SUA pentru securizarea liniilor de comunicare transatlantică și un altul în Germania, pentru logistică și mobilitate militară. Subsecvent acestei modernizării a lanțului de comandă NATO va aduce în scenă, până în 2020, ”Cei patru 30”, așa numita Readiness Initiative prin care 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile și vor constitui noua prezență avansată. În al doilea rând, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București. Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria,  înființate prin măsurile de reasigurare din Țara Galilor, împreună cu brigada de la Craiova, înființată prin deciziile de descurajare și apărare de la Varșovia, se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

Continuitatea post-Varșovia: Brigada multinațională de la Craiova devine pol de securitate, iar delimitările nord-sud pe flancul estic dispar

Dezvoltarea brigăzii multinaționale de la Craiova, înființată în baza deciziilor de la summitul de la Varșovia, și transformarea ei într-un pol de securitate este o decizie care se înscrie în logica noii posturi de apărare și descurajare, o postură concretizată printr-o prezență avansată NATO, fără delimitări între nordul și sudul flancului estic. În contrast însă, paragraful 25 al Declarației de la Bruxelles arată o menținere a prezenței la nivel de batalioane în Polonia și țările baltice, în timp ce ce paragraful 26 indică un nivel avansat în dezvoltarea capacității brigăzii din România, concepută inițial ca o unitate de instruire a trupelor terestre.

Marea Neagră nu mai este Fata Morgana summit-urilor NATO, ci prioritate strategică

Faptul că tema securității la Marea Neagră nu a fost colorată strident prin declarații politice și așteptări grandioase anterioare summit-ului a fost un lucru de bun augur. La Summitul din 2016, când așteptările privind Marea Neagră au fost desenate până la perpetuarea publică a ipotezei unei flote aliate în regiune, rezultatele au culminat cu măsuri aeriene și maritime destinate să sporească prezența NATO în Marea Neagră și cu o condamnare fără echivoc a activității militare a Rusiei în zonă.

FOTO: NATO

Declarația de la Bruxelles andosează Marea Neagră prin cea mai înaltă formulare a deciziilor NATO: ”Am agreat să consolidăm postura de apărare și descurajare a Alianței în toate domeniile. Întărim postura noastră maritimă și am luat măsuri concrete de îmbunătățire a cunoașterii situaționale maritime de ansamblu. Am pregătit evaluări strategice pentru Marea Baltică și Marea Neagră, pentru Atlanticul de Nord și pentru Marea Mediterană” (paragraful 19). În decupajul strategic al dimensiunii de sud a flancului estic, referirile la România și la Marea Neagră sunt și mai consistente, aliații din NATO hotărând că „sunt necesare în continuare eforturi suplimentare” având baza celor concretizate la Varșovia în urmă cu doi ani.

Angajamentul strategic a fost îmbrăcat și printr-o înaltă expresie politică a interesului NATO pentru regiunea Mării Negre. La inițiativa României, Alianța a găzduit reuniunea comună cu partenerii din Georgia și Ucraina având ca temă, în premieră, situația de securitate în zona Mării Negre. Deși întreruptă în vârtejul crizei privind cheltuielile militare ale apărării, reuniunea rămâne un semnal clar că Marea Neagră este între primele linii ale agendei aliate, iar această statură intră tot în contul realizărilor României.

Realizările României la summit nu se opresc la graniță

Rezultatele acestui summit pentru România transcend capitolul realizărilor naționale. Spre deosebire de Comunicatul Final de la Varșovia, Declarația Finală de la Bruxelles începe cu un paragraf dedicat reafirmării angajamentului pentru articolul V pentru apărare colectivă prin care un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor. În esență, piatra de temelie care ține aliații NATO împreună de șapte decenii.

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid. Repetarea, pentru al treilea summit consecutiv, a faptului că aliații din NATO ”nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei” conferă trăsături puternice abordării Alianței față de Moscova.

Elementul major de noutate la acest capitol este dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina. O poziționare aliată care apare la doi ani distanță după ce România, prin negocierile purtate, a obținut un paragraf distinct pentru sprijinirea reformelor democratice în Republica Moldova la summit-ul de la Varșovia.

În urmă cu doi ani, încheiam evaluarea rezultatelor României la summitul de la Varșovia precizând că ele ”vor fi un succes la concretizare. Startul negocierilor pentru aplicarea deciziilor s-a dat, dar cel mai important: avem cadrul strategic definit în termeni oficiali”.

Bruxelles, iulie 2018? România și-a pavat încă o dată calea transatlantică, iar argumentele de mai sus rămân valabile.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. GABI

    July 16, 2018 at 12:05 am

    Avem Presedinte Adevarat IOHANIS

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ziua Internațională Anticorupție. Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall: Pentru a progresa ca țară trebuie eradicată atât ”mica corupție” (bacșis sau șpaga), cât și ”marea corupție” din orice domeniu

Published

on

Pentru a progresa ca țară, trebuie eradicată atât ”mica corupție”, cât și ”marea corupție” din orice domeniu, a menționat într-un mesaj pe pagina sa de Facebook fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, cu prilejul Zilei Internaționale Anticorupție.

”În România, corupția a devenit un flagel împotriva căruia trebuie luptat pe toate planurile, în condițiile în care 76% din români cred că mita și relațiile sunt cea mai ușoară cale de a obține servicii publice.”, a menționat Birchall care a invocat în debutul mesajului un citat al lui Edmund Burke și anume că ”pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.”

Ana Birchall consideră că toleranța față de corupție, indiferent de nivelul la care se manifestă, duce la perpeturarea stării de sărăcie pentru milioane de români.

”Corupţia nu afectează doar încrederea cetăţenilor faţă de instituţiile statului şi unii faţă de alţii, dar îi privează pe români de accesul la servicii de calitate, iar cetăţeanul, în calitatea sa de contribuabil, dar şi beneficiar al serviciilor publice, are dreptul la o prestaţie onestă şi integră din partea statului şi a tuturor celor din jur.”, a mai scris Birchall.

Corupția poate fi combătută prin legislație, educație și instituții puternice, consideră fostul ministru al Justiției.

Astfel, ”România se poate însănătoși și astfel se poate asigura domnia legii sau <<dictatura legii>>, așa cum am spus în primele declarații când am revenit acasă, în 2003! Dar acest lucru depinde de fiecare dintre noi, depinde de cum fiecare dintre noi înțelegem să ducem această luptă împotriva unui fenomen generalizat și perpetuat timp de zeci de ani.”, a mai spus Ana Birchall.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Agenția Mondială Antidoping interzice Rusiei să participe la Jocurile Olimpice de la Tokyo și la Cupa Mondială de fotbal din Qatar

Published

on

© Russian Olympic Committee

Agenția Mondială Antidoping a decis în unanimitate să interzică Rusiei participarea la competiții sportive internaționale timp de patru ani pentru infracțiuni de dopaj, relatează presa de pe întreg mapamondul.

Potrivit deciziei citate de The Guardian și Deutsche Welle, Rusia are acum 21 de zile la dispoziție pentru a contesta sentința potrivit căreia i-a fost interzisă participarea la Jocurile Olimpice de vară din 2020 de la Tokyo, la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022 de la Beijing, la Cupa Mondială de fotbal din Qatar din 2022.

Decizia cu pricinpa este cea mai severă sancțiune împotriva Rusiei, care a fost acuzată că a desfășurat un program de dopaj sistemic și a șters probele de laborator.

Sportivii ruși individuali, care sunt capabili să demonstreze că nu au fost implicați în nicio activitate de dopaj, vor putea concura independent sub un drapel neutru.

După ce a primit o interdicţie şi pentru jocurile de iarnă de la PyeongChang din Coreea de Sud în 2018, Rusia şi agenţia sa antidoping au primit clemenţă în septembrie 2018, dar oficialii ruşi au fost prinşi din nou manipulând datele de la laboratoarele lor antidoping şi încercând să-i păcălească pe investigatorii agenţiei mondiale.

Toată situaţia reprezintă un nou episod din lungul scandal de doping din Rusia care afectează de ceva timp comunitatea sportivă internaţională.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Mii de persoane au format un lanț uman la Bruxelles pentru a atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© Climate Coalition BE/ Twitter

Mii de persoane au format un lanț uman în centrul capitalei belgiene, Bruxelles, cu scopul de a atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice, anunță Reuters.

Potrivit Poliției, aproximativ 2.400 de persoane au luat parte la manifestația pașnică, care a înconjurat Parlamentul Federal belgian și Palatul Regal.


Demonstrația, care a durat două ore, a avut loc în contextul în care la Madrid se desfășoară Conferința ONU pentru Schimbările Climate.

La 7 decembrie, trei dintre laureații Premiului Nobel din acest an, invitați să comenteze pe marginea conferinței ONU privind clima (COP25) în desfășurare la Madrid, au avertizat că Schimbările climatice afectează omenirea în mod ”disproporționat”, iar acum ”este momentul potrivit” pentru a acționa.

”În viitorul apropiat, încălzirea planetei ar putea pune cu adevărat în pericol majoritatea câştigurilor realizate împotriva sărăciei la nivel mondial”, a declarat Esther Duflo, una dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru Economie din 2019. Alături de colegii săi, cercetătoarea a fost recompensată pentru ”introducerea unei abordări pentru a obţine răspunsuri serioase privind cele mai bune metode de a lupta împotriva sărăciei globale”, conform anunţului făcut în luna octombrie la Institutul Karolinska din Stockholm.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending